Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană lansează "Parteneriatul Estic"


Mirek Topolanek şi Jose Manuel Barroso
Mirek Topolanek şi Jose Manuel Barroso
Reuniţi la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au făcut încă un pas spre lansarea aşa-numitului „Parteneriat Estic”, care îşi propune să aducă mai aproape şase foste republici sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Până în ultimul moment nu s-a ştiut sigur dacă Republica Belarus va fi inclusă în „Parteneriatul estic” de la bun început sau va fi ţinută într-un fel de sală de aşteptare, până ce va dovedi că vrea să devină un stat democratic. În cele din urmă, Belarusul a fost trecut în declaraţia adoptată astăzi de summitul european.

La conferinţa de presă ţinută după summitul de la Bruxelles, ministrul ceh de externe Karel Schwarzenberg, vorbind în numele preşedinţiei Uniunii, a spus că este „fericit” că vecinii de la est se apropie de clubul celor 27. Întrebat dacă şi preşedintele din Belarus va fi invitat la summitul din mai, unde se va lansa oficial „Parteneriatul”, Karel Schwarzenberg a răspuns evaziv: „Dacă va fi invitat sau nu preşedintele Lukaşenca depinde de felul cum se va purta el şi guvernul lui în săptămânile următoare” , a spus ministrul ceh de externe, adăugînd imediat că este bine că Republica Belarus se numără printre ţările cuprinse în noul program.

Declaraţia adoptată astăzi la Bruxelles spune că ţările din „Parteneriatul estic” sunt „de importanţă strategică” pentru Uniunea Europeană, care promite că va promova stabilitatea şi prosperitatea în regiune, oferind celor şase vecini perspectiva unui mai strânse „asocieri politice şi integrări economice”. În practică, Uniunea oferă celor şase ţări 600 de milioane de euro, care ar urma să fie acordate până în anul 2013.

Corespondentul Europei Libere Ahto Lobjakas, ne-a reamintit într-o relatare de la Bruxelles că proiectul „Parteneriatului estic” a fost accelerat după conflictul ruso-georgian din luna august a anului trecut.

Declaraţia de astăzi de la Bruxelles nu menţionează nicăieri Rusia. Dar diplomaţii europeni spun că „Parteneriatul estic” vrea de fapt să ofere fostelor republici sovietice o alternativă la dominaţia rusească. Unele ţări vizate aşteaptă de la Uniunea Europeană mai mult. Ucraina şi Moldova au spus mereu că nu vor să fie doar noi vecini sau parteneri estici, ci membri ai Uniunii.

Recent, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a spus într-un interviu că Chişinăul doreşte un acord de asociere, urmat de începerea negocierilor de aderare. Iar despre „Parteneriatul estic”, a spus că este „un fel de nouă Comunitate a Statelor Independente”, şi a sugerat că ar fi îndreptat împotriva Rusiei.

Declaraţia de la Bruxelles nu menţionează în nici un fel vreo viitoare includere a vecinilor estici printre ţările candidate la aderare. Cel mai important câştig la care se pot ele aştepta este un acces sporit pe piaţa europeană şi eventual circulaţia fără viză în spaţiul comunitar.

Dar corespondentul nostru Ahto Lobjakas anticipează că „Parteneriatul estic” nu va schimba în mod esenţial relaţiile Uniunii cu ţări ca Moldova, Ucraina sau Georgia, şi nici felul mai degrabă indirect în care se implică în prezent europenii în rezolvarea unor conflicte îngheţate, cum sunt cele din Caucaz sau cel din Transnistria.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG