Linkuri accesibilitate

Un nou Cod al Educaţiei cu principii perimate


Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Proiectul Codului Educaţiei prevede obligativitatea studierii limbii române, însă ignoră autonomia instituţională în domeniul cercetării.


Gheorghe Cojocaru
: „Educaţia, prin sistemul naţional de învăţământ, potrivit proiectului, se desfăşoară în limba română şi, după caz, în limbile minorităţilor etnice sau în una din limbile de circulaţie internaţională. Proiectul Codului Educaţiei prevede explicit obligativitatea studierii limbii române în toate instituţiile de învăţământ de orice nivel. Studierea limbii de stat este reglementată de standardele educaţionale, statul fiind cel care asigură condiţiile necesare pentru studierea limbii române. Ceea ce ar urma să contribuie realmente la respectarea statutului limbii şi în procesul de educaţie și în celelalte sfere ale vieţii sociale, culturale ş.a.m.d.”

Gheorghe Cojocaru
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:38 0:00
Link direct


Europa Liberă: Dacă ne uităm la balanţa pe care aţi construit-o, avem pe de o parte, obligativitatea de a studia limba de stat, sau limba română, pe de altă parte, ar trebui să se asigure şi autonomia necesară instituţiilor de învăţământ. Respectă proiectul Codului Educaţiei acest principiu al autonomiei impunînd studierea obligatorie a unei materii?

Gheorghe Cojocaru: „Se poate spune că prin acest proiect la baza sistemului educaţiei se vor aşeza o serie de principii de funcţionare şi organizare a învăţămîntului, între care eficienţa managerială şi financiară, transparenţa şi răspunderea publică sau descentralizarea şi autonomia instituţională…”

Europa Liberă: Vorbiţi despre „principii şi valori”, or mai auziserăm aceste cuvinte. Dar, adeseori de la principii şi pînă la realitatea cotidiană este o cale mult prea lungă…


Gheorghe Cojocaru: „…deși ar trebui să fie una cât mai scurtă, totuși, pentru că dacă nu vor fi respectate principiile de bază, reforma educaţiei nu va avea finalitatea scontată. Or, principiul autonomiei instituţionale este unul central pentru un management modern și eficient al sistemului de educaţie.”

Europa Liberă: Privit din această perspectivă, a necesităţii de a respecta şi promova principiul autonomiei, cum tratează proiectul documentului în discuţie raportul dintre educaţie şi cercetare?


Gheorghe Cojocaru: „Cred că aici ați atins punctul nevralgic al acestui proiect al Codului Educaţiei. Pentru că mecanismul care urmează să gestioneze politicile de cercetare, inovare şi transfer tehnologic la nivel naţional, să asigure managementul general al cercetării, conform acestui proiect, este unul care desconsideră principiul autonomiei instituţionale. Asta deoarece formarea unei autorităţi publice subordonate direct Guvernului şi, după cum se vede, numită prin libera discreţie a funcţionarilor guvernamentali riscă să anuleze dreptul şi practica general acceptată ca înseşi comunităţile academice şi universitare să dispună de alocarea mijloacelor financiare rezervate fondului de cercetare ştiinţifică şi să le distribuie în funcţie de proiectele de cercetare depuse. Formarea unei asemenea structuri ar putea marca o revenire la practicile autoritare din istoria Republicii Moldova de control asupra cercetării, o practică depăşită și ineficientă, cu urmări nefaste pentru performanţa şi spiritul academic.”

Europa Liberă: Dar cum explicaţi includerea unei asemenea prevederi perimate, cum spuneţi dumneavoastră, într-un document, care, în ansamblu, se vrea, este unul necesar şi util?

Gheorghe Cojocaru
: „Mi se pare o scăpare regretabilă a autorilor acestui proiect, care ar trebui corectată înainte de a fi prea târziu.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG