Linkuri accesibilitate

Reacţii locale, regionale şi internaţionale la recunoaşterea regiunilor separatiste georgiene de către Moscova - Radu Benea


DIALOGURI

1 septembrie 2008

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi, să ascultăm principalele ştiri din această săptămînă, prezentate de colega mea, Elena Cioina.

---------------------

Rusia a recunoscut independenta regiunilor georgiene Abhazia si Osetia de sud. Presedintele Dimitri Medvedeev a semnat decretele in acest sens pe 26 august, dupa o sedinta a Consiliului de securitate rus.

Presedintele Georgiei Mihail Saakashvili acuza Rusia ca vrea sa anexe cele doua republici si sa modifice granitele regiunii si ale Europei

Ministrul rus de externe Lavrov a declarat insa ca nu se pune problema unei anexari, in acest moment.

Într-o primă reacţie de la Tiraspol la decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetei de sud, preşedintele Sovietului suprem Evgheni Şevciuk a spus că decizia Kremlinului este cea mai corectă, pentru că va asigura „securitatea popoarelor celor două republici şi respectarea dreptului internaţional”.

Reacţia liderului transnistrean Igor Smirnov s-a lăsat însă aşteptată, abia spre seara zilei de marţi agenţia oficială de ştiri Olvia-press a difuzat un mesaj de felicitare al lui Smirnov adresat locuitorilor Abhaziei şi Osetiei de Sud, în care, între altele îşi exprimă convingerea că şi Transnistria îşi va dobîndi independenţa într-o perspectivă apropiată.

La Chişinău, ambasadorul Federatiei Ruse Valerii Kuzmin a declarat marţi ca situatia din Georgia nu poate fi comparata cu cea din Tranistria. Totodata, sustine Kuzmin, procesul de negocieri in problema tranisnistreana ar trebui grabit, iar dialogul dintre Chisinau si Tiraspol impulsionat. Kuzmin a mai precizat ca problema transnistreana poate fi solutionata doar la masa de negocieri.

Preşedintele Vladimir Voronin a declarat miercuri că decizia Kremlinului de a recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud nu va avea consecinţe pentru Moldova şi Transnistria. Luni, el s-a întîlnit la Soci cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, care a declarat că în acest moment există şanse bune pentru soluţionarea problemei Transnistriei. Medvedev l-a averizat pe Voronin să nu repete greşeala Georgiei, încercând să recapete prin forţă controlul în regiunea transnistreană. Voronin a răspuns că a avut ocazii să o facă până acum, dar şi înţelepciunea să să abţină, aşa cum va proceda şi în continuare.

Revenit la Chişinău, Vladimir Voronin a spus că Rusia va propune în curând un plan nou pentru reglementarea transnistreană. Din perspectivă moldoveană, a spus el, orice soluţie trebuie să se bazeze pe legile adoptate de Parlament prin consens politic în 2005, care prevăd păstrarea integrităţii teritoriale a Moldovei, autonomie largă pentru Transnistria şi retragerea trupelor ruseşti din stânga Nistrului.

A doua zi însă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moldova şi Transnistria vor putea să revină asupra memorandumului Kozak din 2003, pe care Chişinăul l-a respins la acea vreme. Memorandumul Kozak prevedea federalizarea Moldovei, drept de veto pentru Transnistria şi păstrarea prezenţei militare ruse.

-------------------------------

Aşadar, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, în ciuda opoziţiei Occidentului. Am încercat să aflăm ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre decizia Kremlinului şi dacă se va răsfrînge într-un fel sau altul asupra Moldovei şi Transnistriei.

„Nu mai astept nimic. Toti sunt interesati sa nu recunosca independenta Transnisteriei. Eu consider ca Rusia nu ar trebuie sa recunosoasca indepdenta Transnistriei”.

„Suntem de acord cu decizia luata de presedintele rus si suntem intru totul de acord. Bravo si ne dorim acelasi lucru sa se intimple si in Transnistria”.

„Consider ca Rusia a luat o decizie corecta atunci cand a recunoscut independenta Abhaziei si Osetiei de Sud. Alta solutie nu exista. Cred că R.Moldova nu va lua o decizie pripita care va afecta integritatea Transnistriei. In ceea ce priveste recunoasterea independentei Tranistriei, eu as fi de acord, dar nu cu ajutorul unui razboi”.

---------------

Invitatul nostru de astăzi este analistul politic Grigori Volovoi de la Bender, directorul Centrului pentru drepturile omului din Transnistria, pe care l-am întrebat ce impact ar putea avea decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud asupra regiunii.

