Vasile Botnaru: Parteneriatul Estic nu mai pare un proiect atractiv pentru conducerea de vârf a Republicii Moldova. Aceasta pare să fie impresia care se degajă din recentul interviu al preşedintelui Voronin acordat ziarului Kommersant de la Moscova. Credeţi că la mijloc este o schimbare de atitudine, o schimbare de poziţie radicală faţă de Parteneriatul Estic care încă nici nu a început să se materializeze? Dar, să vedem mai întâi ce a declarat propriu-zis preşedintele Voronin în interviul amintit ?
Gheorghe Cojocaru: În cele câteva cuvinte pe marginea proiectului Parteneriatul Estic preşedintele Voronin a spus mai multe lucruri grave pentru un om de stat, care pledează pentru integrarea ţării sale în Uniunea Europeană. În primul rând, l-a taxat nemeritat drept un «CSI-2», drept un proiect al Uniunii Europene prin care Rusia va fi înconjurată ca într-un inel, şi, nu în ultimul rând, drept o perspectivă europeană care nu le-ar surâde de loc unor asemenea state ca Armenia, Georgia sau Azerbaidjanul, incluse şi ele, alături de Ucraina, Belarus şi Moldova, în Parteneriatul Estic. Din câte cunosc, nici unul dintre statele vizate nu a făcut aprecieri de acest fel la adresa acestei iniţiative comune a Suediei şi Poloniei, care până mai ieri era privită cu interes şi de către puterea actuală de la Chişinău.
Vasile Botnaru: Ce a intervenit între timp, prin ce se explică această «răcire» subită a preşedintelui Voronin faţă de programul Parteneriatul Estic ?
Gheorghe Cojocaru: Declaraţia respectivă a fost făcută după vizita ministrului rus de externe Seghei Lavrov la Chişinău, în cadrul căreia au fost puse la punct detaliile viitoarei întâlniri de la Moscova cu preşedintele Dmitri Medvedev, cu invitarea lui Igor Smirnov, la care urmează să se ia nişte decizii importante în chestiunea transnistreană. Aceste evenimente diplomatice şi politice în egală măsură au loc în plină campanie electorală, reprezentând un sprijin deschis din partea Moscovei pentru şansele actualei puteri comuniste de a se menţine la guvernare. Cred că « răcirea » , de care vorbeaţi, a şefului statului faţă de Parteneriatul Estic trebuie privită în acest context, cred că această nouă atitudine a preşedinteleui Voronin este acea notă de plată pe care trebuie s-o achite diplomaţia de la Chişinău în schimbul sprijinului politic al Moscovei în aceste alegeri.
Vasile Botnaru: Dar, ca să reiau una din întrebările adresate preşedintelui Voronin în interviul din Kommersant, Parteneriatul Estic prevede un ajutor financiar. Îşi poate permite Moldova să refuze această asistenţă din partea UE, în condiţiile în care criza economică face ravagii în toată lumea ?
Gheorghe Cojocaru: Probabil că, cel puţin, în această fază, avantajele electorale sunt cele care contează pentru şeful statului, tendinţa de a se menţine la putere chiar cu ajutorul unor mesaje uşor voalate anti-europene. Sigur, Moldova nu este în situaţia de a putea refuza ajutoarele din partea Uniunii Europene. Iar, « bomboanele » Uniunii Europene, despre care a vorbit în derâdere preşedintele atunci când s-a referit la ajutoarele economice ce urmează să fie alocate prin Parteneriatul Estic, ar putea fi exact acel colac de salvare de care are nevoie economia Republicii Moldova pentru a face faţă crizei.
Gheorghe Cojocaru: În cele câteva cuvinte pe marginea proiectului Parteneriatul Estic preşedintele Voronin a spus mai multe lucruri grave pentru un om de stat, care pledează pentru integrarea ţării sale în Uniunea Europeană. În primul rând, l-a taxat nemeritat drept un «CSI-2», drept un proiect al Uniunii Europene prin care Rusia va fi înconjurată ca într-un inel, şi, nu în ultimul rând, drept o perspectivă europeană care nu le-ar surâde de loc unor asemenea state ca Armenia, Georgia sau Azerbaidjanul, incluse şi ele, alături de Ucraina, Belarus şi Moldova, în Parteneriatul Estic. Din câte cunosc, nici unul dintre statele vizate nu a făcut aprecieri de acest fel la adresa acestei iniţiative comune a Suediei şi Poloniei, care până mai ieri era privită cu interes şi de către puterea actuală de la Chişinău.
Vasile Botnaru: Ce a intervenit între timp, prin ce se explică această «răcire» subită a preşedintelui Voronin faţă de programul Parteneriatul Estic ?
Gheorghe Cojocaru: Declaraţia respectivă a fost făcută după vizita ministrului rus de externe Seghei Lavrov la Chişinău, în cadrul căreia au fost puse la punct detaliile viitoarei întâlniri de la Moscova cu preşedintele Dmitri Medvedev, cu invitarea lui Igor Smirnov, la care urmează să se ia nişte decizii importante în chestiunea transnistreană. Aceste evenimente diplomatice şi politice în egală măsură au loc în plină campanie electorală, reprezentând un sprijin deschis din partea Moscovei pentru şansele actualei puteri comuniste de a se menţine la guvernare. Cred că « răcirea » , de care vorbeaţi, a şefului statului faţă de Parteneriatul Estic trebuie privită în acest context, cred că această nouă atitudine a preşedinteleui Voronin este acea notă de plată pe care trebuie s-o achite diplomaţia de la Chişinău în schimbul sprijinului politic al Moscovei în aceste alegeri.
Vasile Botnaru: Dar, ca să reiau una din întrebările adresate preşedintelui Voronin în interviul din Kommersant, Parteneriatul Estic prevede un ajutor financiar. Îşi poate permite Moldova să refuze această asistenţă din partea UE, în condiţiile în care criza economică face ravagii în toată lumea ?
Gheorghe Cojocaru: Probabil că, cel puţin, în această fază, avantajele electorale sunt cele care contează pentru şeful statului, tendinţa de a se menţine la putere chiar cu ajutorul unor mesaje uşor voalate anti-europene. Sigur, Moldova nu este în situaţia de a putea refuza ajutoarele din partea Uniunii Europene. Iar, « bomboanele » Uniunii Europene, despre care a vorbit în derâdere preşedintele atunci când s-a referit la ajutoarele economice ce urmează să fie alocate prin Parteneriatul Estic, ar putea fi exact acel colac de salvare de care are nevoie economia Republicii Moldova pentru a face faţă crizei.
