Dialoguri 2 februarie 2009
Buna ziua, doamnelor şi domnilor. Sunt Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Pentru început un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Consultările politice in problema transnistreana ar putea fi reluate in luna februarie, a declarat saptamana trecuta, la Bender, ambasadorul Federaţiei Ruse Valeri Kuzmin în cadrul întrevederii cu Vladimir Iastrebciak, care se ocupă de politica externa a regiunii transnistrene. Ambasadorul rus a confirmat vizita în februarie a ministrului rus de externe Serghei Lavrov la Chişinău, precizând că “ar putea impulsiona procesul de negocieri, sistat cu aproximativ trei ani în urmă”.
********
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a declarat ca va avea in curand o intrevedere cu presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, pentru a discuta problema reglementarii conflictului transnistrean. Voronin a cerut factorilor guvernamentali de la Chisinau sa elaboreza un plan de masuri pentru anul 2009 de sustinere socio-economica a populatiei din Transnistria. Intrebat cum vor putea fi aplicate in practica asemenea masuri fara acordul Tiraspolului, Vladimir Voronin a raspuns: "De aceea vom negocia, ne vom intalni… pentru ca populatia nu trebuie sa sufere. Acum, cand s-au pomenit in criza gazelor, ei singuri au cerut ajutor de la noi. Sigur ca noi nu trebuie sa asteptam momente de criza ca sa acordam ajutor."
****
Legislativul de la Chisinau urmeaza sa adopte in aceasta saptamana o hotarare ce va fixa data alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova. In proiectul de hotarare plasat pe agenda Parlamentului se propune ca alegerile sa aiba loc la 5 aprilie. Viitoarea componenta a Legislativului va trebui sa aleaga presedintele Moldovei.
Sa participe sau nu la alegerile din alte state este o chestiune persoanala pentru fiecare locuitor al Transnistriei, a declarat ministrul de externe trasnistrtean Vladimir Iastrebceak, solicitat de agentia Novai Reghion sa comenteze apelul unor orghanizatii din Transnistria ce chema populatia din zona sa nu ia parte la alegerea Parlamentului de la Chisinau.
****
Din luna noiembrie 2008 numai in orasul Tiraspol au fost concediati circa 1000 de salariati, relateaza agentia Info-Prim-Neo, citind un raport al centrului de plasare in cвmpul muncii din Tiraspol. Adminsitratia lcoala a anuntat ca va oferi somerilor locuri de munca la lucrarile publice.
***
In Rusia 500 de mii de rusi si-au pierdut locurile de munca in decembrie, perioada in care a scazut nivelul salariilor si volumul investitilor – trei fenomene care indica gravitatea crizei economice cu care se confrunta Rusia. Rata somajului a ajuns la 7,7 la suta, relateaza agentia Interfax, care citeaza surse oficiale. Se asteapta ca guvernul Putin sa anunte un plan suplimentar de redresare economica in valoare de 27 de miliarde de dolari – suma care se va adauga celor 200 de miliarde de dolari, prevazute in primul plan anti-criza.
Fondul Monetar Internaюional a dat publicitatii previziunile sale pentru evolutiile economiei mondiale in acest an. FMI avertizeaza ca recesiunea ar putea fi mai profunda decit se estimase inital si ca creєterea economica prognozata va fi de doar o jumatate de procent, adica cea mai mica de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace.
Pe de altг parte, potrivit organizatiei Internaюionale a Muncii, numarul somerilor ar putea creste in acest an la 51 de milioane de oameni.
***
Ruth Glasberg Gold, supravieţuitoare a Holocaustului din România, stabilită în Florida, a tinut un discurs la adunarea Organizatiei Naţiunile Unite, la 27 ianuarie, cand se marcheaza Ziua Internaţionala a Comemorării Victimelor Holocaustului. In virsta de 78 de ani, Ruth Glasberg Gold, este o supravieţuitoare a lagarelor din Transnistria.
--------------
Asa cum ati auzit si la stiri, saptamana trecuta, la 27 ianuarie, s-a marcat ziua internationala de comemorare a victimelor Holocaustului, iar la ONU a fost invitata pentru a tine un discurs una din victimele lagarelor din Transnistria, Ruth Glasberg Gold. Ea este originara din Cernauti, iar acum e stabilita in Statele Unite. Solicitata de presa, Ruth Glasberg Gold a declarat ca este onorata de aceasta invitatie si a povestit ca s-a aflat trei ani intr-un lagar din Trasnistria, unde erau atunci 116 ghetou-ri. Ruth Gold a spus ca ele se deosebeau de cele naziste prin faptul ca acolo oamenii nu erau omorati, ci impinsi spre moarte prin foame, sete si epidemii. Ruth Gold, care este si autoarea unor carti de memorii despre genocid, spune ca in Transnistria au murit in total 280 de mii de evrei, romani si ucraineni si 11 mii de romi.
In emisiunea de astazi l-am invitat la o discutie la telefon pe presedintele Asociatiei “Nemurire” din raionul Edinet, Iurie Zagorcea. Desi ocupatia sa de baza este secretar al organizatiei din Edinet al Partidului Comunistilor, Iurie Zagorcea se mai ocupa din anul 2002 de instalarea de monumente pe locurile unde au fost sapate gropi comune si ingropati oameni, victime ale Holocaustului. Dle Zagorcea, spuneti-ne mai intai cum ati inceput o asemenea activitate? Iurie Zagorcea: M-a interesat problema Holocaustului, adică a genocidului evreilor si romilor de multa vreme. Pur si simplu asa s-a intamplat ca si parintii tatalui meu, si parintii mamei mele au ascuns în primele luni ale războiului două familii de evrei. Deci am aflat de asta din copilărie şi întotdeauna m-a interesat problema Holocaustului în Moldova, pentru că in manualele sovietice se scria că au fost ucişi mii de cetăţeni sovietici, dar nu se vorbea că ei erau anume evrei. Astfel, in 2002 am decis să formez o organizatie ca să studiez aceste pete albe din instoria anilor ‘40. Am creat această organizaţie cu oameni ce nu sunt evrei, toţi sunt creştini. Suntem 8 oameni - moldoveni, ucraineni, soţia mea e bulgaroaică. Primul lucru ce am făcut este să punem o placă memoriala pe clădirea fostei sinagogi din Edinet în jurul căreia au fost ucişi aproximativ 80 de oameni.
Dar as mai vrea sa spun ca am adunat de atunci multa informatie noua despre genocidul ce s-a petrecut in localitatile din nodrul Moldovei. Am aflat ca in 1942 trupele româno-germane care au intrat pe teritoriul primelor sate de pe malul Prutului ii ucideau în primul rând pe evrei şi pe comunişti. Timp de trei zile la Edineţ au fost ucişi 1013 oameni, în arhive scrie că au murit 650 de oameni, dar există un martor, Semion Mihailovici Furman, el ştie lucrurile astea mai bine pentru că a trăit atunci şi e si evreu de naţionalitate.
A urmat o asa numita a doua etapa, peste o luna, cand au incetat să-i mai omoare pe evrei, dar au început să-i strângă în lagăre. La Edineţ s-au facut lagăre pentru evreii de pe loc dar şi pentru cei din Cernăuţi şi Bucovina de Nord. La Edinet veneau coloane de mii de oameni, de la Lipcani, Briceni şi din alte localităţi. La Edineţ era un lagăr în care au fost de la 15 până la 25 de mii de oameni. În această perioadă mulţi au murit de foame si de frig, s-a mai început si o epidemie de o boală infecţioasă. Jandarmii care îi păzeau le-au spus să-i scoată pe bolnavi într-o parte din multime, daca nu, vor împuşca tot lagărul. Iată a fost scos un grup de oameni şi imediat i-au împuşcat şi i-au îngropat pe teritoriul actualului parc din Edineţ. Toată vara acest lagăr a fost aici, apoi au început să-i strămute. Lagărul de aici s-a împărţit în două părţi – o parte din oameni au fost dislocaţi la la Otaci, iar alta parte prin Cupcini s-au dus spre Soroca. A fost un ordin ca administraţiile locale la fiecare 30 de kilometri să sape gropi pentru 100 - 200 de oameni. Deci pe acest drum pe care noi îl numim drum al morţii, au fost îngropaţi de vii sau împuşcaţi mii de oameni. Cîti anume nu se ştie. Mai departe urmează perioada când oamenii mureau în lagăre. Apoi începe perioda în care amintirea despre ei se şterge, nimic nu se spune despre aceste fapte şi chiar se interzic orice fel de discutii pe această temă.
Europa Liberă: Iata ca dupa ’90 sursele de informatii au devenit accesibile, la fel si arhivele, chiar daca informatiile din arhive si cele de la martori pot sa difere. E adevarat ca ati implicat si copiii in colectarea de date despre Holocaust si chiar in instalarea monumentelor?
Iurie Zagorcea: Da, am identificat 42 de locuri unde au fost gropi comune şi ne-am gîndit cel puţin la unele să punem monumente. Până acum am pus 5 monumente. Primul l-am pus în satul Fântâna Albă, în acest sat din coloana care mergea spre Soroca au fost îngropaţi în jur de 200 de oameni. În arhive scrie despre 90 de oameni. Dar sunt martori în viaţă care chiar au săpat aceste gropi, ce-i drept acum a rămas doar un singur martor in viata care spune ca acolo nu puteau să fie doar 90 de oameni deoarece groapa era plină.
Al doilea monument l-am pus la Burlăneşti, acolo se spune că au fost îngropaţi în jur de 22 de oameni. Următorul a fost în satul Ghincăuţi, cu banii strânşi de la elevii liceului nr. 15 din Chişinău. Ei singuri au manifestat initiativa sa adune bani, i-au dat directorului scolii, care mi i-a dat mie. Am mai găsit bani şi am instalat monumentul. La deschidere a venit şi Daria Fein, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite in Moldova si a spus ca la următorul monument va contribui si ea cu bani. Si intr-adevar ea a dat bani pentru monumentul din satul Terevna. Acolo au fost ucişi 6 moldoveni şi 70 de evrei. E singrul monument pe care sta şi crucea creştină şi steaua lui David. La inaugurare a fost şi un preot orthodox care a sfintit o parte a monumentului şi un rabin, pentru cealalată parte. O asemenea combinaţie într-un singur monument eu nu mai cunosc.
Când am pus aceste monumente, mai ales la Ghincăuţi, când am spus că copiii au participat şi au pus baniii lor de buzunar, oamenii au apreciat foarte mult acest lucru. În satul Terevna eu nu am reuşit să găsesc numele tutoror celor care au murit acolo. La o parte din familii au mers copiii cu învăţătorii şi au căutat. Vă imaginaţi? Asta este un lucru foarte important pentru formarea conştiinţei elevilor ca în viitor ei să fie oameni adevăraţi. Europa Liberă: Cat de interesati se arata elevii si tinerii de tema Holocaustului si in ce masura au suficiente surse de informatie?
Iurie Zagorcea: Copiii sunt foarte interesati. Eu lucrez cu vreo 20 de copii cu care fac muncă de căutare, mergem în excursii etc. Interesul e mare. Acum, la 27 ianuarie, s-a făcut in scoli o oră a memoriei Holocaustului, copii şi învăţătorii alergau şi căutau materiale despre Holocaust. Lucrurile se mişcă cate putin, astfel ca copiii să devină alţii, mai buni şi mai toleranţi. Totusi, cred ca nu e suficient. Noi lucrăm împreună cu direcţia de învăţământ Edineţ şi din 2003 până acum în fiecare an în şcolile din raion se organizeaza fie cateva zile, fie o spătămână despre Holocaust. Dar asta e ceva de moment, copiii pot uita, de aceea trebue de scris in manuale mai multe. Mulţi afla pentru prima dată de acest fenomen. Am făcut şi scrisoare către preşedintele Voronin ca în manualele şcolare să fie inclusă o temă aparte despre genocidul evreilor şi romilor în perioada celui de-al doilea război mondial. Am mai propus ca monumentele pe care le instalam noi sa fie ocrotite de stat si ca acel traseu, pe care noi il numim drumul mortii, sa fie transformat in obiectiv turistic. As mai vrea sa le propun si primarilor si locuitorilor din aceste sate si orase pe unde a trecut acest drum al mortii: Lipcani, Briceni, Edineţ, Fântana Albă, până la Soroca ca aiba grija ca sa aratam chiar si strainilor nu doar frumuseţea acestor locuri, dar şi tragismul lor. Astfel ca acest drum să fie ca o preîntâmpinare ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple.
Europa Liberă: Dle Zagorcea, va multumim. Am discutat, doamnelor si domnilor cu presedintele asociatiei “Nemurire” de la Edinet, Iurie Zagorcea.
------------
Revenim la problemele actualitatii si ne vom opri in materialul urmator la consecintele recesiunii economice. In Transnistria au fost deja concediati sute de angajati de la marile intreprinderi, la fel, incep sa revina acasa o parte din muncitorii de peste hotare. Organizatia Internationala a Muncii nu are prognoze prea optimiste si anume estimeaza ca in 2009 in total in lume vor fi pierdute 50 de milioane de locuri de munca, iar Fondul Monetar International arata intr-un raport ca cresterea economica globala va fi mai mica de 1 procent. Continua tema Oana Serafim:
Daca masurile de stimulare a economiilor vor fi corecte si vor fi bine aplicate, pina la sfirşitul acestui an 18 milioane de oameni vor ramine fără locuri de muncă in lumea intreaga. Daca aceste masuri nu vor fi eficiente, avertizeaza organizatia mondiala a muncii, atunci numarul va fi de 51 de milioane, adica de mai mult de 10 ori intraga populaţie a Republicii Moldova.
Lawrence Johnson, este principaul autor al studiului Organizatiei Internaţionale a Muncii si el explica: "Am analizat previziunile de la 1991 incoace in ceea ce priveşte roata şomajului, de cind am avut aproximativ aceleaşi criterii de masurare, şi ceea ce avem acum este, de departe, cea mai mare creştere pe care am cunoscut-o. Cifra din 2007 era de 5,7 la suta global şi dacă lucrurile merg in direcţia greşita, rata şomajului ar putea sp ajunga, sau chiar să depăseasca 7,1 la sută.
In ceea ce priveşte ţările din Europa Centrală si de Sud Est şi ţările din Comunitatea Statelor independente, rata şomajului ar putea ajunge chiar la 9,8 la sută.
Mai mult, spune expertul de la Organizatia Mondiala a Muncii, numarul şomerilor din est va creşte şi pentru că muncitorii migranţi se vor întoarce acasa neamaigasind de lucru in Occident sau in ţările în care se afla.
Aceasta este într-adevăr o problemă, ştim că cei care îşi pierd locurile de muncă în alte ţări din suropa ar putea că caute să se intoarcă acasa pentru a face economii, a-şi salva familia şi asa mai departe. Somajul creşte alarmant de la 8,5 la sută la 9,8 la sută în această regiune şi asta înseamnă în cifre de la 15 milioane de oameni la 18 milioane de oameni care îşi vor pierde slujbele in acest an in această parte a lumii.
Desigur, aceste cifre sunt estimative, şi daca am analiza cifrele oficiale, date de guverne, am putea prinde mai mult curaj. Dar, pe de altă parte, cifrele oficiale nu vorbesc despre „ lucratorii la negru”, despre muncitorii sezonieri sau ilegali.
Astfel, in Tadjikistan, de exemplu, rata somajului este plasata de oficialităţi la 3 la sută.
In Moldova, potrivit siteului Biroului naţional de statistica, pentru ultimul trimestru al anului 2008 rata somajului este estimata la peste 6 la suta.
Ceea ce este limpede , spun expertii economici cu care a stat de vorba coresponedenta Europei Libere Kathleen Moore, este ca valul somajului se indreapta rapid spre ţările din estul Europei si din CSI.
Neil Shearing, este specializat in economiile emergente din Europa la Capital Economist de la Londra şi el spune că şomajul în ţările baltice ar putea depăsi chiar 15 la suta in acest an, iar ţări precum Bulgaria, Romania si Ucraina sint foarte vulnerabile
La inceput cel mai puternic lovite vor fi construcţiile şi industriile manufacturiere. Industria acestor ţări aproape că a intrat in colaps în ultimele luni, datorită scăderii cererii din Europa de Vest. Dar, cred că recesiunea va cuprinde intreaga economie a regiunii.
Raportul Fondului Monetar Internaţional arata şi el că, global, creşterea economica ar putea fi de o jumatate de procent, fata de 3,4 la suta cit a fost anul trecut.
In Rusia, spun expertii cu care a stat de vorba corespondenta noastra situatia este încă şi mai dramatică, pentru ca anul trecut creşterea economică a fost de 6 procente, iar previziunile pentru acest an sint de 0,7 la suta, adica, aproape nimic.
------
Dragi ascultatori, a fost ultimul subiect al Dialogurilor de azi. Sunt Viorica Zaharia, va multemesc pentru atentie si va dau intalnire saptamana viitoare. Va reamintesc ca puteti gasi si comenta stirile noastre pe pagina din internet www.europalibera.org.
Buna ziua, doamnelor şi domnilor. Sunt Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Pentru început un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Consultările politice in problema transnistreana ar putea fi reluate in luna februarie, a declarat saptamana trecuta, la Bender, ambasadorul Federaţiei Ruse Valeri Kuzmin în cadrul întrevederii cu Vladimir Iastrebciak, care se ocupă de politica externa a regiunii transnistrene. Ambasadorul rus a confirmat vizita în februarie a ministrului rus de externe Serghei Lavrov la Chişinău, precizând că “ar putea impulsiona procesul de negocieri, sistat cu aproximativ trei ani în urmă”.
********
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a declarat ca va avea in curand o intrevedere cu presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, pentru a discuta problema reglementarii conflictului transnistrean. Voronin a cerut factorilor guvernamentali de la Chisinau sa elaboreza un plan de masuri pentru anul 2009 de sustinere socio-economica a populatiei din Transnistria. Intrebat cum vor putea fi aplicate in practica asemenea masuri fara acordul Tiraspolului, Vladimir Voronin a raspuns: "De aceea vom negocia, ne vom intalni… pentru ca populatia nu trebuie sa sufere. Acum, cand s-au pomenit in criza gazelor, ei singuri au cerut ajutor de la noi. Sigur ca noi nu trebuie sa asteptam momente de criza ca sa acordam ajutor."
****
Legislativul de la Chisinau urmeaza sa adopte in aceasta saptamana o hotarare ce va fixa data alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova. In proiectul de hotarare plasat pe agenda Parlamentului se propune ca alegerile sa aiba loc la 5 aprilie. Viitoarea componenta a Legislativului va trebui sa aleaga presedintele Moldovei.
Sa participe sau nu la alegerile din alte state este o chestiune persoanala pentru fiecare locuitor al Transnistriei, a declarat ministrul de externe trasnistrtean Vladimir Iastrebceak, solicitat de agentia Novai Reghion sa comenteze apelul unor orghanizatii din Transnistria ce chema populatia din zona sa nu ia parte la alegerea Parlamentului de la Chisinau.
****
Din luna noiembrie 2008 numai in orasul Tiraspol au fost concediati circa 1000 de salariati, relateaza agentia Info-Prim-Neo, citind un raport al centrului de plasare in cвmpul muncii din Tiraspol. Adminsitratia lcoala a anuntat ca va oferi somerilor locuri de munca la lucrarile publice.
***
In Rusia 500 de mii de rusi si-au pierdut locurile de munca in decembrie, perioada in care a scazut nivelul salariilor si volumul investitilor – trei fenomene care indica gravitatea crizei economice cu care se confrunta Rusia. Rata somajului a ajuns la 7,7 la suta, relateaza agentia Interfax, care citeaza surse oficiale. Se asteapta ca guvernul Putin sa anunte un plan suplimentar de redresare economica in valoare de 27 de miliarde de dolari – suma care se va adauga celor 200 de miliarde de dolari, prevazute in primul plan anti-criza.
Fondul Monetar Internaюional a dat publicitatii previziunile sale pentru evolutiile economiei mondiale in acest an. FMI avertizeaza ca recesiunea ar putea fi mai profunda decit se estimase inital si ca creєterea economica prognozata va fi de doar o jumatate de procent, adica cea mai mica de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace.
Pe de altг parte, potrivit organizatiei Internaюionale a Muncii, numarul somerilor ar putea creste in acest an la 51 de milioane de oameni.
***
Ruth Glasberg Gold, supravieţuitoare a Holocaustului din România, stabilită în Florida, a tinut un discurs la adunarea Organizatiei Naţiunile Unite, la 27 ianuarie, cand se marcheaza Ziua Internaţionala a Comemorării Victimelor Holocaustului. In virsta de 78 de ani, Ruth Glasberg Gold, este o supravieţuitoare a lagarelor din Transnistria.
--------------
Asa cum ati auzit si la stiri, saptamana trecuta, la 27 ianuarie, s-a marcat ziua internationala de comemorare a victimelor Holocaustului, iar la ONU a fost invitata pentru a tine un discurs una din victimele lagarelor din Transnistria, Ruth Glasberg Gold. Ea este originara din Cernauti, iar acum e stabilita in Statele Unite. Solicitata de presa, Ruth Glasberg Gold a declarat ca este onorata de aceasta invitatie si a povestit ca s-a aflat trei ani intr-un lagar din Trasnistria, unde erau atunci 116 ghetou-ri. Ruth Gold a spus ca ele se deosebeau de cele naziste prin faptul ca acolo oamenii nu erau omorati, ci impinsi spre moarte prin foame, sete si epidemii. Ruth Gold, care este si autoarea unor carti de memorii despre genocid, spune ca in Transnistria au murit in total 280 de mii de evrei, romani si ucraineni si 11 mii de romi.
In emisiunea de astazi l-am invitat la o discutie la telefon pe presedintele Asociatiei “Nemurire” din raionul Edinet, Iurie Zagorcea. Desi ocupatia sa de baza este secretar al organizatiei din Edinet al Partidului Comunistilor, Iurie Zagorcea se mai ocupa din anul 2002 de instalarea de monumente pe locurile unde au fost sapate gropi comune si ingropati oameni, victime ale Holocaustului. Dle Zagorcea, spuneti-ne mai intai cum ati inceput o asemenea activitate? Iurie Zagorcea: M-a interesat problema Holocaustului, adică a genocidului evreilor si romilor de multa vreme. Pur si simplu asa s-a intamplat ca si parintii tatalui meu, si parintii mamei mele au ascuns în primele luni ale războiului două familii de evrei. Deci am aflat de asta din copilărie şi întotdeauna m-a interesat problema Holocaustului în Moldova, pentru că in manualele sovietice se scria că au fost ucişi mii de cetăţeni sovietici, dar nu se vorbea că ei erau anume evrei. Astfel, in 2002 am decis să formez o organizatie ca să studiez aceste pete albe din instoria anilor ‘40. Am creat această organizaţie cu oameni ce nu sunt evrei, toţi sunt creştini. Suntem 8 oameni - moldoveni, ucraineni, soţia mea e bulgaroaică. Primul lucru ce am făcut este să punem o placă memoriala pe clădirea fostei sinagogi din Edinet în jurul căreia au fost ucişi aproximativ 80 de oameni.
Dar as mai vrea sa spun ca am adunat de atunci multa informatie noua despre genocidul ce s-a petrecut in localitatile din nodrul Moldovei. Am aflat ca in 1942 trupele româno-germane care au intrat pe teritoriul primelor sate de pe malul Prutului ii ucideau în primul rând pe evrei şi pe comunişti. Timp de trei zile la Edineţ au fost ucişi 1013 oameni, în arhive scrie că au murit 650 de oameni, dar există un martor, Semion Mihailovici Furman, el ştie lucrurile astea mai bine pentru că a trăit atunci şi e si evreu de naţionalitate.
A urmat o asa numita a doua etapa, peste o luna, cand au incetat să-i mai omoare pe evrei, dar au început să-i strângă în lagăre. La Edineţ s-au facut lagăre pentru evreii de pe loc dar şi pentru cei din Cernăuţi şi Bucovina de Nord. La Edinet veneau coloane de mii de oameni, de la Lipcani, Briceni şi din alte localităţi. La Edineţ era un lagăr în care au fost de la 15 până la 25 de mii de oameni. În această perioadă mulţi au murit de foame si de frig, s-a mai început si o epidemie de o boală infecţioasă. Jandarmii care îi păzeau le-au spus să-i scoată pe bolnavi într-o parte din multime, daca nu, vor împuşca tot lagărul. Iată a fost scos un grup de oameni şi imediat i-au împuşcat şi i-au îngropat pe teritoriul actualului parc din Edineţ. Toată vara acest lagăr a fost aici, apoi au început să-i strămute. Lagărul de aici s-a împărţit în două părţi – o parte din oameni au fost dislocaţi la la Otaci, iar alta parte prin Cupcini s-au dus spre Soroca. A fost un ordin ca administraţiile locale la fiecare 30 de kilometri să sape gropi pentru 100 - 200 de oameni. Deci pe acest drum pe care noi îl numim drum al morţii, au fost îngropaţi de vii sau împuşcaţi mii de oameni. Cîti anume nu se ştie. Mai departe urmează perioada când oamenii mureau în lagăre. Apoi începe perioda în care amintirea despre ei se şterge, nimic nu se spune despre aceste fapte şi chiar se interzic orice fel de discutii pe această temă.
Europa Liberă: Iata ca dupa ’90 sursele de informatii au devenit accesibile, la fel si arhivele, chiar daca informatiile din arhive si cele de la martori pot sa difere. E adevarat ca ati implicat si copiii in colectarea de date despre Holocaust si chiar in instalarea monumentelor?
Iurie Zagorcea: Da, am identificat 42 de locuri unde au fost gropi comune şi ne-am gîndit cel puţin la unele să punem monumente. Până acum am pus 5 monumente. Primul l-am pus în satul Fântâna Albă, în acest sat din coloana care mergea spre Soroca au fost îngropaţi în jur de 200 de oameni. În arhive scrie despre 90 de oameni. Dar sunt martori în viaţă care chiar au săpat aceste gropi, ce-i drept acum a rămas doar un singur martor in viata care spune ca acolo nu puteau să fie doar 90 de oameni deoarece groapa era plină.
Al doilea monument l-am pus la Burlăneşti, acolo se spune că au fost îngropaţi în jur de 22 de oameni. Următorul a fost în satul Ghincăuţi, cu banii strânşi de la elevii liceului nr. 15 din Chişinău. Ei singuri au manifestat initiativa sa adune bani, i-au dat directorului scolii, care mi i-a dat mie. Am mai găsit bani şi am instalat monumentul. La deschidere a venit şi Daria Fein, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite in Moldova si a spus ca la următorul monument va contribui si ea cu bani. Si intr-adevar ea a dat bani pentru monumentul din satul Terevna. Acolo au fost ucişi 6 moldoveni şi 70 de evrei. E singrul monument pe care sta şi crucea creştină şi steaua lui David. La inaugurare a fost şi un preot orthodox care a sfintit o parte a monumentului şi un rabin, pentru cealalată parte. O asemenea combinaţie într-un singur monument eu nu mai cunosc.
Când am pus aceste monumente, mai ales la Ghincăuţi, când am spus că copiii au participat şi au pus baniii lor de buzunar, oamenii au apreciat foarte mult acest lucru. În satul Terevna eu nu am reuşit să găsesc numele tutoror celor care au murit acolo. La o parte din familii au mers copiii cu învăţătorii şi au căutat. Vă imaginaţi? Asta este un lucru foarte important pentru formarea conştiinţei elevilor ca în viitor ei să fie oameni adevăraţi. Europa Liberă: Cat de interesati se arata elevii si tinerii de tema Holocaustului si in ce masura au suficiente surse de informatie?
Iurie Zagorcea: Copiii sunt foarte interesati. Eu lucrez cu vreo 20 de copii cu care fac muncă de căutare, mergem în excursii etc. Interesul e mare. Acum, la 27 ianuarie, s-a făcut in scoli o oră a memoriei Holocaustului, copii şi învăţătorii alergau şi căutau materiale despre Holocaust. Lucrurile se mişcă cate putin, astfel ca copiii să devină alţii, mai buni şi mai toleranţi. Totusi, cred ca nu e suficient. Noi lucrăm împreună cu direcţia de învăţământ Edineţ şi din 2003 până acum în fiecare an în şcolile din raion se organizeaza fie cateva zile, fie o spătămână despre Holocaust. Dar asta e ceva de moment, copiii pot uita, de aceea trebue de scris in manuale mai multe. Mulţi afla pentru prima dată de acest fenomen. Am făcut şi scrisoare către preşedintele Voronin ca în manualele şcolare să fie inclusă o temă aparte despre genocidul evreilor şi romilor în perioada celui de-al doilea război mondial. Am mai propus ca monumentele pe care le instalam noi sa fie ocrotite de stat si ca acel traseu, pe care noi il numim drumul mortii, sa fie transformat in obiectiv turistic. As mai vrea sa le propun si primarilor si locuitorilor din aceste sate si orase pe unde a trecut acest drum al mortii: Lipcani, Briceni, Edineţ, Fântana Albă, până la Soroca ca aiba grija ca sa aratam chiar si strainilor nu doar frumuseţea acestor locuri, dar şi tragismul lor. Astfel ca acest drum să fie ca o preîntâmpinare ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple.
Europa Liberă: Dle Zagorcea, va multumim. Am discutat, doamnelor si domnilor cu presedintele asociatiei “Nemurire” de la Edinet, Iurie Zagorcea.
------------
Revenim la problemele actualitatii si ne vom opri in materialul urmator la consecintele recesiunii economice. In Transnistria au fost deja concediati sute de angajati de la marile intreprinderi, la fel, incep sa revina acasa o parte din muncitorii de peste hotare. Organizatia Internationala a Muncii nu are prognoze prea optimiste si anume estimeaza ca in 2009 in total in lume vor fi pierdute 50 de milioane de locuri de munca, iar Fondul Monetar International arata intr-un raport ca cresterea economica globala va fi mai mica de 1 procent. Continua tema Oana Serafim:
Daca masurile de stimulare a economiilor vor fi corecte si vor fi bine aplicate, pina la sfirşitul acestui an 18 milioane de oameni vor ramine fără locuri de muncă in lumea intreaga. Daca aceste masuri nu vor fi eficiente, avertizeaza organizatia mondiala a muncii, atunci numarul va fi de 51 de milioane, adica de mai mult de 10 ori intraga populaţie a Republicii Moldova.
Lawrence Johnson, este principaul autor al studiului Organizatiei Internaţionale a Muncii si el explica: "Am analizat previziunile de la 1991 incoace in ceea ce priveşte roata şomajului, de cind am avut aproximativ aceleaşi criterii de masurare, şi ceea ce avem acum este, de departe, cea mai mare creştere pe care am cunoscut-o. Cifra din 2007 era de 5,7 la suta global şi dacă lucrurile merg in direcţia greşita, rata şomajului ar putea sp ajunga, sau chiar să depăseasca 7,1 la sută.
In ceea ce priveşte ţările din Europa Centrală si de Sud Est şi ţările din Comunitatea Statelor independente, rata şomajului ar putea ajunge chiar la 9,8 la sută.
Mai mult, spune expertul de la Organizatia Mondiala a Muncii, numarul şomerilor din est va creşte şi pentru că muncitorii migranţi se vor întoarce acasa neamaigasind de lucru in Occident sau in ţările în care se afla.
Aceasta este într-adevăr o problemă, ştim că cei care îşi pierd locurile de muncă în alte ţări din suropa ar putea că caute să se intoarcă acasa pentru a face economii, a-şi salva familia şi asa mai departe. Somajul creşte alarmant de la 8,5 la sută la 9,8 la sută în această regiune şi asta înseamnă în cifre de la 15 milioane de oameni la 18 milioane de oameni care îşi vor pierde slujbele in acest an in această parte a lumii.
Desigur, aceste cifre sunt estimative, şi daca am analiza cifrele oficiale, date de guverne, am putea prinde mai mult curaj. Dar, pe de altă parte, cifrele oficiale nu vorbesc despre „ lucratorii la negru”, despre muncitorii sezonieri sau ilegali.
Astfel, in Tadjikistan, de exemplu, rata somajului este plasata de oficialităţi la 3 la sută.
In Moldova, potrivit siteului Biroului naţional de statistica, pentru ultimul trimestru al anului 2008 rata somajului este estimata la peste 6 la suta.
Ceea ce este limpede , spun expertii economici cu care a stat de vorba coresponedenta Europei Libere Kathleen Moore, este ca valul somajului se indreapta rapid spre ţările din estul Europei si din CSI.
Neil Shearing, este specializat in economiile emergente din Europa la Capital Economist de la Londra şi el spune că şomajul în ţările baltice ar putea depăsi chiar 15 la suta in acest an, iar ţări precum Bulgaria, Romania si Ucraina sint foarte vulnerabile
La inceput cel mai puternic lovite vor fi construcţiile şi industriile manufacturiere. Industria acestor ţări aproape că a intrat in colaps în ultimele luni, datorită scăderii cererii din Europa de Vest. Dar, cred că recesiunea va cuprinde intreaga economie a regiunii.
Raportul Fondului Monetar Internaţional arata şi el că, global, creşterea economica ar putea fi de o jumatate de procent, fata de 3,4 la suta cit a fost anul trecut.
In Rusia, spun expertii cu care a stat de vorba corespondenta noastra situatia este încă şi mai dramatică, pentru ca anul trecut creşterea economică a fost de 6 procente, iar previziunile pentru acest an sint de 0,7 la suta, adica, aproape nimic.
------
Dragi ascultatori, a fost ultimul subiect al Dialogurilor de azi. Sunt Viorica Zaharia, va multemesc pentru atentie si va dau intalnire saptamana viitoare. Va reamintesc ca puteti gasi si comenta stirile noastre pe pagina din internet www.europalibera.org.