La alegeri UDMR a avut succes şi nu prea – Krónika comentează rezultatele Uniunii. Un loc în plus în parlament, câştig incontestabil. Prezenţă foarte redusă la urne în anumite regiuni cu populaţie majoritar maghiară: eşec clar. Dar ceea ce e şi mai important: în urma alegerilor, UDMR, cea de-a patra forţă politică în România, şi-a pierdut vechiul statut de limbă a cântarului. Aşadar, Uniunea, victorioasă, este lipsită acum de principalul atu.
Allgemeine Deutsche Zeitung anunţă: toate cele 18 minorităţi naţionale recunoscute în România vor avea câte un reprezentat în parlament şi în noul ciclu electoral. Reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din România, Ovidiu Ganţ, reales în funcţie, va susţine în continuare dezvoltarea învăţământului de limbă maternă şi descentralizarea administrativă şi economică.
Hargita Népe comentează sistemul electoral în prisma cifrelor. Votul uninominal, anunţat ca fiind garant al reformei clasei politice, a eşuat: doar cca. 70 dintre cei peste 400 de parlamentari au câştigat mandat prin vot direct, întrunind peste 50 % din voturi în colegiile lor. Restul parlamentarilor accede în legislativ prin complicata metodă de redistribuire a voturilor.
UDMR pierde singurul mandat de senator de Cluj, Eckstein Kovács Péter, care, deşi a obţinut peste 10.000 de voturi, n-a fost printre favorizaţii sistemului electoral bazat de redistribuirea electronică a voturilor. Fireşte, UDMR câştigă în schimb un alt mandat. Kötő József, candidat în colegiul din Africa şi Orientul Mijlociu, înregistrează un record absolut: intră în parlament cu doar 34 de voturi.
Transindex publică un interviu cu Kötő József. Care admite că n-a fost niciodată în ţările din colegiul pe care-l reprezintă, habar nu are câţi cetăţeni români locuiesc în acea zonă şi nu ştie exact câte ţări include colegiul său, dar numărul acestora se apropie de 70. Deputatul ales cu 34 de voturi recunoaşte că nu şi-a făcut campanie electorală, fiind solicitat în ultimul moment să-şi depună candidatura. Cât despre voturile primite, majoritatea în Israel, ei bine, Kötő crede că acestea se datorează rolului pe care şi l-a asumat la redactarea unui manual despre Holocaust.
După alegeri, negocieri. Singurul lucru de care putem fi siguri în momentul de faţă: mai devreme sau mai târziu, se va forma un guvern – constată editorialistul cotidianului Krónika.
Erdélyi Riport vorbeşte despre responsabilităţile învingătorului, considerând că UDMR se numără printre aceştia. Voturile obligă Uniunea să intre la guvernare, căci electoratul nu doreşte s-o vadă în băncile opoziţiei – astfel comentatorul săptămânalului.
Új Magyar Szó punctează schimbările la faţă ale partidelor. La doar câteva ore după închiderea urnelor, principalele trei partide, PDL, PSD şi PNL, îşi prezentau deja programe şi candidaţi pentru şefia guvernului. Apoi au început negocierile şi pelerinajele la Cotroceni: au devenit cu toţii mai precauţi. În afară de UDMR, singura formaţiune dispusă să guverneze cu orice preţ.
Şi iată, Transindex redă şi declaraţia liderului UDMR, formaţiune ce deţine puţin peste 6 la sută dintre mandate: „UDMR preferă să guverneze alături de PDL şi PNL, dar nu exclude nici o altă formulă”.
Allgemeine Deutsche Zeitung anunţă: toate cele 18 minorităţi naţionale recunoscute în România vor avea câte un reprezentat în parlament şi în noul ciclu electoral. Reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din România, Ovidiu Ganţ, reales în funcţie, va susţine în continuare dezvoltarea învăţământului de limbă maternă şi descentralizarea administrativă şi economică.
Hargita Népe comentează sistemul electoral în prisma cifrelor. Votul uninominal, anunţat ca fiind garant al reformei clasei politice, a eşuat: doar cca. 70 dintre cei peste 400 de parlamentari au câştigat mandat prin vot direct, întrunind peste 50 % din voturi în colegiile lor. Restul parlamentarilor accede în legislativ prin complicata metodă de redistribuire a voturilor.
UDMR pierde singurul mandat de senator de Cluj, Eckstein Kovács Péter, care, deşi a obţinut peste 10.000 de voturi, n-a fost printre favorizaţii sistemului electoral bazat de redistribuirea electronică a voturilor. Fireşte, UDMR câştigă în schimb un alt mandat. Kötő József, candidat în colegiul din Africa şi Orientul Mijlociu, înregistrează un record absolut: intră în parlament cu doar 34 de voturi.
Transindex publică un interviu cu Kötő József. Care admite că n-a fost niciodată în ţările din colegiul pe care-l reprezintă, habar nu are câţi cetăţeni români locuiesc în acea zonă şi nu ştie exact câte ţări include colegiul său, dar numărul acestora se apropie de 70. Deputatul ales cu 34 de voturi recunoaşte că nu şi-a făcut campanie electorală, fiind solicitat în ultimul moment să-şi depună candidatura. Cât despre voturile primite, majoritatea în Israel, ei bine, Kötő crede că acestea se datorează rolului pe care şi l-a asumat la redactarea unui manual despre Holocaust.
După alegeri, negocieri. Singurul lucru de care putem fi siguri în momentul de faţă: mai devreme sau mai târziu, se va forma un guvern – constată editorialistul cotidianului Krónika.
Erdélyi Riport vorbeşte despre responsabilităţile învingătorului, considerând că UDMR se numără printre aceştia. Voturile obligă Uniunea să intre la guvernare, căci electoratul nu doreşte s-o vadă în băncile opoziţiei – astfel comentatorul săptămânalului.
Új Magyar Szó punctează schimbările la faţă ale partidelor. La doar câteva ore după închiderea urnelor, principalele trei partide, PDL, PSD şi PNL, îşi prezentau deja programe şi candidaţi pentru şefia guvernului. Apoi au început negocierile şi pelerinajele la Cotroceni: au devenit cu toţii mai precauţi. În afară de UDMR, singura formaţiune dispusă să guverneze cu orice preţ.
Şi iată, Transindex redă şi declaraţia liderului UDMR, formaţiune ce deţine puţin peste 6 la sută dintre mandate: „UDMR preferă să guverneze alături de PDL şi PNL, dar nu exclude nici o altă formulă”.
