Dialoguri, 21 iulie 2008
Doamnelor si domnilor, buna ziua, va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Mai intai insa sa ascultam un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
La 22 iulie reprezentantii mediatorilor si partilor garante in conflictul tranistrean – ai Rusiei, Ucrainei, Uniunii Europene, OSCE si Statelor Unite se vor intalni la Tiraspol cu Igor Smirnov si la Chisinau cu presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin pentru a discuta reluarea activitatii grupurilor mixte de experti create acum cateva luni pentru sporirea masurilor de incredere intre Chisinau si Tiraspol. Se va discuta, de asemenea, potrivit responsabilului pentru afaceri externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak, citat de Agentia Nivai Reghion, despre reluarea circulatiei feroviare spre Odesa prin Transnistria, intrerupta in 2004. Iastrebceak a spus ca rezolvarea tehnica a cestei probleme este posibila daca vor fi lasate la o parte divergentele politice. La randul sau, ministrul Reintegrarii al Republicii Moldova,Vasilii Sova, a declarat presei ca Chisinaul isi doreste o solutie dupa modele internationale a acestei probleme.
*****
Intreprinderea “Gazprom” a majorat pretul gazului livrat Moldovei pana la 253 de dolari pentru mia de metri cubi. Tariful va intra in vigoare de la 1 august 2008. Autoritatile moldovene spera sa obtina mentinerea acestui tarif inca cel putin un an. Ministrul Economiei al Republicii Moldova Igor Dodon a spus ca vor creste si tarifele la gaze pentru populatie dar ca Guvernul va plati compensatii nominale.
***
Costul biletelor la calatoriile cu trenul spre Rusia s-a majorat cu 20 la suta. Potrivit agentiei “Novai Reghion”, administratia garii din Tiraspol nu au dat o alta explicatie decat ca masura este legata sporirea fluxului de pasageri, caracteristica pentru perioada de vara. Novai Reghion mai transmite, citand administratia garii, ca pana la sfarsitul acestui an, noi cresteri de preturi nu se asteapta.
******
Ministrul de Externe al Germaniei Steinmeier a vizitat saptamana trecuta Abhazia, Georgia si Rusia pentru a sprijini o solutie pasnica a conflictului abhazo-georgian. Dupa intrevederea cu ministrul Georgian de Externe, Eka Tkelasvili a declarat ca principala componenta a planului sau de reglementare este inceputului dialogului direct intre Tbilisi si Suhumi.
*****
Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a criticat din nou, în cuvinte dure, planurile Statelor Unite pentru construcţia scutului anti-rachetă în Europa Centrală. Într-un discurs în faţa elitei diplomatice ruse, Medvedev a spus că vechile aranjamente de securitate care au asigurat pacea în Europa timp de decenii se pot prăbuşi:"Declarăm cu tărie: amplasarea în Europa de Est a elementelor sistemului global antirachetă al Statelor Unite nu face decât să înrăutaţească situaţia. Aşa cum am mai spus-o, va trebui să reacţionăm la acest lucru în mod adecvat”.
Nu numai planurile americane privind scutul anti-rachetă dar şi neînţelegerile cu Occidentul pe tema pactului despre forţele convenţionale în Europa, a spus Dmitri Medvedev, pun în pericol securitatea pe continentul european: "Faptul că nu totul este în ordine cu arhitectura de securitate europeană este indicat şi de criza din jurul ratificării versiunii adaptate şi modernizarea în continuare a tratatului FACE. N-am vrea să credem că doar eşecul total şi definitiv al Tratatului va convinge pe toată lumea că actualul regim nedrept de control asupra înarmărilor este şi ineficient”
Rusia şi-a suspendat anul trecut participarea la Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, dar insistă ca ţările Occidentale din NATO să semneze un tratat adaptat care să reflecte situaţia de după războiul rece. Occidentul cere însă ca mai întâi Rusia să-şi retragă militarii din Moldova şi Georgia.
***
Fondul Monetar International (FMI) a anuntat ca recunoaste independenta Kosovo si ca va lua in considerare cererea noului stat de a deveni membru al FMI "la momentul potrivit". "S-a stabilit ca provincia Kosovo s-a desprins de Serbia ca un stat nou si independent. Serbia continua sa fie membra a FMI si isi pastreaza toate participatiile, bunurile si datoriile in cadrul Fondului", se precizeaza intr-un comunicat al FMI, citat de REUTERS. Surse din cadrul conducerii FMI au declarat ca decizia de a recunoaste independenta Kosovo a fost luata in urma consultarilor cu tarile membre si nu intr-o sedinta a comitetului executiv al Fondului format din 24 membri, printre care si Rusia. Rusia si Serbia se opun recunoasterii independentei noului stat.
---------------
Asa cum ati auzit si la stiri, in intentia de a sprijini Chisinaul si Tiraspolul sa avanseze in consolidarea masurilor de incredere reciproca, reprezentantul special al Uniunii Europene la negocieri, Kalman Mijei, a initiat saptamana trecuta consultari in privinta reluarii circulatiei feroviare dintre Chisinau si Odesa prin regiunea transnistreana, intrerupta in 2004. Colegul meu Radu Benea a aflat mai multe despre aceste consultari si relateaza:
Consultarile au loc sub egida Uniunii Europene. Experţi europeni au vizitat Chişinăul şi Tiraspolul, unde au ascultat propunerile celor două părţi pentru reluarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa. Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasili Şova, ne-a spus că partea moldoveană este gata să discute solutii de compromis: „trebuie să găsim soluţii, dar aceste soluţii trebuie să corespundă unor norme şi standarde internaţionale. În această direcţie trebu ie să ne mişcăm”.
Prin soluţii ce ar corespunde normelor internaţionale Chişinăul înţelege retrocedarea de către Transnistria a nodului feroviar de la Bender, acaparat cu forţa în 2004. Anume în acea perioadă a şi fost suspendată circulaţia trenurilor prin Transnistria. Pierzînd controlul asupra segmentului de cale ferată transnistrean, Chişinăul a redirecţionat circulaţia prin nordul Moldovei, iar costul transporturilor de mărfuri şi pasageri din această cauză s-a majorat. În septembrie 2006, prin Transnistria a fost reluată circulaţia marfarelor, iar în decembrie acelaşi an – a trenului Moscova-Chişinău. Însă circulaţia trenului spre Odesa – o rută foarte solicitată pe vremuri – aşa şi nu a fost reluată.
După consultările purtate de experţii europeni, se pare că Tiraspolul ar fi de acord să accepte cel puţin una din propunerile Chişinăului. Şi anume, să permită lucrătorilor căii ferate moldoveneşti să însoţească trenul spre Odesa. Celelalte propuneri – cum ar fi vînzarea biletelor în lei moldoveneşti la casele din Bender, accesul nestingherit al angajaţilor CFM în Transnistria şi retrocedarea unei părţi a infrastructurii feroviare – nu sînt acceptate de administraţia de la Tiraspol, care consideră că problema trebuie rezolvată prin separarea aspectelor tehnice de cele politice. Experţi independenţi de la Chişinău relevă însă că problema este totuşi mai mult una politică decît tehnică, de aceea nici nu-şi poate găsi de atîta vreme o soluţie.
Radio Europa Libera i-a intrebat pe mai multi locuitori ai regiunii transnistrene, intalniti la garile de la Chisinau si Tiraspol, daca considera necesara reluarea circulatiei trenului spre Odesa.
”Neaparat, neaparat, oamenii nu doar ca merg la rude incolo, dar au astfel posibilitatea sa mearga la mare, sa viziteze locurile interesante al e Odesei si oraselor invecinate. Orarul trenului trebuie reluat asa cum era anterior, ar fi un mare plus pentru populatie. La vama e un rand groaznic ce se formeaza vara din cauza oamenilor care merg la mare. Dizelul ar diminua simtitor aceste randuri si i-ar ajuta pe oamenii care vor sa mearga in week-end la Odesa la mare si apoi sa revina. Eu vad numai plusuri ».
« Avem si noi nevoie de trenuri, pentru ca circulam des la Odesa si cred ca ar fi bine sa avem acest tren care pleaca de la Chisinau, trece prin Transnistria si ajunge la Odesa. Sotul meu e din Ucraina si avem nevoie de acest tren al Odesei…”
“Parca trenul nu merge pentru ca oamenii nu vor sa circule cu el? E din alta cauza! Intrebati-l direct pe Igor Nicolaevici, el mai bine stie. Sa mearga trenul cum se cuvine!”
“Noi suntem din Tiraspol si cred ca e nevoie de acest tren. Noi, tinerii care mai au masini, ne ducem cu masina la Odesa, dar sunt de exemplu oamenii mai in varsta si pentru ei e comod sa circule cu trenul.”
----------
Saptamana trecuta legislativul de la Tiraspol a adoptat Conceptia politicii fiscal-bugetare pentru anul 2009 si pe termen scurt. Documentul stabileste ca prioritare crearea locurilor de munca, stimularea productiei agricole locale, promovarea dezvoltarii regionale. In baza acestei conceptii in lunile urmatoare va fi adoptat bugetul regiunii. Am invitat-o la o discutie pe aceasta tema pe Galina Selari, directorul executiv al Centrului pentru Investigatii Strategice si Reforme de la Chisinau. Dna Selari, cum vi se pare conceptia politicii bugetar fiscale adoptata recent de Sovietul Suprem? Exista premise ca ea sa contribuie la rezolvarea unor probleme de ordin economic ale regiunii?
Galina Selari: As vrea sa-i felicit mai intai pe colegii din Transnistria pentru faptul ca elaborarea conceptiei pe termen mediu a devenit o traditie la ei. Daca se va reusi realizarea? Din pacate, si pe un mal si pe altul al Nistrului exista o tendinta - se adopta anumite documente bune dar nu sunt gandite mecanisme de aplicare sau daca si sunt, aceste mecanisme nu functioneaza din anumite cause. Ce ve iesi in Transnistria vom putea vedea peste un timp. Ce bucura insa este ca in pofida conditiilor economice dificile transnistrenii nu au mers pe o asa-numita cale revolutionara si nu au inceput sa inventeze tot felul de inovatii care nu sunt aplicate nicaieri in politica bugetara. E greu de spus daca impozitul pe rentabilitate care se dorea a fi introdus initial ar fi contribuit la dezvoltarea agentilor economici. Ar fi de apreciat pozitia deputatilor exprimata de spicherul Evgheni Sevciuc, care a spus ca Sovietul Suprem este indreptat nu spre masuri “revolutionare” care nu sunt caracteristice politicilor bugetare, ci tinde spre armonizarea legislatiei fiscale cu cea existenta in tarile partenere economice ale Transnistriei. Principalii parteneri comerciali ai Transnistriei sunt tarile Uniunii Europene, Rusia si Ucraina, unde tot are loc acum armonizarea legislatiei fiscale, cel putin in partea care se refera la activitatea economica externa. De aceea putem spera ca ne vom dezvolta in aceasta directie mai mult sau mai putin armonios. Adica avem speranta ca contradictiile care sunt in legislatia fiscala de pe un mal si de pe altul al Nistrului intr-o perspective apropiata vor fi rezolvate. Europa Liberă: In conceptie apare, se pare, pentru prima data intr-un document oficial, notiunea de dezvoltare regionala.
Galina Selari: Da, e imbucurator ca aceasta a fost fixata in conceptie - s-a vorbit prima data serios despre dezvoltarea regional fara sa fie separata ca politica aparte. Se stie ca principalii “donatori” in bugetul Transnistriei sunt Tiraspolul si Rabnita si in dezvoltarea regiunilor – e o noutate – se incearca a influenta prin mecanismele politicii bugetare – sa se majoreze cota veniturilor din impozite care va fi gestionata de bugetele locale si nu va fi transferata in bugetul central. Si un alt moment pozitiv – se incearca largirea imputernicirilor administratiilor locale care gestioneaza eficient sursele bugetare si ingradirea si penalizarea administratuiilor care gestioneaza finantele bugetare neeficient. Deci administratiile locale respective vor fi private de dreptul de a gestiona finantele locale, in locul lor o va face centrul. De fapt, este o noutate, sa vedem cum va functiona si cum va stimula acest lucru dezvoltarea industriei in regiunile cu mari finantari de la stat. Europa Liberă: Nu credeti ca e o masura suplimentara de presiune, de control asupra administratiilor locale?
Galina Selari: Nu, nu cred. In principiu, si in Transnistria, si in Republica Moldova, politica regionala – adica largirea dezvoltarii de la regiunile mai bogate spre tot teritoriul este o politica noua, intr-o faza incipienta de aplicare. Si in cadrul Strategiei de reducere a saraciei, aplicarea careia de fapt, s-a incheiat, dar si in Strategia de dezvoltare pe termen mediu, care e in vigoare in present in Moldova, dezvoltarea regionala este una din prioritati. Se doreste, altfel spus, largirea posibilitatilor de dezvoltare si dincolo de hotarele Chisinaului. Deci, in principiu, in Transnistria prin aceasta politica speciala regionala se incearca atingerea acelorasi scopuri. Sa vedem a cui politica in acest sens se va dovedi mai buna, care mecanisme vor lucra mai bine. Noi nu avem deocamdata un asemenea mecanism, dar daca el se va dovedi functional in Transnistria, cred ca si in Moldova ne putem gandi sa aplicam asa ceva, poate cu unele adaptari. Iar daca el nu va functiona, cred ca si colegii din Transnistria urmaresc ce se intampla in Moldova si poate vor modifica ceva dupa modelul Moldovei si astfel vom putea crea ceva comun care ne va ajuta sa rezolvam o problema comuna – sa largim arealul cresterii economice sau a bazei cresterii economice. Cred ca acest lucru si-l doreste toata populatia Moldovei indiferent pe ce mal al Nistrului locuieste.
Europa Liberă: Dna Selari, as vrea sa va mai intreb despre dezvoltarea sectorului agricol al regiunii transnitrene. Noua conceptie ar urma sa impulsioneze - cel putin asa s-a declarat – dezvoltarea intreprinderilor agricole pentru a stimula astfel producerea alimentelor proprii ca solutie pentru criza globala de alimente. Cum credeti, e o sarcina reala in actuala situatie de criza profunda a agriculturii din regiune?
Galina Selari: Cel mai important lucru legat de sectorul agroindustrial este ca in ultimul timp autoritatile centrale ii atrag o atentie tot mai mare. Deoarece pana nu demult agricultura regiunii s-a aflat intr-o situatie de subzistenta. Din 2004 se discuta o conceptie de dezvoltare a acestui sector dar deocamdata tot la nivel de discutii ramane. Interesant mi se pare mechanismul de sustinere a agriculturii prin folosirea ajutorului umanitar cu conditia de a fi returnat. Vorbesc de cele 9 milioane de dolari acordate de catre Rusia regiunii cu titlu de ajutor umanitar in urma secetei din anul trecut. Mie ca economist, mi se pare important modul in care au fost acordati acesti bani sub forma de credite pe termen lung cu o dobanda foarte mica. Cred ca fata de banii pe care i-a imprumutat si trebuie sa-i intoarca la timp pentru a primi altii, omul are o atitudine mai serioasa. E motivat sa o aiba. Cel putin nu apare tentatia sa-i cheltuie in alte scopuri. Asta va permite in conditiile lipsei resurselor interne - sa fie pastrat acest fond si chiar sa fie marit putin. Admit ca s-ar putea intampla ca pe alocuri aceste credite sa nu fie returnate la timp – vom vedea, programul e abia la inceput de cale - dar in general, reiesind din ce constat eu in ultimii ani in sectorul agroindustrial din Transnistria, cred ca ceva s-ar putea misca, deci as spune mai degraba DA decat NU, deci sunt optimista in aceasta privinta.
Europa Liberă: Dna Galina Selari, va multumesc pentru aceasta discutie. Va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitata emisiunii de astazi a fost Galina Selari, director executiv al Centrului pentru Investigatii Strategice si Reforme din Chisinau. Iar emisiunea noastra, Dialogurile din aceasta saptamana se incheie aici. Sunt Viorica Zaharia, va urez toate cele bune si ne reauzim in urmatoarele emisiuni de la Radio Europa Libera.
