Linkuri accesibilitate

3 proiecte-pilot ale Consiliul Europei vizînd sporirea încrederii între cele 2 maluri ale Nistrului – Radu Benea


DIALOGURI 22.12.2008

Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.

-------------------------------------

Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă au avut vineri, la Bruxelles, primul contact la nivel înalt după războiul ruso-georgian din luna august. Secretarul general al Alianţei Jaap de Hoop Scheffer şi ambasadorul rus la NATO Dmitry Rogozin s-au întîlnit la un dejun neoficial. NATO a înterupt contactele cu Moscova după intervenţia militară a Rusiei în Georgia din luna august, condamnînd recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Gazprom ameninţă că va înceta livrările de gaz către Ucraina de la 1 ianuarie, din cauza datoriilor neplătite. Vorbind la Moscova, purtătorul de cuvânt al Gazprom Serghei Kuprianov a spus că este limpede că Ucraina nu-şi va plăti toată datoria de două miliarde de dolari până la 1 ianuarie. În consecinţă, a adăugat Kuprianov, Gazprom nu va mai putea livra gaze Ucrainei după Anul Nou. Guvernul de la Kiev a semnalat că poate plăti imediat jumătate din datorie, adică un miliard de dolari.

La Geneva a avut loc joi o nouă rundă de consultări ruso-georgiene pe tema urmărilor conflictului din luna august. Mediatorii internaţionali au anunţat că părţile nu au reuşit să se pună de acord asupra unei declaraţii comune despre viitorul securităţii regionale şi despre soarta refugiaţilor. A fost a treia întâlnire ruso-georgiană mediată de ONU la Geneva. Următoarea va avea loc în februarie, anul viitor.

O comisie din parlamentul Georgiei a ajuns la concluzia că guvernul şi armata au făcut greşeli mari în zilele războiului cu Federaţia Rusă. Potrivit agenţiei France Presse, autorii raportului parlamentar nu pun la îndoială ideea că vina pentru război a fost a ruşilor, dar spun că structurile statului georgian nu au anticipat amploarea acţiunilor militare ruseşti.

Preşedintele Cubei Raul Castro a afirmat că Havana şi Washingtonul trebuie să-şi arate reciproc bunăvoinţă, în vederea unei întâlniri la cel mai înalt nivel. Preşedintele ales american Barack Obama a semnalat că ar fi gata să îmbunătăţească relaţiile cu Cuba. El a spus însă că reformele lui Raul Castro sunt „cosmetice” şi nu justifică ridicarea embargoului american, impus în urmă cu 47 de ani. Raul Castro a iniţiat o serie de reforme în Cuba, după ce a preluat puterea de la fratele său mai mare, Fidel.

Preşedintele Dmitry Medvedev este nerăbdător să se întâlnească cu preşedintele ales al Statelor Unite Barack Obama. Potrivit ministrului rus de externe Serghei Lavrov, preşedintele rus ar vrea să aibă o întrevedere cu Barack Obama cât mai curând după ceremonia învestirii care va avea loc la Casa Albă pe 20 ianuarie. Nici Lavrov, nici alţi oficiali ruşi nu au spus când şi unde ar putea avea loc întâlnirea.

Preşedintele ales al Statelor Unite Barack Obama a numit un laureat al premiului Nobel în fruntea ministerului energiei. El este Steven Chu, directorul unui laborator naţional din Berkeley, California. Chu este considerat unul din promotorii găsirii de surse de energie alternative.

Cu o luna inainte de instalarea sa la Casa Alba, Barack Obama a incheiat formarea viitoarei administratii. Vicepresedintele ales Joe Biden a declarat, pe de alta parte, că noua administratie va aproba un nou program de relansare a economiei, in valaore de peste 700 de miliarde de dolari.

Activişti pentru drepturile omului din Rusia consideră că o noua lege initiată de premierul Vladimir Putin va permite autoritatilor să acuze de tradare pe oricine critica guvernul. Opozantii legii suţin că adoptarea ei ar reîntoarce Rusia la perioada epurărilor staliniste.

---------------------------------------

Dragi prieteni, în emisiunea de astăzi vom vorbi despre o recentă iniţiativă a Consiliului Europei, care a decis să fie mai prezent în regiunea transnistreană prin proiecte concrete de susţinere a societăţii civile. Despre aceste proiecte derulate în premieră în Transnistria am reuşit să aflăm mai multe în cadrul unei vizite la Strasbourg a unei delegaţii de jurnalişti şi reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol şi Chişinău. Vizita a inclus întîlniri cu reprezentanţi la cel mai înalt nivel ai Consiliului Europei, care ne-au împărtăşit intenţiile de viitor ale acestui forum pan-european referitoare la Transnistria. Între aceştia, şeful Directoratului general pentru Democraţie şi Afaceri Politice al Consiliului Europei, Jean-Louis Laurence.

Desigur, Consiliul Europei nu este parte la negocieri şi nu pretinde să rezolve problema transnistreană, a explicat Jean-Louis Laurence, dar îşi doreşte să contribuie la o mai bună comunicare şi relaţii mai bine între cele două maluri ale Nistrului prin cîteva proiecte concrete. Este vorba despre susţinerea Universităţii din Tiraspol şi acreditarea ei în sistemul european de studii, vizite de documentare la Consiliul Europei a unor jurnalişti şi experţi de la Tiraspol şi Chişinău, precum şi organizarea unor seminare de instruire a autorităţilor în domeniul electoral de la Chişinău şi Tiraspol. Oficialul european a explicat că cele 3 proiecte pilot au fost gîndite ca măsuri de sporire a încrederii între cele 2 maluri ale Nistrului şi în funcţie de succesul lor, Consiliul Europei va decide în privinţa viitoarelor proiecte pentru regiunea transnistreană.

Jean-Louis Laurence a relevat că pentru Consiliul Europei, Transnistria este parte a Republicii Moldova, de aceea Transnistria poate şi trebuie să beneficieze în egală măsură de susţinerea instituţiilor europene. Consiliul Europei, a precizat el, este gata să ofere sprijin în reconstrucţia democratică pe cele două maluri ale Nistrului prin măsuri de sporire a încrederii. Decizia politică pentru un asemenea proiect a fost luată în vară la nivelul Comitetului de miniştri şi programul pentru Transnistria va fi al treilea la număr pe care Consiliul Europei îl va pune în practică, după cele din Kosovo şi Cecenia.

Regiunea trasnsnistreană a Republicii Moldova este o regiune ce face parte din Consiliul Europei, a spus Jean-Louis Laurence, este parte a ordinii legale a Consiliului Europei, unde toate standardele, valorile şi normele democratice trebuie să funcţioneze. Convenţia europeană a drepturilor omului ar trebui să funcţioneze în deplină măsură şi în Transnistria. De aceea, sper foarte mult ca şi locuitorii regiunii să poată să acceadă pe deplin la toate beneficiile pe care le oferă Europa, o Europă a Drepturilor Omului, o Europă a democraţiei, o Europă a statului de drept, a mai spus Jean-Louis Laurence, şeful Directoratului pentru Democraţie şi Afaceri Politice, unul din directoratele cele mai importante ale Consiliului Europei şi unul dintre iniţiatorii proiectelor pilot de asistenţă pentru Transnistria.

Apropo, cu titlu de potenţial viitor proiect, Jean-Louis Laurence a menţionat deschiderea la Tiraspol a unei Case Europene, care să fie un fel de centru de informare a populaţiei, nu doar al Consiliul Europei, ci şi al tuturor celorlalte instituţii europene centrale. O decizie finală asupra inaugurării acestei Case Europene încă n-a fost luată, dar ea va fi în funcţie de succesul primelor proiecte pilot menţionate.

Pentru a avea o imagine mai completă a activităţilor Consiliului Europei în regiunea noastră, voi da citire unei scurte informaţii de pe site-ul oficial al organizaţiei. Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie politică a continentului, fiind înfiinţat în anul 1949. Acesta grupează 47 de state, cu excepţia Belarus. Se deosebeşte de Uniune Europeană a celor 27, dar nici o ţară nu a aderat vreodată la Uniune fără ca mai întâi să adere la Consiliul Europei. Are sediul la Strasbourg, Franţa.

Între scopurile organizaţiei reţinem: apărarea drepturilor omului, a democraţiei parlamentare şi supremaţiei legii, dezvoltarea unor acorduri pe întregul continent pentru a standardiza practicile sociale şi juridice ale ţărilor membre, promovarea unei identităţi europene bazate pe valori împărtăşite şi care străbate peste diferite culturi.

Din 1989, principala sarcină a Consiliului Europei este să acţioneze ca ancoră politică şi câine de pază al drepturilor omului pentru democraţiile post-comuniste din Europa, să asiste ţările Europei Centrale şi de Est în realizarea şi consolidarea reformei politice, juridice şi constituţionale în paralel cu reforma economică, să furnizeze expertiză în domenii precum drepturile omului, democraţia locală, învăţământ, cultură şi mediul ambiant.

---------------

O altă întrevedere a delegaţiei noastre la Strasbourg ne-a revelat că regiunea transnistreană ar putea - şi în fapt a avut tot timpul această ocazie - să participe cu delegaţi la o altă structură de bază a Consiliului Europei – Congresul puterilor locale şi regionale. Congresul a fost înfiinţat în 1994 şi reprezintă un forum al reprezentanţilor puterilor locale şi regionale, menit să le ofere sprijin şi să le apere interesle în procesul elaborării unei politici europene consolidate. Printre competenţele congresului se află şi monitorizarea alegerilor locale, contribuţia la cooperarea regională, cea transfrontalieră şi la crearea euroregiunilor.

Secretarul general al Congresului puterilor locale şi regionale din Europa, Ulrich Bohner: „Congresul este o organizaţie interguvernamentală cum este şi Consiliul Europei şi în materie de afaceri externe noi respectăm principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţărilor membre”. Aceste principii nu pot fi revizuite, a spus Ulrich Bohner. Cu referire la regiunea transnistreană însă şi posibilitatea cooperării ei cu instituţii europene, el a ţinut să amintească de un principu care funcţionează în politică: niciodată nu spune niciodată, pentru că lucrurile se pot schimba. Ulrich Bohner a dat drept exemplu reunificarea celor două Germanii, care cu mai bine de 20 de ani în urmă părea ceva de neimaginat. Sau exemplul Ciprului, care deşi continuă să aibă un conflict teritorial nesoluţionat - partea turcă a ţării nefiind recunoscută internaţional, totuşi cu acordul părţii greceşti comunitatea turcă este reprezentată astăzi la sesiunile Congresului puterilor locale şi regionale din Europa. Noi nu monitorizăm alegerile din Transnistria, pentru că asta ar contraveni principiului suveranităţii Republicii Moldova, dar asta nu ne împiedică să putem avea contacte cu autorităţile regiunii, care ar putea să asiste la sesiunile noastre, a adăugat secretarul general al Congresului puterilor locale şi regionale din Europa, Ulrich Bohner.

Despre cum anume ar putea autorităţile transnistrene să participe la reuniunile Congresului, am reuşit să aflăm la o altă întîlnire, cu reprezentantul special al Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei, ambasadorul Andrei Neguţă.

„Cel mai simplu e să unificăm ţara, să nu existe linii de demarcaţie pe Nistru şi atunci primarii transnistreni vor putea să facă parte din delegaţia unită a Republicii Moldova la Congres”, spune Andrei Neguţă. Dar ce se poate face acum, cînd conflictul încă n-a fost soluţionat? În opinia ambasadorului, ar fi suficientă o simplă cerere din partea Transnistriei către asociaţia primarilor din Republica Moldova pentru includerea unui reprezentant al Transnistriei în delegaţia permanentă a Moldovei la Congres. Iar dacă din varii motive Chişinăul şi Strasbourgul nu vor găsi posibil acest lucru, atunci cu siguranţă că regiunea transnistreană poate delega o persoană în calitate de invitat permanent la sesiunile Congresului puterilor locale şi Regionale).

----------------

După cum vă spuneam, Consiliul Europei s-a oferit să ajute Unitersitatea de la Tiraspol să fie acreditată în sistemul european de studii sau altfel spus să adere la procesul de la Bolognia. Am încercat să aflăm ce cred despre asta studenţii universităţii şi cît de utilă le-ar fi o asemenea perspectivă.

„Nu avem nevoie de sistemul de la Bolognia, pentru că avem sistemul nostru de studii, mai bun decît cel european”.

„Pe de o parte avem nevoie, pentru că sistemul european pregăteşte specialişti mai buni, dar cu specializate îngustă. La noi ni se oferă cunoştinţe mai vaste, dar totodată mai superficiale. Cred că ar fi bine să aplicăm ambele sisteme, în funcţie de facultăţi şi specializări”.

„Nu cred că procesul de la Bolognia ne convine, pentru că mulţi tineri vor renunţa la studii după o anumită treaptă, cea ce în final se va răsfrînge negativ asupra economiei. De asemenea, sînt împotriva sistemului de verificare a cunoştinţelor cu ajutorul testelor”.

„Sistemul de testare este imperfect, pentru că rezultatul adesea depinde de noroc, dacă vei ghici sau nu răspunsul. Totodată, sistemul de la Bolognia îţi oferă şansa unor studii mai profunde şi mai serioase. Din păcate, la noi foarte puţină lume înţelege ce înseamnă un sistem european de studii. Şi atîta timp cît Transnistria este nerecunoscută şi tinde spre standardele ruseşti, ea nu va putea să urmeze standardele europene”.

Opinii ale studenţilor de la Universiatea din Tiraspol privind perspectiva acreditării universităţii lor în sistemul european de studii.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG