Agenda summitului Uniunea Europeană-Rusia, care se va ţine la Habarovsk joi şi vineri, a fost discutată ieri de miniştrii de externe europeni la Bruxelles. Iar corespondentul Europei Libere Ahto Lobjakas relatează că discuţiile au fost o confruntare între „retorică şi realitate”.
Desemnată de europeni ca „partener strategic”, Rusia nu şi-a onorat deocamdată angajamentele care decurg din acest statut. În ultimul an, la Bruxelles atmosfera discuţiilor despre Rusia a fost sumbră, din cauza războiului ruso-georgian, a disputelor pe tema gazelor naturale ş.a.m.d. Este greu de crezut că summitul de la Habarovsk va aduce vreo îmbunătăţire majoră.
Se ştie deja că nu va exista o declaraţie comună, o omisiune care de obicei semnalează divergenţe profunde.
Mai mult, oficialii de la Bruxelles se tem că Rusia va încerca să-i ridiculizeze pe europeni, exploatînd faptul că summitul va fi prezidat de euroscepticul Vaclav Klaus, preşedintele ceh despre care s-a scris că ar fi mai mult decât prietenos cu Rusia.
Până una-alta, Uniunea Europeană încearcă să ţină agenda summitului cât mai simplă. Noul ministru ceh de externe Jan Kohout a dat ieri o declaraţie extrem de vagă pe această temă. Jan Kohout s-a mărginit să spună că summitul va oferi prilejul abordării unor probleme globale de interes comun, de la criza economică până la schimbările climei.
Corespondentul Europei Libere Ahto Lobjakas crede că Rusia va încerca la summit să exploateze diferenţele de atitudine dintre ţările europene în privinţa politicii faţă de Moscova. În Uniune, spune el, există un aşa-numit grup de prieteni ai Rusiei, în frunte cu Franţa, Germania şi Italia. Dar există şi câteva ţări sceptice, ca Polonia, Lituania şi într-o oarecare măsură Marea Britanie, care sunt tot mai iritate de noua agresivitate a ruşilor. În sfârşit, mai este şi un nou grup în formare, al unor ţări de la graniţele ruse ca Finlanda, Estonia şi Letonia, care înclină să creadă că în politica europeană faţă de Rusia este nevoie în primul rând de pragmatism. Problema energiei va fi cu siguranţă la loc de cinste pe agenda summitului.
Preşedintele rus Dmitrii Medvedev a spus că vrea să abandoneze aşa-numita „Cartă energetică”, un document încă neratificat de ruşi şi care ar da firmelor occidentale şansa de a intra pe piaţa energetică a Rusiei. În schimb, Rusia vrea mai mult control asupra căilor de tranzit spre Europa şi mai multă libertate de a investi în reţele de distribuţie occidentale.
La summitul de la Habarovsk, Uniunea Europeană şi Rusia vor discuta şi situaţia din unele foste republici sovietice, în frunte cu Georgia, dar nu este limpede cât de departe vor ajunge aceste discuţii.
Desemnată de europeni ca „partener strategic”, Rusia nu şi-a onorat deocamdată angajamentele care decurg din acest statut. În ultimul an, la Bruxelles atmosfera discuţiilor despre Rusia a fost sumbră, din cauza războiului ruso-georgian, a disputelor pe tema gazelor naturale ş.a.m.d. Este greu de crezut că summitul de la Habarovsk va aduce vreo îmbunătăţire majoră.
Se ştie deja că nu va exista o declaraţie comună, o omisiune care de obicei semnalează divergenţe profunde.
Mai mult, oficialii de la Bruxelles se tem că Rusia va încerca să-i ridiculizeze pe europeni, exploatînd faptul că summitul va fi prezidat de euroscepticul Vaclav Klaus, preşedintele ceh despre care s-a scris că ar fi mai mult decât prietenos cu Rusia.
Până una-alta, Uniunea Europeană încearcă să ţină agenda summitului cât mai simplă. Noul ministru ceh de externe Jan Kohout a dat ieri o declaraţie extrem de vagă pe această temă. Jan Kohout s-a mărginit să spună că summitul va oferi prilejul abordării unor probleme globale de interes comun, de la criza economică până la schimbările climei.
Corespondentul Europei Libere Ahto Lobjakas crede că Rusia va încerca la summit să exploateze diferenţele de atitudine dintre ţările europene în privinţa politicii faţă de Moscova. În Uniune, spune el, există un aşa-numit grup de prieteni ai Rusiei, în frunte cu Franţa, Germania şi Italia. Dar există şi câteva ţări sceptice, ca Polonia, Lituania şi într-o oarecare măsură Marea Britanie, care sunt tot mai iritate de noua agresivitate a ruşilor. În sfârşit, mai este şi un nou grup în formare, al unor ţări de la graniţele ruse ca Finlanda, Estonia şi Letonia, care înclină să creadă că în politica europeană faţă de Rusia este nevoie în primul rând de pragmatism. Problema energiei va fi cu siguranţă la loc de cinste pe agenda summitului.
Preşedintele rus Dmitrii Medvedev a spus că vrea să abandoneze aşa-numita „Cartă energetică”, un document încă neratificat de ruşi şi care ar da firmelor occidentale şansa de a intra pe piaţa energetică a Rusiei. În schimb, Rusia vrea mai mult control asupra căilor de tranzit spre Europa şi mai multă libertate de a investi în reţele de distribuţie occidentale.
La summitul de la Habarovsk, Uniunea Europeană şi Rusia vor discuta şi situaţia din unele foste republici sovietice, în frunte cu Georgia, dar nu este limpede cât de departe vor ajunge aceste discuţii.