Grigori Volovoi: „Recunoasterea independentei Abhaziei si Osetiei de Sud de catre presedintele rus Dmitrii Medvedev va pune în faţa Rusiei mai multe intrebari. Deja, presedintele si premierul rus au declarat ca nu vad necesitatea de a fi membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului. Si totodata au declarat ca acum NATO este cea care are nevoie de Rusia si nu Rusia de NATO. Practic, se observa o situatie similara celei cand Uniunea Sovietica s-a autoizolat. E adevărat ca de aceasta data avem o alta situatie – economia Rusiei este integrata in economia mondiala. Ce va fi mai departe, ramane de vazut, mai ales din partea Occidentului”.

Cum a explicat Kremlinul decizia sa de recunoaştere a independenţei celor 2 regiuni georgiene Abhazia şi Osetia de Sud şi care au fost reacţiile internaţionale de pînă acum, ne spune colega noastră de la Praga, Oana Serafim.

Nu numai ca Rusia a recunoscut cele dpua regiuni separatiste Osetia de Sud si Abhazia, dar a cerut ca gestul sau sa fie urmat de alte tari. Dmitri Medvedev: "Rusia cere si altor natiuni sa ii urmeze exemplul. Nu este o alegere simpla, dar este singura modalitate de a salva viata oamenilor… Pentru a fi recunsocute, cele doua republici separatiste ar trebui sa aibe sprijinul Consiliului de Securitate ONU".

Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat ca decizia este extrem de nefericita si ca “atita timp cit Statele Unite sint membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, aceasta decizie este litera moarta si, de aceea, in conformitate cu toate rezolutiile ONU de pina acum care sint inca valabile, Abhazia si Osetia de Sud sint parte a Georgiei, asa cum este aceasta tara recunoscuta in granitele ei internationale si, a continuat doamna Rice, “asa va şi ramine”.

Ceea ce se poate spune este ca decizia Moscovei a unificat opiniile tarilor Uniunii Europene si din cadrul NATO. EU si NATO au condamnat decizia Moscovei si si-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei. Au fost auzite astfel de replici si de la Paris si de la cancelara Germaniei, Angela Merkel, aflata in turneu in tarile baltice si de la Sofia si de la Praga si de la Bucuresti. E drept ca Franco Fratini, seful diplomatiei de la Roma, a declarat si ca Occidentul a umilit Rusia dupa sfirsitul razboiului rece si ca aceasta a fost „o greseala”.

In regiunea din vecintatea Moldovei, la Kiev, liderul Partidului Regiunilor, Viktor Yanukovici a declarat ca independenta celor doua regiuni trebuie sa fie recunoscuta si ca Ucraina respecta dorinta celor doua popoare – cel oset si cel abhaz, in timp ce un parlamentar apropiat presedintelui Yuschenko ARSENI YATSENIOK a declarat ca numai Natiunile Unite pot decide in aceasta chestiune, dar ca Rusia a incalcat legea internationala.

Intr-o declaratie facuta colegilor nostri de la serviciul raiucnian al Europei Libere, Anatoly Zlenko, fost ministru de externe la Kiev, si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu escaladarea tensiunilor din regiune, ca urmare a deciziei de astazi a Moscovei.

„Intotdeauna exista riscuri cind un astfel de conflct are loc in aprpierea Ucrainei si trebuie sa fim cu mare bagare de seana si sa evitam orice actiuni ce ne-ar putea provoca. Nu vreau sa fac paralele, fiecare situatie este diferita. Ucraina este o tara independenta, libera, pasnica si nu va apela la forta si Crimeea este parte integranta a acestei Ucraine independente…” a declarat Europei Libere fostul ministru de externe ucrainean Anatoly Zlenko.

La Bucuresti, ministerul e externe a condamnat decizia Rusiei si a avertizat asupra pericolele reprezentate de cresterea tensiunilor in regiune. Romania se va alinia deciziilor Uniunii Europe si Aliantei Nord Atlantice din care face parte.

Ce tari s-au aratat pina la aceasta ora in favoarea deciziei Moscovei? Nu prea multe. Cum era de asteptat o reactie de sprijin a venit de la Minsk si analistii politici occidentali se asteapta şi ca Venezuela, Cuba, poate Iranul si tarile din Asia Centrala sa isi exprime, in zilele urmatoare sprijinul pentru pozitia adoptata de Rusia.

La Tbilisi presedintele Georgiei Mikail Saakashvili a declarat, dupa reuniunea Consiliului de securitate, ca Rusia incearca sa schimbe prin forta granitele Europei si ca decizia Moscovei este “complet ilegala”. Saakashvili a facut un nou apel catre Alianta Nord Atlnatica si Uniunea Europeana de a accelera procesele de apropiere ale Georgiei de cele doua organizatii democratice occidentale.

Intr-un interviu cu televiziunea CNN si cu BBC, presedintele Rusiei Dmitri Medvedeev a declarat ca in eventualitatea unui atac impotriva celor doua republici separatiste, Moscova va interveni si ca, tara sa nu se teme de o posibila revenire la Razboiului rece.

---------------

La Chişinău, reacţiile oficiale au lipsit deocamdată, în timp ce Tiraspolul a avut o reacţie moderată la recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia. Solicitat de corespondentul Europei Libere, după participarea la manifestările din 27 august, de ziua independenţei Republicii Moldova, preşedintele Vladimir Voronin a refuzat să ofere comentarii, însă la întrebarea dacă această recunoaştere va avea vreo influenţă asupra soluţonării problemei transnistrene, Voronin a spus: „Poate sa influenteze doar pozitiv. Noi in orice caz asa eforturi o sa depunem”.

Cum aţi auzit în buletinul de ştiri, la Tiraspol, liderul administraţiei Igor Smirnov a adresat un mesaj de felicitare locuitorilor Osetiei de Sud şi Abhaziei, exprimîndu-şi speranţa că într-un viitor apropiat şi Transnistria îşi va dobîndi independenţa.

Într-o declaraţie făcută Europei Libere, fostul preşedinte al Sovietului suprem, deputatul Grigori Mărăcuţă a lăsat să se înţeleagă că situaţia Transnistriei este diferită de cea a Abhaziei şi Osetiei de Sud, în prinul rînd pentru că nu are graniţă comună cu Rusia.

„Eu cred că noi cu Moldova trebuie să ne aştezăm la masa negocierilor şi nu numai cu Moldova, dar şi cu Ucraina ... şi Rusia. De ce spun Ucraina, pentru că fără participarea Ucrainei tot nu se poate rezolva problema. De aceea trebuie să căutăm soluţii. Eu cred că cea mai bună soluţie este un divorţ civilizat, în urma căruia lumea ar trăi fericită şi în Moldova şi în Transnistria, şi ar continua să coopereze, să se respecte recoproc şi să realizeze multe proiecte comune. Dar din păcate, conducerea Moldovei nu este pregătită de aşa ceva. Desigur, este o cale deloc simplă şi de lungă durată, dar alta nu există. Pentru că eu nu cred ca cineva în Moldova să dorească să procedeze ca Saakaşvili”, spune deputatul în Sovietul suprem Grigori Mărăcuţă.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, întors luni de la Soci, unde s-a întîlnit cu preşedintele Dmitri Medvedev, a spus că Rusia va propune în curînd un nou plan pentru reglementarea în Transnistria. Dmitrii Medvedev a spus că există acum şanse bune pentru reglementarea problemei transnistrene cu sprijinul Rusiei.

Într-un interviu acordat cu puţin timp înaintea anunţului făcut de Rusia că recunoaşte independenţa celor 2 regiuni din Georgia, Europa Liberă l-a întrebat pe oficialul american David Merkel, asistent adjunct al secretarului de stat pentru Europa in Departamentul de stat si care raspunde de Rusia, Ucraina, Moldova si Belarus, dacă ar putea Transnistria deveni „vitrina” diplomaţiei ruse: „Statele Untie acorda o importanta deosebita rezolvarii confictului transistrian, in calitate de membre ale formatului de negocieri 5+2. Credem ca in formatul 5+2 ar trebui sa se negocieze acum statutul regiunii separatiste. Discutiile intrerupte de mult ar trebui reluate, ar trebui sa ne asezam la masa cu un document prin care sa rezolvam problema statutului”.

Europa Liberă l-a întrebat pe oficialul american dacă în opinia sa Moldova se îndepărtează de partenerii săi occidentali în aceste negocieri, încercînd că rezolve problema transnistreană în negocieri directe cu Rusia.

David Merkel: „Nu, nu cred. Am avut discutii foarte bune cu presedintele Voronin, cu ministrul de externe, toata lumea este convinsa de utilitatea formatului 5+2, cadrul care poate oferi o sansa reala pentru gasirea unei solutii stabile. Rusia participa in formatul 5+2, joaca un rol important si am vrea sa joace si un rol constructive in gasirea unei solutii finale.

Care este pozita Ucrainei, pe fundalul crizei georgiene, l-am mai întrebat pe David Merkel.

David Merkel: „Evident, Ucraina este importanta pentru Statele Unite si Uniunea europeana. Salutam faptul ca Uniunea europeana va avea pe 9 septembrie o reuniunea la nivel inalt cu Ucraina.Noi ne vom intilni cu oficialitati ucrainiene in cadrul grupului nostru bilateral. Este un moment in care este important pentru conducerea ucraineana sa actioneze constructive, la unison iar pentru Statele Unite si Uniunea europpean sa dea un semnal clar ca Ucraina are un viitor in structurile euroatlantice”.

---------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG