Linkuri accesibilitate

Parteneriatul Estic: o nouă treaptă în relaţiile cu UE


Cauzelor rezervelor Rusiei faţă de noul format de cooperare oferit de Bruxelles

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Discutăm astăzi despre un nou proiect al Uniunii Europene pentru relaţii mai strînse cu vecinii ei de la răsărit, inclusiv cu Republica Moldova şi implicit cu regiunea transnistreană. Este vorba despre „Parteneriatul Estic”, iar invitatul emisiunii e analistul politic Andrei Popov, directorul executiv al Asociaţiei pentru Policită Externă din Republica Moldova.

Mai întîi însă principalele ştiri ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

------------------------

La Praga a avut loc un summit consacrat unui nou plan de strângere a legăturilor Uniunii Europene cu vecinii ei de la răsărit, inclusiv cu Republica Moldova. Aşa-numitul “Parteneriat Estic” cuprinde promisiuni de asistenţă financiară sporită şi alte tipuri de ajutoare. El nu prevede însă renunţarea la vize pentru moldoveni şi alte popoare din Est şi cu atât mai puţin primirea ţărilor vizate în Uniune. Celelalte ţări cuprinse în parteneriat sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina.

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate rezoluţia privind situatia din Republica Moldova. În rezoluţie sunt condamnate actele de vandalism din 7 aprilie, dar si tendinţa autorităţilor de a califica drepte „acte criminale” toate formele de protest. Parlamentul cere crearea unei comisii independente de ancheta, cu participarea Uniunii Europene si a Consiliului Europei.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a făcut apel la opoziţie să nu blocheze alegerea preşedintelui ţării şi să nu provoace alegeri anticipate. Chemarea a fost făcută de comunişti cu ocazia primei şedinţe a noului parlament, reunit pe 5 mai la Chişinău. După şedinţă, liderii celor trei partide de opoziţie – liberal-democrat, liberal şi Alianţa Moldova Noastră au declarat presei că nu vor participa la votarea noului preşedinte.

Principalele condiţii înaintate de opoziţiţie pentru deblocarea crizei politicei sînt: eliberarea neconditionata a persoanelor arestate în urma protestelor din 7 aprilie, retragerea acuzatiilor că partidele de opozitie ar fi participat la o lovitura de stat, asigurarea accesului opozitiei la televiziunea si radioul public si crearea unei comisii parlamentare de ancheta pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie, cu participarea opozitiei, presei, societatii civile si reprezentantilor Uniunii Europene si Consiliului Europei.

Alianţa Nord-Atlantică şi o serie de ţări participante în Parteneriatul pentru pace au început pe 6 mai, cum era programat, manevrele militare în Georgia – manevre criticate aspru de Moscova drept semnul unei “diplomaţii de forţă”. Pe de altă parte, tot Moscova a salutat decizia mai multor ţări, participante în parteneriat, de a se retrage din aceste manevre. Printre acestea se numără şi Republica Moldova.

Pe 7 mai s-a împlinit un an de la alegerea lui Dimitri Medvedev in funcţia de preşedinte al Rusiei. Invocînd aniversarea, Amnesty International i-a ceut lui Medvedev să întărească domnia legii şi să garanteze respectarea drepturilor omului.

Preşedintele Bancii centrale din Statele Unite, Ben Bernanke, a făcut marți cele mai optimiste prognoze de până acum privind sfârşitul recesiunii economice. Printre semnele bune, potrivit lui, sînt vânzările de locuinţe, creşterea apetitului pentru cheltuieli al consumatorilor şi o oarecare îmbunătăţire a condiţiilor de împrumut cerute de bănci atât persoanelor particulare, cât şi firmelor. Bernanke a spus că recesiunea ar putea lua sfârşit în Statele Unite chiar anul acesta, dacă guvernul reuşeşte să stabilizeze pieţele financiare.

Fondul Monetar International apreciază că economile asiatice se vor contracta anul acesta pentru a se redresa, încet, anul viitor.

Europa va trece anul acesta prin cea mai gravă recesiune economică de la al doilea război mondial. Potrivit unei prognoze prezentate de Comisarul european pentru economie Joaquin Almunia, economiile celor 27 de ţări membre în Uniunea Europeană se vor contracta în anul curent în medie cu 4%. Comisarul Almunia a anticipat că rata şomajului în Uniunea Europeană va atinge anul viitor o medie de 11 procente. Comisia Europeană a anunţat că anticipează o „revenire uşoară” a economiei abia începînd de la mijlocul anului 2010.

Uniunea Europeană a anunţat că dublează un fond de salvare pentru ţările membre afectate de criza economică. Fondul ar urma să ajungă acum la 50 de miliarde de euro. Ungaria şi Lituania au primit deja aproape zece miliarde de euro, împreună. La Bucureşti, guvernul Boc a anuntat că România a primit un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala şi Uniunea Europeană.

Funcţionarii locali dintr-o provincie a Chinei au fost obligaţi să fumeze împreună un sfert de milion de pachete de ţigări de producţie locală pe an pentru a relansa economia provinciei cu ajutorul taxelor pentru ţigări. Un ziar chinez de stat scrie că funcţionarii provinciei Gong din centrul Chinei riscă să primească amenzi dacă nu se supun acestei măsuri. Nu este clar cât de mare este numărul funcţionarilor fumători.

--------------------------

Radu Benea: Aşadar, un nou plan pentru vecinii din Est ai Uniunii Europene a fost lansat pe 7 mai la Praga. Din aşa-numitul „Parteneriat Estic” fac parte şase ţări – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. L-am întrebat pe invitatul nostru analistul politic Andrei Popov ce reprezintă acest parteneriat?

Andrei Popov
Andrei Popov: „Parteneriatul estic este o încercare a Uniunii Europene de a imprima o nouă dinamică vechiului său program de vecinătate. Însă, dacă programul de vecinătate include 16 ţări, cum ar fi cele nord-africane – Maroc, Algeria, Egipt, Palestina - şi vecinii săi de la răsărit – Moldova, Ucraina, Belarus, precum şi ţările din Caucaz, atunci în Parteneriatul estic sînt incluse numai 6 state. El este doar o parte a programului de vecinătate, dar care este adresat unui grup anume de ţări, care au mult mai multe lucruri în comun. Şi numitorul comun, fundamental al acestora este că ele toate se află pe continentul european, de aceea la modul potenţial, ele ar putea să devină într-o perspectivă îndepărtată membre ale Uniunii Europene”.

Radu Benea: Dle Popov, Federaţia Rusă a criticat „Parteneriatul estic”, spunînd că prin el Uniunea Europeană vrea să-şi extindă spre răsărit „sfera de influenţă”. Cît de întemeiate sînt aceste temeri, de ce Moscova se opune Parteneriatului Estic?

Andrei Popov: „Într-adevăr, Rusia are o poziţie rezervată faţă de Parteneriatul estic şi nu are încredere în asigurările Uniunii Europene cum că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei. Eu înţeleg logica invocată aici, Moscova face o paralelă cu procesul de extindere al NATO, cînd Rusia a primit asigurări că acesta nu va fi îndreptat împotriva ei, dar în cele din urmă relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au acutizat. Probabil că Rusia se teme acum să nu se întîmple acelaşi lucru şi cu Parteneriatul estic. Dar eu cred că principale cauze ale acestei reticenţe sînt şi mai adînci. Eu cred că Rusia înţelege foarte bine că în comparaţie cu Uniunea Europeană – o uniune a 27 de ţări, cu o populaţie de o jumătate de miliard de oameni, dar care în plan economic şi tehnologic este mult mai dezvoltată şi net superioară Rusiei – deci, eu cred că Rusia înţelege bine că într-un mediu de liberă concurenţă ar putea fi mai puţin atractivă ca partener decît Uniunea Europeană. Însă există un lucru foarte important pe care trebuie să-l înţeleagă şi Rusia şi ţările membre ale parteneriatului estic şi anume că Uniunea Europeană nu insistă pe o alegere geopolitică tranşantă. Este la fel ca în relaţiile între oameni, ca în prietenie. Rusia tratează Parteneriatul estic ca pe o ameninţare la adresa politicii sale din „vecinătatea apropiată”, mai exact din „zona sa de interes privilegiat”, cum i se spune la Moscova, iar dacă este o „zonă de interes privilegiat”, atunci întărirea altcuiva în această regiune îţi provoacă disconfort, concurenţă. Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană vorbeşte despre o vecinătate comună. Ea îi propune Rusiei să coopereze în mod pozitiv şi nu după principiul „unul împotriva celuilalt”, ci spre binele stabilităţii şi democraţiei în regiune. Eu cred că asta e deosebirea fundamentală. Pentru că întreaga politică a Uniunii Europene spune că noi, cele 27 de ţări membre nu impunem nimănui să facă o alegere geopolitică. Însă ne dorim foarte mult - pentru că ştim că anume asta va duce la stabilitate - ca ţările cu care cooperăm să aibă libertatea de a alege desinestătător cu cine să prietenească, cu cîţi şi în nici un caz prietenia acestor ţări cu Uniunea Europeană nu e tratată ca un act duşmănos la adresa Rusiei. Şi dacă aceste ţări păstrează relaţii minunate, strînse cu Rusia, atunci nici Uniunea Europeană nu-şi face complexe şi nu vede în asta o ameninţare. Iată, mie mi se pare că asta nu se întîmplă cu Rusia. Rusia continuă să creadă că întărirea colaborării acestor ţări cu Uniunea Europeană ar atinge într-un anume fel interesele sale, iată de ce reacţionează într-un mod atît de dureros şi negativ”.

Radu Benea: Prin ce este atractiv Parteneriatul Estic pentru ţările căruia îi este destinat?

