DIALOGURI 10.11.2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
---------
Barack Obama a fost ales preşedintele Statelor Unite, devenind primul afro-american care câştigă alegerile prezidenţiale. Candidatul democrat l-a învins pe republicanul JohnMCain la mare diferenţă, obţinînd de două ori mai multe voturi în Colegiul Electoral. Barack Obama, care are 47 de ani, va depune jurământul ca al 44-lea preşedinte al Statelor Unite la 20 ianuarie, 2009.
Liderii din lumea întreagă l-au felicitat pe câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.
Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a aplaudat victoria lui Barack Obama şi a făcut un apel la strângerea legăturilor euro-atlantice.
La Moscova, preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev şi-a exprimat speranţa că noua administraţie americană va alege să îmbunătăţească relaţiile cu ţara sa.
Ministrul de externe al Iranului a spus că alegerea lui Barack Obama ca preşedinte al Statelor Unite a fost o alegere în favoarea schimbării.
Pe de altă parte, mulţi lideri au spus că nu se aşteaptă ca politica externă americană să se schimbe fundamental sub noul preşedinte.
Alianţa Atlantică s-a declarat deosebit de îngrijorată de planurile Rusiei de a amplasa sisteme de rachete în enclava Kaliningrad care se învecinează cu Lituania şi Polonia, ţări membre în NATO şi Uniunea Europeană. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat miercuri că Rusia va staţiona în enclava vestică rachete cu rază scurtă de acţiune pentru a neutraliza scutul american anti-rachetă ce urmează să fie instalat în Cehia şi Polonia.
Comisia Europeană a anunţat că autorităţile croate pot încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2009, dacă vor grăbi măsurile de preaderare. Dar alte ţări candidate vor trebui să aştepte probabil mult mai mult, se spune într-un raport anual al Comisiei Europene pe tema extinderii. Dacă totul va decurge conform aşteptărilor, Croaţia ar putea intra în Uniunea Europeană în 2011.
Comisia Europeană s-a pronunţat pentru reînceperea negocierilor cu Rusia pe tema unui nou acord de parteneriat. Tratativele au fost încheţate din cauza conflictului georgian. După părerea Comisiei Europene, reluarea negocierilor îi va permite Uniunii Europene să-şi „urmărească propriile interese”, iar relaţiile cu Rusia trebuie să fie revizuite în mod continuu în lumina eforturilor care se întreprind pentru rezolvarea conflictelor separatiste din Georgia.
Ucraina va primi de la Fondul monetar internaţional 16,4 miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului financiar. Împrumutul e oferit pe un termen de 2 ani, iar prima tranţă de 4,5 miliarde dolari va fi eliberată imediat pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi. FMI prognozează o creştere economică în Ucraina de 6 la sută pentru acest an şi de numai 3 la sută anul viitor. Între cauze – reducerea bruscă a preţului la principalele produse de export ale Ucrainei, inclusiv la oţel şi grău, precum şi devalorizarea hrivnei.
---------------
Dragi ascultători, cum aţi auzit la ştiri, săptămîna trecută a fost maractă pe plan internaţional de alegerile americane, reacţiile la discursul anual al preşedintelui rus Medvedev, şi efectele crizei financiare mondiale, care iată că se fac resimţite acum şi în Transnistria. Despre toate acestea vom discuta astăzi cu invitatul emisiunii, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.
Europa Liberă: Dle Kuzovlev, cele mai mari întreprinderi transnistrene, cum ar fi combinatul metalurgic şi fabrica de ciment de la Rîbniţa, fabrica de tricotaje din Tiraspol Tirotext au anunţat că sînt nevoite să-şi reducă drastic volumul producţiei şi să trimită o bună parte din angajaţi în concedii forţate. Motivul principal - scăderea cererii pe piaţa regională afectată de criză. Aceste întreprinderi, cu mii de angajaţi, lucrează în principal pentru export şi formează cea mai mare parte a veniturilor la bugetul regiunii. Ce măsuri întreprinde administraţia pentru minimalizarea efectelor crizei?
Maxim Kuzovlev: „Pe 4 noiembrie a avut loc şedinţa sovietului suprem, după care preşedintele acestuia, Evgheni Şevciuk, a declarat că ei vor îngheţa bugetul pe anul viitor şi vor modifica partea de venituri. Numai 2 capitole nu vor fi atinse – cel privind plata salariilor pentru bugetari şi cel referitor la pensii. Deci, va fi îngheţat bugetul pentru dezvoltare şi nu cel pentru supravieţuirea republicii, ca să zic aşa. În plus, conducerea va cere bani de la Federaţia Rusă, este un comportament deja tradiţional al administraţiei”.
Europa Liberă: Dar pe cine din exterior mai poate conta regiunea? Pe Uniunea Europeană, Statele Unite?
Maxim Kuzovlev: „Statele Unite desigur că au posibilităţi să ofere ajutor, dar nu cred că el va fi foarte substanţial, din cauza problemelor cu care se confruntă acum. Washingtonul va continua probabil să ofere sprijin în cadrul programului Millennium Challenge, în special pentru reconstrucţia drumurilor, dar conducerea transnistreană deocamdată nu şi-a dat acceptul şi de aceea nu există un mecanism clar de realizare a acestor proiecte. În ce priveşte Rusia, ea tot timpul a ajutat Transnistria, dar nu cred că situaţia de acum e de aşa natură încît Rusia să înceapă să trimită ajutoare umanitare. Pentru că deşi există o criză, asta nu înseamnă că a dispărut şi necesitatea mărfurilor respective. Au dispărut numai aşa-zisele supraprofituri speculative. Bunăoară, şeful unei mari întreprinderi transnistrene de textile, dl Zernovici de la InterTsentrLiux, spunea într-un interviu că într-adevăr, suportă pierderi foarte mari, însă ei nu vor să-şi piardă pieţele de desfacere şi sînt gata să accepte compromisuri, să facă economii...”
Europa Liberă: Adică, ar exista speranţa ca aceste întreprinderi să se menţină cel puţin pe linia de plutire, iar angajaţii să nu intre în şomaj?
Maxim Kuzovlev: „Exact. El şi-a exprimat speranţa că spre sfîrşitului anului situaţia se va stabiliza. O speranţă împărtăţită de majoritatea întreprinderilor transnistrene. Ei înţeleg foarte bine ce se întîmplă şi urmăresc tendinţele din economia mondială. Unele pieţe deja încep să-şi revină, altele încet, dar îşi recapătă trendul ascendent. Eu cred că apogeul crizei a rămas în urmă. Se vor găsi şi soluţii. Iar cît priveşte partea bugetului privind pensiile şi salariile - ea va rămîne neatinsă. Îmi amintesc acum fără să vreau de anii grei ai deceniului trecut. Oricît de greu n-ar fi acum, situaţia de atunci era cu mult mai gravă. Oamenii au mai trecut prin asta, au învăţat cîte ceva şi s-au schimbat”.
------------------
Senatorul democrat Barak Obama a devenit al 44-lea preşedinte al Statelor Unite şi primul afro-american să conducă ţara. O victorie istorică, nu obosesc să spună toţi comentatorii. Nu numai pentru că a fost înfrîntă încă o prejudecată, cea rasială, dar mai ales pentru participarea mare la vot şi numărul excepţional de mare de persoane care s-au dus pentru prima dată să voteze. Toate demonstrază vitalitatea democraţiei americane. De la Washington, corespondentul nostru, Valeriu Sela.
Odată cu alegerea lui Barak Obama, America a făcut un pas mare pentru a redeveni în ochii lumii şi în propriii ochi acel ideal de toleranţă şi de oportunitate pe care anii din urmă l-au diminuat.
Mesajul Americii către lume este de înnoire politică. O nouă generaţie a preluat puterea şi e de sperat că va şti mai bine să se adapteze unei lumi noi.
Apoi, americanii au investit cu încredere în această perioadă dificilă un partid, cel Democrat, care odată instalat la Casa albă şi cu o majoritate confortabilă în Congres poate să guverneze şi să-şi pună în aplicare planurile.
Sondajele de opinie arată că 62 la sută dintre alegători au spus că situaţia economică a fost principalul criteriu pentru opţiune. Din aceştia, o mare majoriate a votat pentru Barak Obama.
De fapt, se poate spune că impasul economic şi financiar a fost factorul determinant care în cele din urmă a înclinat balanţa către senatorul democrat de Illinois. Deodată, politica externă, terorismul, Irakul au căzut pe planul doi. Pe noul preşedinte, îl aşteaptă grele încercări, în condiţiile în care cei mai mulţi experţi spun că actuala criză s-ar putea prelungi pînă în 2010 şi că după prăbuşirea împrumuturilor imobiliare ar putea urma cărţile de credit.
Datele fundamentale ale economiei americane nu sînt atît de solide. Datoriile publice şi personale ating nivele foarte ridicate, la fel şi deficitele. Infrastructura, în special cea din domeniul energetic e îmbătrînită şi are nevoie de investiţii publice. Sistemul de pensii, de asigurări sociale e în criză. În condiţiile în care numărul pensionarilor va creşte vertiginos în următorii ani, asigurările medicale nu acoperă o parte considerabilă a populaţiei, şamd.
Vestea cea mai bună este că economia americană are o structură flexibilă, că americanii sînt adaptabili şi că abilitatea statului şi a Rezervelor Federale de a adopta politici coerente şi eficace care să răspundă crizei este mai mare decît, de exemplu, e cazul cu Uniunea Europeană.
Momentul pe care îl trăim astăzi nu este fără impact economic. Faptul că un număr mare de americani se simt în această zi mai bine şi mai mîndri că trăiesc în această ţară, este în sine un factor de progres social şi economic. Asta este cel mai important lucru pe care Barak Obama îl aduce Americii, faptul demonstrat că americanii sînt dispuşi să-l urmeze.
---------------
Ar mai fi de adăugat că la Chişinău, ambasadorul american Asif Chaudhry a dat asigurări că după alegerile din Statele Unite, relaţiile de parteneriat dintre ţara sa şi Republica Moldova nu se vor schimba. Citez, „Principiile pe care se contruiesc această relaţie vor fi păstrate, astfel încît Republica Moldova să poată menţine integritatea sa teritorială şi să consolideze propria democraţie la ea acasă”.
Ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre alegerile americane şi dacă ele vor aduce sau nu schimbări în regiune?
„America nu are interese în regiunea noastră. Un interes mai mare îl are Rusia, pentru că aici sînt multe întreprinderi reuseşti. Cred că problemele legate de Moldova şi Transnistria le poate rezolva numai Rusia”.
„Statele Unite au mare influenţă în lume, dar acum ei sînt preocupaţi de problemele interne. Personal, însă, îl simpatizez pe Obama şi e bine că l-au ales, pentru că politica lui e mai raţională şi în privinţa Iranului, Afganistanului, el e împotriva războaielor şi asta deja e bine”.
„Sper ca situaţia să se schimbe în bine, să avem mai multe legături economice cu Statele Unite. Mărfurile noastre merg mai mult în Rusia şi Ucraina. Dacă am exporta mai mult şi în alte părţi, ar fi mai multe venituri şi mai multe locuri de muncă”.
„Ei n-au făcut nimic bun în lume, au pornit războiaie şi-n Irak şi peste tot. Dar în privinţa Transnistriei cred că se va ajunge la o înţelegere şi ne vor recunoaşte independenţa”.
„America nu joacă nici un rol aici. Noi sîntem cu Rusia”.
„Am urmărit deunăzi ce spunea Jirinovski – guvernarea democrată a lui Clinton a bombardat Iugoslavia. Aşa că nu ştiu la ce ne-am putea aştepta de la revenirea democraţilor”.
”Eu cred că schimbarea preşedintelui în America nu va aduce vreo schimbare pentru Moldova sau Transnistria. Nu se gîndesc ei la noi. Deşi, eu cred că oricine din Tiraspol ar vrea ca în oraşul nostru să se vîndă mărfuri din America”.
------------------
Un conflict mai vechi între administraţia centrală de la Tiraspol şi sovietul suprem, care îşi dispută dreptul de a controla posturile de radio şi TV oficiale din Transnistria, şi-a găsit, se pare, o soluţie. Una de compromis. Cele două posturi vor avea doi fondatori – pe şeful administraţiei şi sovietul suprem. Conflictul a dus însă la degradarea situaţiei celor două posturi şi mai cu seamă a postului de radio Transnistria. Situaţia acestuia din urmă a fost subiectul unei şedinţe comune a reprezentanţilor colectivului, administraţiei centrale şi sovietului suprem. Relatează, Valentina Ursu.
100 de angajaţi ai postului oficial de radio transnistrean continuă să se afle în concedii forţate. Iată de ce, întrebarea cea mai arzătoare pusă oficialităţilor la şedinţa colectivului a fost cînd vor putea aceştia să revină la serviciu şi care va fi în general soarta radioului?
Emisia postului radio Transnistria a fost redusă de la 23 de ore, la numai 3 ore şi 20 de minute pe zi. Două treimi din angajaţi încă nu ştiu dacă vor putea să revină la muncă.
Radioul a fost evacuat în luna august din cauza pericolului de inundaţie. Clădirea lui se află în chiar centrul Tiraspolului care a avut cel mai mult de suferit atunci. Echipamentele şi arhiva audio au fost depozitate în garaje. Majoritatea jurnaliştilor a fost expediată în concedii printr-un ordin al ministrului informaţiei. Pe perioada reparaţiilor, după cum li s-a explicat.
Însă viitura n-a adus pagube serioase radioului. “La numai o săptămînă după inundaţii, totul s-a uscat. Am vrut să ne reluăm munca, însă nu ne-au permis. Probabil că cineva nu e mulţumit de poziţia civică a unor jurnalişti, care nu acceptă să fie manipulaţi sau poate că cineva a pus ochiul pe sediul nostru”, ne-a spus unul dintre angajaţii radioului.
Reparaţia, care a servit drept motiv pentru concedieri în masă, aşa şi nu a început, iar angajaţii nu au primit pînă acum nici un fel de explicaţii de la ministrul informaţiei la solicitările lor verbale şi în scris. La şedinţa colectivului, ministrul a comunicat că „bani pentru reparaţii există suficienţi, însă acum se caută un nou sediu pentru radiou. O decizie finală va fi luată peste o săptămînă, iar banii adunaţi de la companii private vor fi investiţi în noul sediu”, a spus ministrul, fără să dea totuşi un răspus tranşant la întrebarea ce se va întîmpla cu angajaţii postului de radio Transnistria.
--------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
---------
Barack Obama a fost ales preşedintele Statelor Unite, devenind primul afro-american care câştigă alegerile prezidenţiale. Candidatul democrat l-a învins pe republicanul JohnMCain la mare diferenţă, obţinînd de două ori mai multe voturi în Colegiul Electoral. Barack Obama, care are 47 de ani, va depune jurământul ca al 44-lea preşedinte al Statelor Unite la 20 ianuarie, 2009.
Liderii din lumea întreagă l-au felicitat pe câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.
Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a aplaudat victoria lui Barack Obama şi a făcut un apel la strângerea legăturilor euro-atlantice.
La Moscova, preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev şi-a exprimat speranţa că noua administraţie americană va alege să îmbunătăţească relaţiile cu ţara sa.
Ministrul de externe al Iranului a spus că alegerea lui Barack Obama ca preşedinte al Statelor Unite a fost o alegere în favoarea schimbării.
Pe de altă parte, mulţi lideri au spus că nu se aşteaptă ca politica externă americană să se schimbe fundamental sub noul preşedinte.
Alianţa Atlantică s-a declarat deosebit de îngrijorată de planurile Rusiei de a amplasa sisteme de rachete în enclava Kaliningrad care se învecinează cu Lituania şi Polonia, ţări membre în NATO şi Uniunea Europeană. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat miercuri că Rusia va staţiona în enclava vestică rachete cu rază scurtă de acţiune pentru a neutraliza scutul american anti-rachetă ce urmează să fie instalat în Cehia şi Polonia.
Comisia Europeană a anunţat că autorităţile croate pot încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2009, dacă vor grăbi măsurile de preaderare. Dar alte ţări candidate vor trebui să aştepte probabil mult mai mult, se spune într-un raport anual al Comisiei Europene pe tema extinderii. Dacă totul va decurge conform aşteptărilor, Croaţia ar putea intra în Uniunea Europeană în 2011.
Comisia Europeană s-a pronunţat pentru reînceperea negocierilor cu Rusia pe tema unui nou acord de parteneriat. Tratativele au fost încheţate din cauza conflictului georgian. După părerea Comisiei Europene, reluarea negocierilor îi va permite Uniunii Europene să-şi „urmărească propriile interese”, iar relaţiile cu Rusia trebuie să fie revizuite în mod continuu în lumina eforturilor care se întreprind pentru rezolvarea conflictelor separatiste din Georgia.
Ucraina va primi de la Fondul monetar internaţional 16,4 miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului financiar. Împrumutul e oferit pe un termen de 2 ani, iar prima tranţă de 4,5 miliarde dolari va fi eliberată imediat pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi. FMI prognozează o creştere economică în Ucraina de 6 la sută pentru acest an şi de numai 3 la sută anul viitor. Între cauze – reducerea bruscă a preţului la principalele produse de export ale Ucrainei, inclusiv la oţel şi grău, precum şi devalorizarea hrivnei.
---------------
Dragi ascultători, cum aţi auzit la ştiri, săptămîna trecută a fost maractă pe plan internaţional de alegerile americane, reacţiile la discursul anual al preşedintelui rus Medvedev, şi efectele crizei financiare mondiale, care iată că se fac resimţite acum şi în Transnistria. Despre toate acestea vom discuta astăzi cu invitatul emisiunii, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.
Europa Liberă: Dle Kuzovlev, cele mai mari întreprinderi transnistrene, cum ar fi combinatul metalurgic şi fabrica de ciment de la Rîbniţa, fabrica de tricotaje din Tiraspol Tirotext au anunţat că sînt nevoite să-şi reducă drastic volumul producţiei şi să trimită o bună parte din angajaţi în concedii forţate. Motivul principal - scăderea cererii pe piaţa regională afectată de criză. Aceste întreprinderi, cu mii de angajaţi, lucrează în principal pentru export şi formează cea mai mare parte a veniturilor la bugetul regiunii. Ce măsuri întreprinde administraţia pentru minimalizarea efectelor crizei?
Maxim Kuzovlev: „Pe 4 noiembrie a avut loc şedinţa sovietului suprem, după care preşedintele acestuia, Evgheni Şevciuk, a declarat că ei vor îngheţa bugetul pe anul viitor şi vor modifica partea de venituri. Numai 2 capitole nu vor fi atinse – cel privind plata salariilor pentru bugetari şi cel referitor la pensii. Deci, va fi îngheţat bugetul pentru dezvoltare şi nu cel pentru supravieţuirea republicii, ca să zic aşa. În plus, conducerea va cere bani de la Federaţia Rusă, este un comportament deja tradiţional al administraţiei”.
Europa Liberă: Dar pe cine din exterior mai poate conta regiunea? Pe Uniunea Europeană, Statele Unite?
Maxim Kuzovlev: „Statele Unite desigur că au posibilităţi să ofere ajutor, dar nu cred că el va fi foarte substanţial, din cauza problemelor cu care se confruntă acum. Washingtonul va continua probabil să ofere sprijin în cadrul programului Millennium Challenge, în special pentru reconstrucţia drumurilor, dar conducerea transnistreană deocamdată nu şi-a dat acceptul şi de aceea nu există un mecanism clar de realizare a acestor proiecte. În ce priveşte Rusia, ea tot timpul a ajutat Transnistria, dar nu cred că situaţia de acum e de aşa natură încît Rusia să înceapă să trimită ajutoare umanitare. Pentru că deşi există o criză, asta nu înseamnă că a dispărut şi necesitatea mărfurilor respective. Au dispărut numai aşa-zisele supraprofituri speculative. Bunăoară, şeful unei mari întreprinderi transnistrene de textile, dl Zernovici de la InterTsentrLiux, spunea într-un interviu că într-adevăr, suportă pierderi foarte mari, însă ei nu vor să-şi piardă pieţele de desfacere şi sînt gata să accepte compromisuri, să facă economii...”
Europa Liberă: Adică, ar exista speranţa ca aceste întreprinderi să se menţină cel puţin pe linia de plutire, iar angajaţii să nu intre în şomaj?
Maxim Kuzovlev: „Exact. El şi-a exprimat speranţa că spre sfîrşitului anului situaţia se va stabiliza. O speranţă împărtăţită de majoritatea întreprinderilor transnistrene. Ei înţeleg foarte bine ce se întîmplă şi urmăresc tendinţele din economia mondială. Unele pieţe deja încep să-şi revină, altele încet, dar îşi recapătă trendul ascendent. Eu cred că apogeul crizei a rămas în urmă. Se vor găsi şi soluţii. Iar cît priveşte partea bugetului privind pensiile şi salariile - ea va rămîne neatinsă. Îmi amintesc acum fără să vreau de anii grei ai deceniului trecut. Oricît de greu n-ar fi acum, situaţia de atunci era cu mult mai gravă. Oamenii au mai trecut prin asta, au învăţat cîte ceva şi s-au schimbat”.
------------------
Senatorul democrat Barak Obama a devenit al 44-lea preşedinte al Statelor Unite şi primul afro-american să conducă ţara. O victorie istorică, nu obosesc să spună toţi comentatorii. Nu numai pentru că a fost înfrîntă încă o prejudecată, cea rasială, dar mai ales pentru participarea mare la vot şi numărul excepţional de mare de persoane care s-au dus pentru prima dată să voteze. Toate demonstrază vitalitatea democraţiei americane. De la Washington, corespondentul nostru, Valeriu Sela.
Odată cu alegerea lui Barak Obama, America a făcut un pas mare pentru a redeveni în ochii lumii şi în propriii ochi acel ideal de toleranţă şi de oportunitate pe care anii din urmă l-au diminuat.
Mesajul Americii către lume este de înnoire politică. O nouă generaţie a preluat puterea şi e de sperat că va şti mai bine să se adapteze unei lumi noi.
Apoi, americanii au investit cu încredere în această perioadă dificilă un partid, cel Democrat, care odată instalat la Casa albă şi cu o majoritate confortabilă în Congres poate să guverneze şi să-şi pună în aplicare planurile.
Sondajele de opinie arată că 62 la sută dintre alegători au spus că situaţia economică a fost principalul criteriu pentru opţiune. Din aceştia, o mare majoriate a votat pentru Barak Obama.
De fapt, se poate spune că impasul economic şi financiar a fost factorul determinant care în cele din urmă a înclinat balanţa către senatorul democrat de Illinois. Deodată, politica externă, terorismul, Irakul au căzut pe planul doi. Pe noul preşedinte, îl aşteaptă grele încercări, în condiţiile în care cei mai mulţi experţi spun că actuala criză s-ar putea prelungi pînă în 2010 şi că după prăbuşirea împrumuturilor imobiliare ar putea urma cărţile de credit.
Datele fundamentale ale economiei americane nu sînt atît de solide. Datoriile publice şi personale ating nivele foarte ridicate, la fel şi deficitele. Infrastructura, în special cea din domeniul energetic e îmbătrînită şi are nevoie de investiţii publice. Sistemul de pensii, de asigurări sociale e în criză. În condiţiile în care numărul pensionarilor va creşte vertiginos în următorii ani, asigurările medicale nu acoperă o parte considerabilă a populaţiei, şamd.
Vestea cea mai bună este că economia americană are o structură flexibilă, că americanii sînt adaptabili şi că abilitatea statului şi a Rezervelor Federale de a adopta politici coerente şi eficace care să răspundă crizei este mai mare decît, de exemplu, e cazul cu Uniunea Europeană.
Momentul pe care îl trăim astăzi nu este fără impact economic. Faptul că un număr mare de americani se simt în această zi mai bine şi mai mîndri că trăiesc în această ţară, este în sine un factor de progres social şi economic. Asta este cel mai important lucru pe care Barak Obama îl aduce Americii, faptul demonstrat că americanii sînt dispuşi să-l urmeze.
---------------
Ar mai fi de adăugat că la Chişinău, ambasadorul american Asif Chaudhry a dat asigurări că după alegerile din Statele Unite, relaţiile de parteneriat dintre ţara sa şi Republica Moldova nu se vor schimba. Citez, „Principiile pe care se contruiesc această relaţie vor fi păstrate, astfel încît Republica Moldova să poată menţine integritatea sa teritorială şi să consolideze propria democraţie la ea acasă”.
Ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre alegerile americane şi dacă ele vor aduce sau nu schimbări în regiune?
„America nu are interese în regiunea noastră. Un interes mai mare îl are Rusia, pentru că aici sînt multe întreprinderi reuseşti. Cred că problemele legate de Moldova şi Transnistria le poate rezolva numai Rusia”.
„Statele Unite au mare influenţă în lume, dar acum ei sînt preocupaţi de problemele interne. Personal, însă, îl simpatizez pe Obama şi e bine că l-au ales, pentru că politica lui e mai raţională şi în privinţa Iranului, Afganistanului, el e împotriva războaielor şi asta deja e bine”.
„Sper ca situaţia să se schimbe în bine, să avem mai multe legături economice cu Statele Unite. Mărfurile noastre merg mai mult în Rusia şi Ucraina. Dacă am exporta mai mult şi în alte părţi, ar fi mai multe venituri şi mai multe locuri de muncă”.
„Ei n-au făcut nimic bun în lume, au pornit războiaie şi-n Irak şi peste tot. Dar în privinţa Transnistriei cred că se va ajunge la o înţelegere şi ne vor recunoaşte independenţa”.
„America nu joacă nici un rol aici. Noi sîntem cu Rusia”.
„Am urmărit deunăzi ce spunea Jirinovski – guvernarea democrată a lui Clinton a bombardat Iugoslavia. Aşa că nu ştiu la ce ne-am putea aştepta de la revenirea democraţilor”.
”Eu cred că schimbarea preşedintelui în America nu va aduce vreo schimbare pentru Moldova sau Transnistria. Nu se gîndesc ei la noi. Deşi, eu cred că oricine din Tiraspol ar vrea ca în oraşul nostru să se vîndă mărfuri din America”.
------------------
Un conflict mai vechi între administraţia centrală de la Tiraspol şi sovietul suprem, care îşi dispută dreptul de a controla posturile de radio şi TV oficiale din Transnistria, şi-a găsit, se pare, o soluţie. Una de compromis. Cele două posturi vor avea doi fondatori – pe şeful administraţiei şi sovietul suprem. Conflictul a dus însă la degradarea situaţiei celor două posturi şi mai cu seamă a postului de radio Transnistria. Situaţia acestuia din urmă a fost subiectul unei şedinţe comune a reprezentanţilor colectivului, administraţiei centrale şi sovietului suprem. Relatează, Valentina Ursu.
100 de angajaţi ai postului oficial de radio transnistrean continuă să se afle în concedii forţate. Iată de ce, întrebarea cea mai arzătoare pusă oficialităţilor la şedinţa colectivului a fost cînd vor putea aceştia să revină la serviciu şi care va fi în general soarta radioului?
Emisia postului radio Transnistria a fost redusă de la 23 de ore, la numai 3 ore şi 20 de minute pe zi. Două treimi din angajaţi încă nu ştiu dacă vor putea să revină la muncă.
Radioul a fost evacuat în luna august din cauza pericolului de inundaţie. Clădirea lui se află în chiar centrul Tiraspolului care a avut cel mai mult de suferit atunci. Echipamentele şi arhiva audio au fost depozitate în garaje. Majoritatea jurnaliştilor a fost expediată în concedii printr-un ordin al ministrului informaţiei. Pe perioada reparaţiilor, după cum li s-a explicat.
Însă viitura n-a adus pagube serioase radioului. “La numai o săptămînă după inundaţii, totul s-a uscat. Am vrut să ne reluăm munca, însă nu ne-au permis. Probabil că cineva nu e mulţumit de poziţia civică a unor jurnalişti, care nu acceptă să fie manipulaţi sau poate că cineva a pus ochiul pe sediul nostru”, ne-a spus unul dintre angajaţii radioului.
Reparaţia, care a servit drept motiv pentru concedieri în masă, aşa şi nu a început, iar angajaţii nu au primit pînă acum nici un fel de explicaţii de la ministrul informaţiei la solicitările lor verbale şi în scris. La şedinţa colectivului, ministrul a comunicat că „bani pentru reparaţii există suficienţi, însă acum se caută un nou sediu pentru radiou. O decizie finală va fi luată peste o săptămînă, iar banii adunaţi de la companii private vor fi investiţi în noul sediu”, a spus ministrul, fără să dea totuşi un răspus tranşant la întrebarea ce se va întîmpla cu angajaţii postului de radio Transnistria.
--------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.