Initiativa Civica pentru un Parlament Curat a dat publicităţii lista finală cu candidaţii partidelor care nu ar întruni criteriile de integritate morala ale societatii civile pentru a face parte din Parlament. În topul partidelor care ar avea cei mai mulţi candidaţi "pătaţi", din cauza administrării defectuoase a banului public, utilizării resursei administrative în interes personal şi de partid, avere necorespunzătoare veniturilor legale sau traseism politic, se află PCRM, cu 30 de candidaţi.
Din lista celor 30 de candidaţi comunişti puşi pe lista indezirabililor de către societatea civilă figurează, în primul rând, liderul PCRM, Vladimir Voronin, suspectat că ar exercita presiuni asupra justiţiei şi organelor de drept, că şi-ar fi subordonat o serie de medii de informare şi ar fi utilizat masiv resursele statului în campaniile electorale. Preşedintelui Voronin i se mai reproşează, între altele, că a numit cîndva tricolorul „drapel fascist”, că a determinat oarecum condamnarea Moldovei la CEDO în cauza „Ilaşcu” şi că ar favoriza afacerile fiului şi fiicei sale, deveniti prosperi pe perioada mandatului său.
În rândul „pătaţilor” mai figurează speakerul Marian Lupu, suspectat de utilizarea resurselor statului în electorală şi încercarea de a promova interesele uzinei metalurgice de la Rîbniţa controlate de regimul de la Tiraspol.
Pe lista e trecută, de asemenea, premierul Zinaida Grecianâi, considerată responsabilă pentru condamnarea guvernului la CEDO în cauza Oferta Plus sau Unistar Venturis, cu despăgubiri de la buget de cca. 9 mln. de lei.
Alţi cîţiva membri PCRM controversaţi, in opinia Initiativei Civice, sunt ministrul economiei Igor Dodon, ministrul de externe Andrei Stratan, vice-premierul Victor Stepaniuc şi deputaţii Eugenia Ostapciuc, Maria Postoico, Vladimir Ţărcan sau Vadim Mişin, cărora le sunt amintite abateri de la moralitate cum ar fi depăşirea atribuţiilor, protecţionism, imixtiune în justiţie sau însuşirea ilegală a unor apartamente de serviciu.
Solicitat de noi, reprezentantul PCRM în CEC, Sergiu Sîrbu, ne-a spus că liderii formaţiunii resping categoric aceste bilanţuri şi spun că listele Initiativei Civice ar fi părtinitoare: „Nu este de competenţa unor ONG-uri să verifice aceste momente. Noi, evident, nu suntem de acord, dar nu vom reacţiona în nici un fel, pentru că aceste informaţii nu au nici o relevanţă şi sunt extrem de subiective.”
Pentru comparaţie, vom menţiona că două partide - PL sau PSD - nu figurează în general cu vreun candidat pe lista societăţii civile, iar celelalte - AMN, PPCD, UCM, PLDM, PD şi MAE – au pe liste între 1 şi 6 candidaţi care s-ar fi comportat dubios. Nici cei din urmă nu se grăbesc să înlăture de pe liste candidaţii dezagreaţi de către societatea civilă.
Petru Macovei, de la Asociaţia Presei Independnete, spune că, oricum, campania este una de succes: „...un succes moderat, totuşi, pentru că este prima experienţă de acest fel. Noi, însă, suntem mulţimiţi că am găsit resurse să începem acest proces. Mai suntem convinşi că societatea civilă trebuie să fie cu ochii pe demnitari.”
Iniţiativa Civică pentru un Parlament curat a anuţat că va disemina materialele în teritoriu pentru ca populaţia să cunoască trecutul celor care candidează.
Din lista celor 30 de candidaţi comunişti puşi pe lista indezirabililor de către societatea civilă figurează, în primul rând, liderul PCRM, Vladimir Voronin, suspectat că ar exercita presiuni asupra justiţiei şi organelor de drept, că şi-ar fi subordonat o serie de medii de informare şi ar fi utilizat masiv resursele statului în campaniile electorale. Preşedintelui Voronin i se mai reproşează, între altele, că a numit cîndva tricolorul „drapel fascist”, că a determinat oarecum condamnarea Moldovei la CEDO în cauza „Ilaşcu” şi că ar favoriza afacerile fiului şi fiicei sale, deveniti prosperi pe perioada mandatului său.
În rândul „pătaţilor” mai figurează speakerul Marian Lupu, suspectat de utilizarea resurselor statului în electorală şi încercarea de a promova interesele uzinei metalurgice de la Rîbniţa controlate de regimul de la Tiraspol.
Pe lista e trecută, de asemenea, premierul Zinaida Grecianâi, considerată responsabilă pentru condamnarea guvernului la CEDO în cauza Oferta Plus sau Unistar Venturis, cu despăgubiri de la buget de cca. 9 mln. de lei.
Alţi cîţiva membri PCRM controversaţi, in opinia Initiativei Civice, sunt ministrul economiei Igor Dodon, ministrul de externe Andrei Stratan, vice-premierul Victor Stepaniuc şi deputaţii Eugenia Ostapciuc, Maria Postoico, Vladimir Ţărcan sau Vadim Mişin, cărora le sunt amintite abateri de la moralitate cum ar fi depăşirea atribuţiilor, protecţionism, imixtiune în justiţie sau însuşirea ilegală a unor apartamente de serviciu.
Solicitat de noi, reprezentantul PCRM în CEC, Sergiu Sîrbu, ne-a spus că liderii formaţiunii resping categoric aceste bilanţuri şi spun că listele Initiativei Civice ar fi părtinitoare: „Nu este de competenţa unor ONG-uri să verifice aceste momente. Noi, evident, nu suntem de acord, dar nu vom reacţiona în nici un fel, pentru că aceste informaţii nu au nici o relevanţă şi sunt extrem de subiective.”
Pentru comparaţie, vom menţiona că două partide - PL sau PSD - nu figurează în general cu vreun candidat pe lista societăţii civile, iar celelalte - AMN, PPCD, UCM, PLDM, PD şi MAE – au pe liste între 1 şi 6 candidaţi care s-ar fi comportat dubios. Nici cei din urmă nu se grăbesc să înlăture de pe liste candidaţii dezagreaţi de către societatea civilă.
Petru Macovei, de la Asociaţia Presei Independnete, spune că, oricum, campania este una de succes: „...un succes moderat, totuşi, pentru că este prima experienţă de acest fel. Noi, însă, suntem mulţimiţi că am găsit resurse să începem acest proces. Mai suntem convinşi că societatea civilă trebuie să fie cu ochii pe demnitari.”
Iniţiativa Civică pentru un Parlament curat a anuţat că va disemina materialele în teritoriu pentru ca populaţia să cunoască trecutul celor care candidează.