Andrei Popov: „Sigur, nu trebuie supraestimată importanţa acestei iniţiative. E o iniţiativă importantă, dar ea nu-i o baghetă magică şi nu rezolvă toate problemele. Ceea ce trebuie să reţinem este că cele 6 ţări ale parteneriatului – Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan – urcă pe o nouă treaptă, calitativ superioară, în relaţia cu Uniunea Europeană. Astfel, în paralel cu relaţia bilaterală, se produce şi o colaborare pe planuri multiple între Uniune Europeană şi regiunea respectivă în ansamblu. În acest fel, Uniunea Europeană începe să-şi elaboreze o viziune şi o politică multilaterală pentru întreaga regiune şi nu doar pentru ţări separate. E vorba de mai multe lucruri. Începînd cu discuţiile privind regimul facilitat de vize şi trecerea treptată la un regim liberalizat de călătorii fără vize. Este vorba şi despre înfiinţarea unei zone de comerţ liber şi nu doar cu Uniunea Europeană, dar şi între ţările parteneriatului. E vorba şi despre colaborarea în domeniul energetic şi întărirea securităţii energetice a acestor ţări, precum şi despre statutul relaţiilor cu Uniunea Europeană, ceea ce Moldova, de altfel, şi-a dorit de multă vreme, şi într-adevăr aceste înţelegeri-cadru vor putea să se umple mult mai productiv relaţiile cu un conţinut concret în folosul cetăţenilor acestor ţări. Eu sînt sigur că oamenii şi de pe malul drept al Nistrului şi de pe malul stîng al Nistrului vor simţi la modul real, într-o perspectivă medie, influenţa pozitivă a acestor programe. Iarăşi, fără a supra-estima importanţa lor, pentru că viaţa nu se schimbă peste noapte. Dar neapărat trebuie să ţinem cont că situaţia celor 6 ţări ale parteneriatului este de aşa natură încît ele sînt nevoite să manevreze între Moscova şi Occident. Relaţiile economice şi comerciale cu Uniunea Europeană sînt foarte importante. Şi este important ca printr-o politică echilibrată şi chibzuită să fie subliniat faptul că întărirea prieteniei şi parteneriatului cu Uniunea Europeană nu este în nici un caz îndreptată împotriva Rusiei. Eu cred că dacă evenimentele vor evolua în această direcţie, în viitorul apropiat neîncrederea şi suspiciunile Rusiei vor dispărea, iar locul lor le vor lua deschiderea şi dorinţa de colaborare cu Uniunea Europeană în această regiune”.

Radu Benea: Oficialităţile europene au spus tot timpul că Parteneriatul Estic e destinat ambelor maluri ale Nistrului în egală măsură. De ce ar trebui Transnistria să fie interesată de acest proiect şi cum ar putea să se implice?

Andrei Popov: „Uniunea Europeană ca şi întreaga comunitate internaţională, inclusiv Federaţia Rusă, consideră Trasnistria drept parte integrantă a Republicii Moldova. Deşi de facto ea nu se supune autorităţilor constituţionale ale Moldovei, de jure – regiunea transnistreană este parte a Moldovei. De aceea, toate programele oferite Republicii Moldova se extind şi asupra Transnistriei. În plus, Parteneriatul estic e adresat nu doar guvernelor, ci şi cetăţenilor acestor ţări. Haideţi să vedem. Regimul de facilităţi comerciale oferit Moldovei şi Transnistriei de către Uniunea Europeană – adică, taxe reduse la export, iar la unele produse absolut fără nici o taxă - a fost utilizat din plin în ultimii 2 ani şi chiar într-o măsură mai mare de către agenţii economici transnistreni, decît colegii lor moldoveni. La fel, următoarea etapă – cea a zonei de comerţ liber – va fi de un şi mai mare folos. În plus, cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului vor putea să obţină mai uşor vize, iar într-o perspectivă medie, peste cîţiva ani, cred, este foarte probabilă liberalizarea completă a regimului de vize cu Uniunea Europeană. Şi multe alte lucruri, proiecte concrete de colaborare inter-universitară sau între asociaţii profesioniste. A nu utiliza aceste posibilităţi, a-ţi fi teamă de ele, a le interpreta ca pe nişte primejdii, cred că este contra-productiv şi înseamnă o auto-limitare. Înainte de a accepta ceva sau de a renunţa la ceva, trebuie să încerci acest lucru, ca apoi să faci o comparaţie. Eu cred că toţi cetăţenii ţării noastre, din Transnistria, cetăţenii celor 6 ţări din Parteneriatul estic înţeleg destul de bine ce este colaborarea cu Rusia, cunosc multe despre Rusia, poate chiar mai multe decît despre propra regiune, pentru că mediile ruseşti sînt principalele surse de informare pentru mulţi dintre ei, dar de ce n-am proceda în aşa mod încît, cunoscînd foarte bine Rusia, să cunoaştem mai multe şi despre Uniunea Europeană, să ne formăm propriile idei despre Uniunea Europeană nu din imaginile emisiunilor de genul „Moravurile lor”, ci să mergem noi înşine în ţările Uniunii Europene şi revenind acasă să facem apoi o comparaţie între aspectele pozitive şi mai puţin pozitive, să preluăm tot ce e mai bun atît din Est, cît şi din Vest, şi astfel să ne întărim propria identitate, propriul specific, spre binele nostru comun”.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG