Linkuri accesibilitate

Soluţiile miraculoase ale premierilor in spe - Judit Ferencz


O campanie electorală fără mesaje electorale – Nyugati Jelen trece deci în revistă mesajele formulate cu patru ani în urmă. Pe atunci, PSD marşa pe creşterea economică, iar în oferta fostei Alianţe D.A primau lupta anticorupţie şi cheia unică de impozitare. Acu’ patru ani şi UDMR formulase un mesaj clar, pro autonomie.

Chiar dacă mesajele nu-s foarte clare, candidaţii promit fel şi fel de chestii. Népújság ia sub lupă declaraţiile făcute de trei politicieni, dornici să preia şefia guvernului după alegeri.

Actualul premier, Călin Popescu Tăriceanu, promite sprijin de 3 miliarde de euro pentru firmele care creează locuri de muncă, promite scăderea cu 30 la sută a contribuţiilor la fondul de asigurări de sănătate şi mai promite investiţii de 10 miliarde de euro. Fireşte, nu suflă o vorbă despre resurse.

Theodor Stolojan, care în acest moment e favoritul preşedintelui Băsescu, promite 3 în 1. Adică promite să vină cu trei soluţii-minune. Pe care, evident, nu le divulgă înainte de alegeri.

Apoi urmează Mircea Geoană, care are o soluţie pentru criza financiară. Criza e ca o cură de slăbire, zice el. Soluţia este deci să aplicăm regulile unei cure eficiente: sport şi alimentaţie sănătoasă.

Háromszék prezintă unul dintre obiectivele electorale ale UDMR. Liderul formaţiunii, Markó Béla promite predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară. Comentatorul cotidianului Háromszék face un exerciţiu de memorie. Istoria şi geografia României se predau exclusiv în româneşte din 1995.

De atunci, UDMR se tot pronunţă împotriva acestei prevederi. Mai exact, din vreme-n vreme se angajează să schimbe situaţia. Din vreme-n vreme, adică exact din patru-n patru ani.

O ştire din Új Magyar Szó: deocamdată, Parlamentul Ungariei nu adoptă o declaraţie politică de condamnare a antimaghiarismului afişat de autorităţile din Slovacia. Înainte de întâlnirea dintre premierul Ungariei, Gyurcsány Ferenc şi premierul Slovaciei, Robert Fico, Szabadság publică un editorial cu titlul „Propriul nostru naţionalism”.

Autorul vorbeşte despre antimaghiarismul oficializat în Slovacia, dar şi despre organizaţiile extremiste din Ungaria, care, deşi contestate de autorităţi, au mare impact.

Tensiunile dintre Slovacia şi Ungaria ar putea fi un semnal de alarmă pentru Bruxelles – mai arată autorul. Numai că Uniunea Europeană pare să se fi decis să nu-şi bată capul cu niscaiva probleme ale minorităţilor.

Krónika publică in interviu cu istoricul Stefano Bottoni care a publicat recent un volum despre formarea, administrarea şi desfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare. Din documentele pe care le-a obţinut (cu greu) istoricul, reiese clar: în 1950, regiunea a fost creată nu chiar la ordin, dar la sugestie sovietică, nicidecum la iniţiativa maghiarilor din România. Totuşi, elita comunistă maghiară a considerat-o o şansă unică. Începutul anilor ’60, care au precedat desfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, a reprezentat o revelaţie pentru conducerea comunistă maghiară.

Istoricul italian vorbeşte despre acest moment, în care liderii maghiari şi-au dat seama că au fost folosiţi. Da, lucrarea istoricului se axează pe drama trăită (în diverse feluri) de liderii comunişti maghiari în perioada 1959-1968.

În cu totul altă ordine de idei, Allgemeine Deutsche Zeitung analizează un studiu de piaţă. De fapt, un singur aspect al studiului. Din care reiese că, în ultimii trei ani, în România, consumul de deodorante a crescut simţitor. Totuşi, cu 1,12 deodorante consumate anual de cetăţeni, România nu se situează chiar printre marii devoratori de antiperspirante. În Marea Britanie, de pildă, consumul pe cap de locuitor este de aproape cinci ori mai mare.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG