Cind s-a instalat la Casa Alba, presedintele Barack Obama a promis maxima transparenta si deschidere. Chiar daca nu a ajuns acolo unde a promis ca va ajunge se poate spune ca tendintele de pina acum sint promitatoare. Chiar si unii critici apreciaza ca este o mare diferenta fata de prestatia administratiei Bush.
Militanti pentru drepturile omului au salutat, luna trecuta, decizia Ministerului de Justitie de a face publice documente interne, care dau la iveala procesul decizional al administratiei Bush atunci cind s-a decis retinerea pe termen nelimitat a unor suspecti de terorism. Dar alte documente solicitate - cu privire la tehnici de interogare si la interceptari de comunicatii - continua sa ramina secrete. In plus, administratia Obama pare sa incerce sa ascunda de ochiul public documente care-i submineaza demersurile, ca de exemplu un raport care vorbeste despre cazuri ale unor detinuti eliberati de la Guantanamo Bay, care au redevenit militanti. Daca raportul ar fi dat publicitatii, el ar pune intr-o lumina mai putin favorabila decizia lui Barack Obama de a inchide centrul de detentie.
Criticii presedintelui spun ca e usor sa dai dovada de transparenta doar cu documente, care-l pun intr-o lumina nefavorabila pe predecesor. Observatorii politici remarca totusi ca se stie acum mai mult decit pe vremea lui Bush despre procesele decizionale de la Casa Alba si despre programul presedintelui.
“Nu suficient” – spun critici, care ar dori un nivel similar de transparenta si pentru alte oficialitati din conducerea administratiei. Ei mai explica si ca declaratii de avere si venit ale oficialitatilor nu sint inca accesibile pe Internet. Promisiunea ca toata lumea sa poata vedea pe Internet cum este cheltuit fiecare dolar dintre cele 787 de miliarde – fondul de stimulare a economiei—este la inceputul procesului de materializare.
Inca mai pluteste mister in legatura cu unii dintre cei care beneficiaza de ajutor de la stat sau de imprumuturi. Ministerul de Finante si Rezervele Federale invoca secretul bancar, spunind ca acesta impiedica transparenta totala. In materie de libertate a presei a fost realizat un progres notabil: Obama se declara in favoarea dreptului ziaristilor de a nu depune marturie in cazul in care aceasta ar duce la dezvaluirea si compromiterea surselor. Administratia Bush a avut o pozitie opusa. In privinta deschiderii fata de presa in general, jurnalisti sustin ca atunci cind isi vad interesele amenintate, membrii ai administratiei Obama nu sint mai deschisi si dornici sa satisfaca curiozitatea presei decit predecesorii lor.
Militanti pentru drepturile omului au salutat, luna trecuta, decizia Ministerului de Justitie de a face publice documente interne, care dau la iveala procesul decizional al administratiei Bush atunci cind s-a decis retinerea pe termen nelimitat a unor suspecti de terorism. Dar alte documente solicitate - cu privire la tehnici de interogare si la interceptari de comunicatii - continua sa ramina secrete. In plus, administratia Obama pare sa incerce sa ascunda de ochiul public documente care-i submineaza demersurile, ca de exemplu un raport care vorbeste despre cazuri ale unor detinuti eliberati de la Guantanamo Bay, care au redevenit militanti. Daca raportul ar fi dat publicitatii, el ar pune intr-o lumina mai putin favorabila decizia lui Barack Obama de a inchide centrul de detentie.
Criticii presedintelui spun ca e usor sa dai dovada de transparenta doar cu documente, care-l pun intr-o lumina nefavorabila pe predecesor. Observatorii politici remarca totusi ca se stie acum mai mult decit pe vremea lui Bush despre procesele decizionale de la Casa Alba si despre programul presedintelui.
“Nu suficient” – spun critici, care ar dori un nivel similar de transparenta si pentru alte oficialitati din conducerea administratiei. Ei mai explica si ca declaratii de avere si venit ale oficialitatilor nu sint inca accesibile pe Internet. Promisiunea ca toata lumea sa poata vedea pe Internet cum este cheltuit fiecare dolar dintre cele 787 de miliarde – fondul de stimulare a economiei—este la inceputul procesului de materializare.
Inca mai pluteste mister in legatura cu unii dintre cei care beneficiaza de ajutor de la stat sau de imprumuturi. Ministerul de Finante si Rezervele Federale invoca secretul bancar, spunind ca acesta impiedica transparenta totala. In materie de libertate a presei a fost realizat un progres notabil: Obama se declara in favoarea dreptului ziaristilor de a nu depune marturie in cazul in care aceasta ar duce la dezvaluirea si compromiterea surselor. Administratia Bush a avut o pozitie opusa. In privinta deschiderii fata de presa in general, jurnalisti sustin ca atunci cind isi vad interesele amenintate, membrii ai administratiei Obama nu sint mai deschisi si dornici sa satisfaca curiozitatea presei decit predecesorii lor.
