Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
------------
Livrările de gaze naturale spre Europa vor fi reluate în timpul cel mai apropiat. Anunţul l-au făcut la Moscova primii miniştri ai Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko, în noaptea de sîmbătă spre duminică, după negocieri ce au durat mai multe ore. Şefii Gazpromului şi Naftogazului care au luat parte la negocieri ar urma să semneze în timpul apropiat acordul de reluare a livrărilor de gaze, a declarat Timoşenko. Părţile au convenit şi asupra preţului gazelor pentru Ucraina. Potrivit lui Putin, Ucraina va cumpăra gazul rusesc "la un preţ bazat pe formula europeană", dar cu o reducere de 20 la sută pentru 2009, cu condiţia ca taxele de tranzit să rămână la nivelul anului trecut. Începând cu 2010, Ucraina şi Rusia vor trece la preţuri europene pentru gaz şi pentru tranzit. Cei doi premieri nu au numit cifre concrete privind preţul gazelor pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a salutat cu prudenţă anunţul ruso-ucrainean, subliniind că adevăratul test va fi ca gazul să înceapă într-adevăr să circule. "Salutăm anunţul unui acord politic, dar suntem destul de prudenţi, pentru că au fost prea multe acorduri nerespectate şi promisiuni neţinute", a declarat un purtător de cuvânt al preşedinţiei cehe a Uniunii Europene. Blocarea tranzitului prin Ucraina a lăsat fără gaze ruseşti timp de mai bine de o săptămână 18 ţări din Uniunea Europeană şi Europa de Est.
Guvernul de la Chişinău a anunţat joi că toate localităţile din Moldova sunt asigurate cu gaze naturale, inclusiv cele din regiunea transnistreană. Ştirea a fost confirmată, vineri, de administraţia de la Tiraspol. Reluarea livrărilor ar fi rezultatul unui aranjament între Moldova, Rusia şi Ucraina, convenit de premierul Zinaida Greceanâi la Moscova. În baza înţelegerii, Ucraina dă Moldovei gaze din rezerva ei, primind aceeaşi cantitate de la Rusia.
Cu o zi mai devreme, miercuri, premierul Zinaida Greceanâi a întreprins împreună cu colegii ei din Slovacia şi Bulgaria o vizită la Moscova şi Kiev. După ce i-a primit pe cei trei şefi de guvern, preşedintele ucrainian Victor Iuşcenco a spus că ţara sa va furniza Moldovei şi Bulgariei gaz din propriile sale rezerve, în semn de solidaritate şi responsabilitate. În seara aceleiaşi zile, Ucraina a reluat livrarea de gaze către regiunea Odesa, ceea ce a permis alimentarea în volume minime a raioanelor Ştefan-Vodă, Căuşeni şi a regiunii transnistrene.
În zilele cînd Trasnistria rămăsese complet fără gaze, Misiunea OSCE în Moldova i-a oferit drept ajutor umanitar combustibil pentru incalzirea a trei institutii sociale. Este vorba de Centrul republican de reabilitare şi Internatul Psihoneuroligic din Corjova, precum şi Spitalul pentru Invalizi de război de la Tiraspol. La apelul administraţiei transnistrene privind nevoia ajutoarelor umanitare au răspuns guvernul de la Chişinău şi Comisia Europeană.
Într-un discurs televizat de rămas bun, preşedintele Statelor Unite George Bush a enumerat ceea ce a numit succesele celor două mandate ale sale. George Bush a spus că deşi unele decizii ale sale au fost controversate, un lucru este clar, anume că de peste şapte ani America nu a mai fost ţinta vreunui atac terorist. George Bush va preda pe 20 ianuarie puterea preşedintelui ales Barack Obama. La ceremonia de inaugurare sînt aşteptaţi între 1 milion şi 2 milioane de oameni.
Preşedintia greacă a OSCE a afirmat că va face eforturi pentru a impiedica plecarea misiunii OSCE de observatori din Georgia si a convinge Rusia de necesitatea misiunii. Mandatul misiunii de monitorizare a incetat la sfirsitul anului trecut si, in ciuda votului majoritatii tarilor OSCE de a prelungi acest mandat, opozitia Rusiei a determinat inchiderea ei.
Organizaţia militantă Hamas a anunţat duminică că va opri focul timp de o săptămînă. Focul va fi oprit în continuare, a spus liderul Hamas Ayman Taha, numai dacă trupele israeliene se vor retrage în acest răstimp din Fîşia Gaza. Sîmbătă, după anunţul de încetare a focului, într-un discurs televizat, premierul Olmert a cerut iertare palestinienilor pentru victimele civile provocate de atacurile forţelor militare isareliene. În cele 22 de zile de confruntări, peste 1200 de palestinieni au fost omorîţi, dintre care o treime copii. Începind de duminică seara, accesul jurnaliştilor străini este permis în Fîşia Gaza.
------------------------
Aşadar, Rusia şi Ucraina au ajuns la o înţelegere principială asupra reluării transportului de gaze către Europa, după ce Gazpromul le-a blocat timp de mai multe zile pe motivul disputei cu Naftogaz. În lipsa livrărilor de gaze din Rusia, Ucraina a asigurat Moldova cu minimul necesar de gaze din propriile rezerve. Întîmplător sau nu, livrările au fost reluate după o convorbire telefonică între preşedinţii moldovean şi cel ucrainean. Astfel, după ce au îndurat mai multe zile frigul, începînd de vineri locuitorii zonelor de centru şi sud ale Moldovei ca şi cei din regiunea transnistreană au început să primească gaz ucrainean. Cum s-au descurcat în toată această perioadă locuitorii regiunii transnistrene?
“Încălzim două camere cu vrejuri de viţă de vie. Mai rămîn copacii de lîngă casă, dar criza asta parcă nu are sfîrşit. Nu mai credem pe nimeni. De ce trebuie să sufere lumea? De la frig, tapetele se desprind de pe pereţi, tavanele încep să cadă. La vecină a ars frigiderul din cauza penelor de curent. De patru zile nu avem nici lumină, nici gaz. Vecina-mi zice că doarme îmbodolită şi cu mănuşi. Păi cît se mai poate?”
„Îngheţăm de frig. Stăm cu toţii într-o cămăruţă cu un mic reşou electric – eu, nepotul, fiica şi soţia. Temperatura e de 10-12 grade. Cînd nu lucrează reşoul, temperatura scade la 2 grade”.
„La 4 odăi – un singur calorifer electric. Pe noapte ne îmbrăcăm mai bine, sub două plapume groase, cu 3 perechi de ciorapi, trei perechi de pantaloni, două halate – aşa stăm pînă dimineaţă”.
„E bine, sînt 9 grade. Gaz avem, dar încălzire nu e. Dacă încălzeşti prea mult cu gaz, te otrăveşi. Sînt deja mai multe cazuri”.
„Nu avem gaz, ne încălzim cu un calorifer electric. Dar avem o butelie de gaz la care gătim. Vrem să se sfîrşească odată criza, dar nimeni nu ştie cînd se va întîmpla”.
Dragi prieteni, despre criza gazelor discutăm astăzi cu invitata emisiunii, economista Galina Şelari, directoarea Centrul pentru Investigaţii Strategice şi Reforme din Republica Moldova. Dnă Şelari, disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina este una mai veche. Ea se acutizează periodic, ce-i drept, niciodată pînă la proporţiile actualei crize. Ce măsuri de siguranţă ar fi putut lua Moldova, implicit regiunea transnistreană pentru a se proteja pe cît e posibil de consecinţele unei asemenea crize?
Galina Şelari: „Nu cred că puteam evita consecinţele crizei, pentru că pe ambele maluri ale Nistrului nu există rezervoare subterane de gaze naturale. Dar cred că în această schemă foarte netransparentă de livrare a gazelor, cel puţin am fi putut să ne protejăm de acuzaţiile cum că Moldova şi regiunea ei transnistreană ar fi consumat mai mult decît se cuvenea. Este o problemă comună a celor două maluri ale Nistrului, care putea fi rezolvată dacă la intrarea şi ieşirea din Moldova ar fi fost instalate contoare de gaze. Asta ne-ar fi asigurat mai multă transparenţă şi în relaţia cu consumatorii interni şi cu partenerii din exterior”.
Europa Liberă: Criza gazelor a forţat ţările europene să se gîndească serios cu privire la diversificarea surselor de energie. Ce ar putea să întreprindă regiunea transnistreană împreună cu Republica Moldova în acest sens pentru a-şi asigura în perspectivă securitatea energetică?
Galina Şelari: „Diversificarea surselor energetice cred că ţine de o perspectivă foarte îndelungată, pentru că necesită investiţii foarte mari, la fel ca şi pentru construcţia de rezervoare subterane de gaze naturale, pe care n-ar fi fost rău să le avem. Ţările ce dispun de asemenea rezervoare au suportat mai uşor această criză. Poate că după ce vom ieşi din criza economică, o variantă ar fi să închiriem rezervoare subterane de gaze, poate că împreună cu România sau cu Bulgaria”.
Europa Liberă: Dna Şelari, analizînd întregul conflict al gazelor, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobiakas, consideră că această dispută, pe care o vede mai importanta decît disputa dintre două companii – ambele de stat – a aratat mai multe slabiciuni ale Uniunii Europene, dar şi o posibilă politică a Moscovei bazată pe principiul roman „divide et impera”. Oana Serafim de la Praga, cu un rezumat al acestei analize.
Lobiakas aminteşte că în 2006, aceeaşi problemă a aparut tot cu Ucraina, dar în 2007, aceeaşi problemă s-a regăsit în relaţie cu Belarus, şi de aici, apare fireasca întrebare: dacă Rusia are de fapt un plan, el nu poate fi decît unul politic şi pe care îl pune în aplicare, într-un mod ce pare pervers. „ Distruge-ţi vecinul, indiferent de pagubele pe care le vei avea chiar tu”, pare să fie sloganul Moscovei. Pentru că, spune Lobiakas, din punct de vedere comercial este clar ca lumina zilei că Rusia pierde din această dispută.
Europa este îngrijorată, furioasă şi pare decisă să acţioneze. O primă evoluţie – cresterea interesului Uniunii Europene pentru rutele alternative de energie – proiectul Nabucco, legînd Azerbaidjanul via Georgia prin Marea Neagră – evitînd şi Rusia şi Ucraina - către Uniunea Europeană a ciştigat brusc mai mulţi adepţi şi a revenit pe masa de discuţii.
Anual, Rusia exportă 150 de miliarde de metri cubi de gaze către Uniunea Europeană, adică 90 la sută din toate exporturile ruseşti de gaze. Tradus în bani şi în pierderile înregistrate în răstimpul acestei dispute cu Ucraina, Gazprom pierde zilnic cel putin 125 de milioane de euro.
In acest moment, datoriile Gazprom sînt estimate de experti la 40 de miliarde de euro, dintre care datoria Ucrainei este doar 600 de milioane.
Aşadar, din punct de vedere economic, este limpede că Rusia are tot interesul să soluţioneze cît mai iute chestiunea.
Care ar fi interesul politic al Rusiei? Corespondentul nostru crede că este vorba de dorinţa Rusiei de a slabi unitatea Uniunii Europene, un obiectiv evident şi în această vară, odată cu războiul ruso-georgian.
In ambele cazuri, Moscova a socotit că implicarea Uniunii în crize îi va da posibilitatea să manipuleze subtil şi să–şi poată promova şi impune varianta – adică discreditatea politică a celor doi lideri pro-occidentali de la Kiev şi de la Tbilisi, cei care susţin aderarea ţărilor lor la Alianta Nord-Atlantică şi apropierea de Occident, o directie căreia Moscova i s-a opus şi i se opune din răsputeri.
La nivel politic însă ţările Uniunii Europene considerate pînă acum „ prietenii de nădejde ai Rusiei” precum ţările din Balcani, Ungaria, Slovacia, Italia, Germania şi Franţa, au fost cele mai expuse în această dispută. Aşadar, avînd în vedere reacţia din ce în ce mai rece, mai enervată şi mai fermă a Uniunii Europene faţă de Moscova în această dispută, corespondentul nostru crede că Rusia a obţinut, contrar scopurilor ei, tocmai unirea Uniunii Europene în căutarea de rute energetice alternative pentru a-şi asigura necesarul.
Doamnelor şi domnilor, ascultaţi Radio Europa Liberă. Invitatul nostru de astăzi este economista Galina Şelari. Dna Şelari, din păcate, criza gazelor a survenit în toiul crizei economice care a afectat şi Moldova, dar mai ales regiunea transnistreană, unde multe din întreprinderi continuă să fie închise, mii de oameni au intrat în şomaj tehnic, iar bugetul regiunii suportă din această cauză pierderi enorme. Raioanele Slobozia, Grigoriopol şi Camenca au intrat în noul an cu datorii substanţiale la plata salariilor. Administraţia de la Tiraspol spune că este în căutarea fondurilor pentru achitarea parţială a datoriilor pe luna noiembrie. Se aşteaptă ca agenţii economici să primească un sprijin de 114 milioane de ruble sub formă de credite bugetare, ceea ce le-ar permite să-şi achite parţial impozitele. În acest sens, peste 50 de agenţi economici au depus deja cereri la ministerul finanţelor. Într-o situaţie şi mai complicată este fondul de pensii. Datoriile la plata pensiilor se ridică la 30 de milioane de ruble. Dna Şelari, la ce ar trebui să se aştepte ambele maluri ale Nistrului în cazul adîncirii crizei bugetare şi a celei economice. Pe ajutorul cui ar putea să conteze?
Galina Şelari: „Criza economică s-a dovedit a fi mai profundă şi mai de durată decît se credea iniţial. Consecinţele acesteia pentru Republica Moldova vor depinde de succesul sau insuccesul măsurilor anticriză aplicate de principalii ei parteneri comerciali – Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Pînă atunci, Moldova şi Transnistria ar trebui cel puţin să nu-şi pună beţe în roate, să ajungă la compromisuri în sprijinul businessului şi populaţiei şi să dea prioritate, cel puţin o vreme, problemelor economice şi nu celor politice”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune.
------------
Livrările de gaze naturale spre Europa vor fi reluate în timpul cel mai apropiat. Anunţul l-au făcut la Moscova primii miniştri ai Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko, în noaptea de sîmbătă spre duminică, după negocieri ce au durat mai multe ore. Şefii Gazpromului şi Naftogazului care au luat parte la negocieri ar urma să semneze în timpul apropiat acordul de reluare a livrărilor de gaze, a declarat Timoşenko. Părţile au convenit şi asupra preţului gazelor pentru Ucraina. Potrivit lui Putin, Ucraina va cumpăra gazul rusesc "la un preţ bazat pe formula europeană", dar cu o reducere de 20 la sută pentru 2009, cu condiţia ca taxele de tranzit să rămână la nivelul anului trecut. Începând cu 2010, Ucraina şi Rusia vor trece la preţuri europene pentru gaz şi pentru tranzit. Cei doi premieri nu au numit cifre concrete privind preţul gazelor pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a salutat cu prudenţă anunţul ruso-ucrainean, subliniind că adevăratul test va fi ca gazul să înceapă într-adevăr să circule. "Salutăm anunţul unui acord politic, dar suntem destul de prudenţi, pentru că au fost prea multe acorduri nerespectate şi promisiuni neţinute", a declarat un purtător de cuvânt al preşedinţiei cehe a Uniunii Europene. Blocarea tranzitului prin Ucraina a lăsat fără gaze ruseşti timp de mai bine de o săptămână 18 ţări din Uniunea Europeană şi Europa de Est.
Guvernul de la Chişinău a anunţat joi că toate localităţile din Moldova sunt asigurate cu gaze naturale, inclusiv cele din regiunea transnistreană. Ştirea a fost confirmată, vineri, de administraţia de la Tiraspol. Reluarea livrărilor ar fi rezultatul unui aranjament între Moldova, Rusia şi Ucraina, convenit de premierul Zinaida Greceanâi la Moscova. În baza înţelegerii, Ucraina dă Moldovei gaze din rezerva ei, primind aceeaşi cantitate de la Rusia.
Cu o zi mai devreme, miercuri, premierul Zinaida Greceanâi a întreprins împreună cu colegii ei din Slovacia şi Bulgaria o vizită la Moscova şi Kiev. După ce i-a primit pe cei trei şefi de guvern, preşedintele ucrainian Victor Iuşcenco a spus că ţara sa va furniza Moldovei şi Bulgariei gaz din propriile sale rezerve, în semn de solidaritate şi responsabilitate. În seara aceleiaşi zile, Ucraina a reluat livrarea de gaze către regiunea Odesa, ceea ce a permis alimentarea în volume minime a raioanelor Ştefan-Vodă, Căuşeni şi a regiunii transnistrene.
În zilele cînd Trasnistria rămăsese complet fără gaze, Misiunea OSCE în Moldova i-a oferit drept ajutor umanitar combustibil pentru incalzirea a trei institutii sociale. Este vorba de Centrul republican de reabilitare şi Internatul Psihoneuroligic din Corjova, precum şi Spitalul pentru Invalizi de război de la Tiraspol. La apelul administraţiei transnistrene privind nevoia ajutoarelor umanitare au răspuns guvernul de la Chişinău şi Comisia Europeană.
Într-un discurs televizat de rămas bun, preşedintele Statelor Unite George Bush a enumerat ceea ce a numit succesele celor două mandate ale sale. George Bush a spus că deşi unele decizii ale sale au fost controversate, un lucru este clar, anume că de peste şapte ani America nu a mai fost ţinta vreunui atac terorist. George Bush va preda pe 20 ianuarie puterea preşedintelui ales Barack Obama. La ceremonia de inaugurare sînt aşteptaţi între 1 milion şi 2 milioane de oameni.
Preşedintia greacă a OSCE a afirmat că va face eforturi pentru a impiedica plecarea misiunii OSCE de observatori din Georgia si a convinge Rusia de necesitatea misiunii. Mandatul misiunii de monitorizare a incetat la sfirsitul anului trecut si, in ciuda votului majoritatii tarilor OSCE de a prelungi acest mandat, opozitia Rusiei a determinat inchiderea ei.
Organizaţia militantă Hamas a anunţat duminică că va opri focul timp de o săptămînă. Focul va fi oprit în continuare, a spus liderul Hamas Ayman Taha, numai dacă trupele israeliene se vor retrage în acest răstimp din Fîşia Gaza. Sîmbătă, după anunţul de încetare a focului, într-un discurs televizat, premierul Olmert a cerut iertare palestinienilor pentru victimele civile provocate de atacurile forţelor militare isareliene. În cele 22 de zile de confruntări, peste 1200 de palestinieni au fost omorîţi, dintre care o treime copii. Începind de duminică seara, accesul jurnaliştilor străini este permis în Fîşia Gaza.
------------------------
Aşadar, Rusia şi Ucraina au ajuns la o înţelegere principială asupra reluării transportului de gaze către Europa, după ce Gazpromul le-a blocat timp de mai multe zile pe motivul disputei cu Naftogaz. În lipsa livrărilor de gaze din Rusia, Ucraina a asigurat Moldova cu minimul necesar de gaze din propriile rezerve. Întîmplător sau nu, livrările au fost reluate după o convorbire telefonică între preşedinţii moldovean şi cel ucrainean. Astfel, după ce au îndurat mai multe zile frigul, începînd de vineri locuitorii zonelor de centru şi sud ale Moldovei ca şi cei din regiunea transnistreană au început să primească gaz ucrainean. Cum s-au descurcat în toată această perioadă locuitorii regiunii transnistrene?
“Încălzim două camere cu vrejuri de viţă de vie. Mai rămîn copacii de lîngă casă, dar criza asta parcă nu are sfîrşit. Nu mai credem pe nimeni. De ce trebuie să sufere lumea? De la frig, tapetele se desprind de pe pereţi, tavanele încep să cadă. La vecină a ars frigiderul din cauza penelor de curent. De patru zile nu avem nici lumină, nici gaz. Vecina-mi zice că doarme îmbodolită şi cu mănuşi. Păi cît se mai poate?”
„Îngheţăm de frig. Stăm cu toţii într-o cămăruţă cu un mic reşou electric – eu, nepotul, fiica şi soţia. Temperatura e de 10-12 grade. Cînd nu lucrează reşoul, temperatura scade la 2 grade”.
„La 4 odăi – un singur calorifer electric. Pe noapte ne îmbrăcăm mai bine, sub două plapume groase, cu 3 perechi de ciorapi, trei perechi de pantaloni, două halate – aşa stăm pînă dimineaţă”.
„E bine, sînt 9 grade. Gaz avem, dar încălzire nu e. Dacă încălzeşti prea mult cu gaz, te otrăveşi. Sînt deja mai multe cazuri”.
„Nu avem gaz, ne încălzim cu un calorifer electric. Dar avem o butelie de gaz la care gătim. Vrem să se sfîrşească odată criza, dar nimeni nu ştie cînd se va întîmpla”.
Dragi prieteni, despre criza gazelor discutăm astăzi cu invitata emisiunii, economista Galina Şelari, directoarea Centrul pentru Investigaţii Strategice şi Reforme din Republica Moldova. Dnă Şelari, disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina este una mai veche. Ea se acutizează periodic, ce-i drept, niciodată pînă la proporţiile actualei crize. Ce măsuri de siguranţă ar fi putut lua Moldova, implicit regiunea transnistreană pentru a se proteja pe cît e posibil de consecinţele unei asemenea crize?
Galina Şelari: „Nu cred că puteam evita consecinţele crizei, pentru că pe ambele maluri ale Nistrului nu există rezervoare subterane de gaze naturale. Dar cred că în această schemă foarte netransparentă de livrare a gazelor, cel puţin am fi putut să ne protejăm de acuzaţiile cum că Moldova şi regiunea ei transnistreană ar fi consumat mai mult decît se cuvenea. Este o problemă comună a celor două maluri ale Nistrului, care putea fi rezolvată dacă la intrarea şi ieşirea din Moldova ar fi fost instalate contoare de gaze. Asta ne-ar fi asigurat mai multă transparenţă şi în relaţia cu consumatorii interni şi cu partenerii din exterior”.
Europa Liberă: Criza gazelor a forţat ţările europene să se gîndească serios cu privire la diversificarea surselor de energie. Ce ar putea să întreprindă regiunea transnistreană împreună cu Republica Moldova în acest sens pentru a-şi asigura în perspectivă securitatea energetică?
Galina Şelari: „Diversificarea surselor energetice cred că ţine de o perspectivă foarte îndelungată, pentru că necesită investiţii foarte mari, la fel ca şi pentru construcţia de rezervoare subterane de gaze naturale, pe care n-ar fi fost rău să le avem. Ţările ce dispun de asemenea rezervoare au suportat mai uşor această criză. Poate că după ce vom ieşi din criza economică, o variantă ar fi să închiriem rezervoare subterane de gaze, poate că împreună cu România sau cu Bulgaria”.
Europa Liberă: Dna Şelari, analizînd întregul conflict al gazelor, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobiakas, consideră că această dispută, pe care o vede mai importanta decît disputa dintre două companii – ambele de stat – a aratat mai multe slabiciuni ale Uniunii Europene, dar şi o posibilă politică a Moscovei bazată pe principiul roman „divide et impera”. Oana Serafim de la Praga, cu un rezumat al acestei analize.
Lobiakas aminteşte că în 2006, aceeaşi problemă a aparut tot cu Ucraina, dar în 2007, aceeaşi problemă s-a regăsit în relaţie cu Belarus, şi de aici, apare fireasca întrebare: dacă Rusia are de fapt un plan, el nu poate fi decît unul politic şi pe care îl pune în aplicare, într-un mod ce pare pervers. „ Distruge-ţi vecinul, indiferent de pagubele pe care le vei avea chiar tu”, pare să fie sloganul Moscovei. Pentru că, spune Lobiakas, din punct de vedere comercial este clar ca lumina zilei că Rusia pierde din această dispută.
Europa este îngrijorată, furioasă şi pare decisă să acţioneze. O primă evoluţie – cresterea interesului Uniunii Europene pentru rutele alternative de energie – proiectul Nabucco, legînd Azerbaidjanul via Georgia prin Marea Neagră – evitînd şi Rusia şi Ucraina - către Uniunea Europeană a ciştigat brusc mai mulţi adepţi şi a revenit pe masa de discuţii.
Anual, Rusia exportă 150 de miliarde de metri cubi de gaze către Uniunea Europeană, adică 90 la sută din toate exporturile ruseşti de gaze. Tradus în bani şi în pierderile înregistrate în răstimpul acestei dispute cu Ucraina, Gazprom pierde zilnic cel putin 125 de milioane de euro.
In acest moment, datoriile Gazprom sînt estimate de experti la 40 de miliarde de euro, dintre care datoria Ucrainei este doar 600 de milioane.
Aşadar, din punct de vedere economic, este limpede că Rusia are tot interesul să soluţioneze cît mai iute chestiunea.
Care ar fi interesul politic al Rusiei? Corespondentul nostru crede că este vorba de dorinţa Rusiei de a slabi unitatea Uniunii Europene, un obiectiv evident şi în această vară, odată cu războiul ruso-georgian.
In ambele cazuri, Moscova a socotit că implicarea Uniunii în crize îi va da posibilitatea să manipuleze subtil şi să–şi poată promova şi impune varianta – adică discreditatea politică a celor doi lideri pro-occidentali de la Kiev şi de la Tbilisi, cei care susţin aderarea ţărilor lor la Alianta Nord-Atlantică şi apropierea de Occident, o directie căreia Moscova i s-a opus şi i se opune din răsputeri.
La nivel politic însă ţările Uniunii Europene considerate pînă acum „ prietenii de nădejde ai Rusiei” precum ţările din Balcani, Ungaria, Slovacia, Italia, Germania şi Franţa, au fost cele mai expuse în această dispută. Aşadar, avînd în vedere reacţia din ce în ce mai rece, mai enervată şi mai fermă a Uniunii Europene faţă de Moscova în această dispută, corespondentul nostru crede că Rusia a obţinut, contrar scopurilor ei, tocmai unirea Uniunii Europene în căutarea de rute energetice alternative pentru a-şi asigura necesarul.
Doamnelor şi domnilor, ascultaţi Radio Europa Liberă. Invitatul nostru de astăzi este economista Galina Şelari. Dna Şelari, din păcate, criza gazelor a survenit în toiul crizei economice care a afectat şi Moldova, dar mai ales regiunea transnistreană, unde multe din întreprinderi continuă să fie închise, mii de oameni au intrat în şomaj tehnic, iar bugetul regiunii suportă din această cauză pierderi enorme. Raioanele Slobozia, Grigoriopol şi Camenca au intrat în noul an cu datorii substanţiale la plata salariilor. Administraţia de la Tiraspol spune că este în căutarea fondurilor pentru achitarea parţială a datoriilor pe luna noiembrie. Se aşteaptă ca agenţii economici să primească un sprijin de 114 milioane de ruble sub formă de credite bugetare, ceea ce le-ar permite să-şi achite parţial impozitele. În acest sens, peste 50 de agenţi economici au depus deja cereri la ministerul finanţelor. Într-o situaţie şi mai complicată este fondul de pensii. Datoriile la plata pensiilor se ridică la 30 de milioane de ruble. Dna Şelari, la ce ar trebui să se aştepte ambele maluri ale Nistrului în cazul adîncirii crizei bugetare şi a celei economice. Pe ajutorul cui ar putea să conteze?
Galina Şelari: „Criza economică s-a dovedit a fi mai profundă şi mai de durată decît se credea iniţial. Consecinţele acesteia pentru Republica Moldova vor depinde de succesul sau insuccesul măsurilor anticriză aplicate de principalii ei parteneri comerciali – Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Pînă atunci, Moldova şi Transnistria ar trebui cel puţin să nu-şi pună beţe în roate, să ajungă la compromisuri în sprijinul businessului şi populaţiei şi să dea prioritate, cel puţin o vreme, problemelor economice şi nu celor politice”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune.
