Proiectul Parteneriatului Estic

Este vorba de un text sec, de 4 pagini, care nu înşiră decât condiţiile minime ale unei colaborari mai apropiate între Uniunea Europeana şi cele 6 ţări est europene, invitate în Parteneriat: Armenia şi Azerbaidjan, Belarus şi Georgia, Republica Moldova si Ucraina.

Şi asta în primul rând pentru că majoritatea ţărilor partenere nu îndeplinesc nici măcar minimul standardelor democratice, cerut normal de Uniunea Europeană. Numai Ucraina si Georgia au reuşit să organizeze, de exemplu, în ultimii ani, alegeri generale sau prezidenţiale considerare corecte, în linii generale, de OSCE. Iar după alegerile din Moldova, care iniţial s-au bucurat de asemenea de aprecierea pozitivă a OSCE, însăşi corectitudinea aprecierilor internaţionale este pusă sub semnul întrebării.

Poate că Uniunea Europeană ar fi fost mai exigentă la acest capitol, apreciază corespondentul Europei Libere, dacă în vara trecută nu avea loc scurta confruntare armată între Georgia si Rusia. Care a convins Bruxellus că trebuie să-şi extindă influenţa in estul Europei, fără a aştepta reforme democratice de la potenţialii noii parteneri.

O strategie reflectată de proiectul declaraţiei de la Praga: primul paragraf se referă la „interesele si angajamentele comune” care stau la baza Parteneriatului Estic. Numai după aceea sunt menţionate si valorile europene, altfel o prioritate a Uniunii Europene în orice declaraţie de colaborare.

Cităm: „ participanţii la summitul de la Praga sunt de acord că Parteneriatul Estic se bazează pe respectul unor valori fundamentale, cum ar fi democraţia, domnia legii si respectarea drepturilor fundamentale”.

Un angajament care nu obligă pe nimeni la absolut nimic: declaraţiile comune nu au valoare juridică.

Uniunea Europeană justifică Parteneriatul Estic prin faptul că va întări securitate si stabilitatea in Estul Europei – dar are grijă să sublinieze, în câteva rânduri, că nu este vorba de începutul unui proces de extindere.

Şi ce va oferi concret parteneriatul ? Acorduri de asociere cu cele 6 state participante, perspectiva liberalizării relaţiilor comerciale si sprijin pentru eforturile vecinilor est europenei de a obţine eliminarea vizelor pentru călătoriile in Uniunea Europeană. „Sprijin” este un termen introdus de Germania , marcând infrângerea ţărilor membre care ar fi vrut să promită eliminarea vizelor.

Vorbim oricum de un proiect : de joi începe o noua rundă de negocieri intre Uniunea Europeană şi ţările invitate în Parteneriat. Noi ocazii de a ajusta sau schimba textul summitului de la Praga.