Iurie Gotişa: „Principala explicaţie precum că sectorul financiar-bancar s-a făcut mult mai reticent în acordarea de credite ar fi că mai multe companii sau întreprinderi, în particular cele de construcţii nu sînt în stare să întoarcă împrumuturile contractate acum jumătate, un an sau chiar doi în urmă.
Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru persoanele fizice, iar majoritatea din ele nu mai acordă credite ipotecare pentru persoanele juridice. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari potrivit statisticii Băncii Naţionale arată contrariul.
În plus, o bună parte din lichidităţile băncilor, pînă de moment erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării. Or, odată ce transferurile au scăzut din intensitate, spre exemplu, comparativ cu primul trimestru al anului trecut acestea au scăzut cu cca 60 de milioane de dolari, putem spune că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu.
Mai mult ca atît, surse bancare arată că depozitele din sistem au scăzut semnificativ faţă de ultimele luni ale anului trecut”.
Radu Benea: „Ce riscuri ar implica reducerea lichidităţilor pentru bănci şi pentru sistemul financiar per ansamblu?”
Iurie Gotişan: „Chiar dacă situaţia este dificilă, nu există riscul de faliment al unor bănci. Însă, dacă tendinţele actuale ar fi de durată, în opinia mea, riscurile ar fi foarte, foarte mari. Iar dacă s-ar ivi o asemenea situaţie, există mai multe mecanisme de prevenire a falimentului unor bănci, cum ar fi fuzionarea unor instituţii cu altele care se află în dificultate de lichidităţi sau atragerea unor lichidităţi financiare din exterior, mă refer la acei actori bancari internaţionali prezenţi pe piaţa locală.
Revenind la problema creditelor, ar fi de spus că nici cetăţenii nu se prea îmbulzesc să contracteze credite de la bănci. Mai ales în actuala conjunctură economică, cum ar fi spre exemplu potenţialele prognoze de depreciere a leului faţă de pricipalele monede de referinţă, altfel spus, dacă împrumutăm 11 mii de lei în prezent, în final va trebui să restituim 13 mii de lei, în cazul devalorizării.
Radu Benea: „Şi aceste tendinţe de reducere a creditării sau de înăsprire a accesului la credite, ce efecte ar putea avea pentru economie şi pentru populaţie?”
Iurie Gotişan: „Pot să spun că odată cu încetinirea creditării o să scadă puterea de consum a populaţiei. Astfel, mă aştept să se resimtă o reducere a presiunilor de creştere a preţurilor, în condiţiile în care politica monetară a băncii centrale va rămîne restrictivă şi în 2009. Cu toate că pot spune cu certitudine că pentru trimestrul unu al anului 2009 avem chiar o deflaţie.
Mai puţine împrumuturi va însemna şi o cerere mai mică pentru bunurile de larg consum, chiar şi a celor aduse din afara graniţelor ţării. Asta ar însemna importuri mai reduse, adică şi o reducere a deficitului comercial, dar în acelaşi timp şi potenţiale reduceri ale veniturilor la buget, respectiv, ar putea fi afectate cheltuielile bugetare ale statului.
În fine, mai puţine credite, inclusiv pentru agenţii economici vor duce la o scădere a consumului, după cum spuneam, şi implicit a ratei de creştere a Produsului Intern Brut. Limitarea creditării, cu impact direct asupra consumului populaţiei se va resimţi din 2009 şi ar putea determina o încetinire a creşterii economice, în special pe segmentul construcţiilor şi serviciilor.”
Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru persoanele fizice, iar majoritatea din ele nu mai acordă credite ipotecare pentru persoanele juridice. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari potrivit statisticii Băncii Naţionale arată contrariul.
În plus, o bună parte din lichidităţile băncilor, pînă de moment erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării. Or, odată ce transferurile au scăzut din intensitate, spre exemplu, comparativ cu primul trimestru al anului trecut acestea au scăzut cu cca 60 de milioane de dolari, putem spune că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu.
Mai mult ca atît, surse bancare arată că depozitele din sistem au scăzut semnificativ faţă de ultimele luni ale anului trecut”.
Radu Benea: „Ce riscuri ar implica reducerea lichidităţilor pentru bănci şi pentru sistemul financiar per ansamblu?”
Iurie Gotişan: „Chiar dacă situaţia este dificilă, nu există riscul de faliment al unor bănci. Însă, dacă tendinţele actuale ar fi de durată, în opinia mea, riscurile ar fi foarte, foarte mari. Iar dacă s-ar ivi o asemenea situaţie, există mai multe mecanisme de prevenire a falimentului unor bănci, cum ar fi fuzionarea unor instituţii cu altele care se află în dificultate de lichidităţi sau atragerea unor lichidităţi financiare din exterior, mă refer la acei actori bancari internaţionali prezenţi pe piaţa locală.
Revenind la problema creditelor, ar fi de spus că nici cetăţenii nu se prea îmbulzesc să contracteze credite de la bănci. Mai ales în actuala conjunctură economică, cum ar fi spre exemplu potenţialele prognoze de depreciere a leului faţă de pricipalele monede de referinţă, altfel spus, dacă împrumutăm 11 mii de lei în prezent, în final va trebui să restituim 13 mii de lei, în cazul devalorizării.
Radu Benea: „Şi aceste tendinţe de reducere a creditării sau de înăsprire a accesului la credite, ce efecte ar putea avea pentru economie şi pentru populaţie?”
Iurie Gotişan: „Pot să spun că odată cu încetinirea creditării o să scadă puterea de consum a populaţiei. Astfel, mă aştept să se resimtă o reducere a presiunilor de creştere a preţurilor, în condiţiile în care politica monetară a băncii centrale va rămîne restrictivă şi în 2009. Cu toate că pot spune cu certitudine că pentru trimestrul unu al anului 2009 avem chiar o deflaţie.
Mai puţine împrumuturi va însemna şi o cerere mai mică pentru bunurile de larg consum, chiar şi a celor aduse din afara graniţelor ţării. Asta ar însemna importuri mai reduse, adică şi o reducere a deficitului comercial, dar în acelaşi timp şi potenţiale reduceri ale veniturilor la buget, respectiv, ar putea fi afectate cheltuielile bugetare ale statului.
În fine, mai puţine credite, inclusiv pentru agenţii economici vor duce la o scădere a consumului, după cum spuneam, şi implicit a ratei de creştere a Produsului Intern Brut. Limitarea creditării, cu impact direct asupra consumului populaţiei se va resimţi din 2009 şi ar putea determina o încetinire a creşterii economice, în special pe segmentul construcţiilor şi serviciilor.”