Doamnelor si domnilor, buna ziua, va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Mai intai insa sa ascultam un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
La 22 iulie reprezentantii mediatorilor si partilor garante in conflictul tranistrean – ai Rusiei, Ucrainei, Uniunii Europene, OSCE si Statelor Unite se vor intalni la Tiraspol cu Igor Smirnov si la Chisinau cu presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin pentru a discuta reluarea activitatii grupurilor mixte de experti create acum cateva luni pentru sporirea masurilor de incredere intre Chisinau si Tiraspol. Se va discuta, de asemenea, potrivit responsabilului pentru afaceri externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak, citat de Agentia Nivai Reghion, despre reluarea circulatiei feroviare spre Odesa prin Transnistria, intrerupta in 2004. Iastrebceak a spus ca rezolvarea tehnica a cestei probleme este posibila daca vor fi lasate la o parte divergentele politice. La randul sau, ministrul Reintegrarii al Republicii Moldova,Vasilii Sova, a declarat presei ca Chisinaul isi doreste o solutie dupa modele internationale a acestei probleme.
*****
Intreprinderea “Gazprom” a majorat pretul gazului livrat Moldovei pana la 253 de dolari pentru mia de metri cubi. Tariful va intra in vigoare de la 1 august 2008. Autoritatile moldovene spera sa obtina mentinerea acestui tarif inca cel putin un an. Ministrul Economiei al Republicii Moldova Igor Dodon a spus ca vor creste si tarifele la gaze pentru populatie dar ca Guvernul va plati compensatii nominale.
***
Costul biletelor la calatoriile cu trenul spre Rusia s-a majorat cu 20 la suta. Potrivit agentiei “Novai Reghion”, administratia garii din Tiraspol nu au dat o alta explicatie decat ca masura este legata sporirea fluxului de pasageri, caracteristica pentru perioada de vara. Novai Reghion mai transmite, citand administratia garii, ca pana la sfarsitul acestui an, noi cresteri de preturi nu se asteapta.
******
Ministrul de Externe al Germaniei Steinmeier a vizitat saptamana trecuta Abhazia, Georgia si Rusia pentru a sprijini o solutie pasnica a conflictului abhazo-georgian. Dupa intrevederea cu ministrul Georgian de Externe, Eka Tkelasvili a declarat ca principala componenta a planului sau de reglementare este inceputului dialogului direct intre Tbilisi si Suhumi.
*****
Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a criticat din nou, în cuvinte dure, planurile Statelor Unite pentru construcţia scutului anti-rachetă în Europa Centrală. Într-un discurs în faţa elitei diplomatice ruse, Medvedev a spus că vechile aranjamente de securitate care au asigurat pacea în Europa timp de decenii se pot prăbuşi:"Declarăm cu tărie: amplasarea în Europa de Est a elementelor sistemului global antirachetă al Statelor Unite nu face decât să înrăutaţească situaţia. Aşa cum am mai spus-o, va trebui să reacţionăm la acest lucru în mod adecvat”.
Nu numai planurile americane privind scutul anti-rachetă dar şi neînţelegerile cu Occidentul pe tema pactului despre forţele convenţionale în Europa, a spus Dmitri Medvedev, pun în pericol securitatea pe continentul european: "Faptul că nu totul este în ordine cu arhitectura de securitate europeană este indicat şi de criza din jurul ratificării versiunii adaptate şi modernizarea în continuare a tratatului FACE. N-am vrea să credem că doar eşecul total şi definitiv al Tratatului va convinge pe toată lumea că actualul regim nedrept de control asupra înarmărilor este şi ineficient”
Rusia şi-a suspendat anul trecut participarea la Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, dar insistă ca ţările Occidentale din NATO să semneze un tratat adaptat care să reflecte situaţia de după războiul rece. Occidentul cere însă ca mai întâi Rusia să-şi retragă militarii din Moldova şi Georgia.
***
Fondul Monetar International (FMI) a anuntat ca recunoaste independenta Kosovo si ca va lua in considerare cererea noului stat de a deveni membru al FMI "la momentul potrivit". "S-a stabilit ca provincia Kosovo s-a desprins de Serbia ca un stat nou si independent. Serbia continua sa fie membra a FMI si isi pastreaza toate participatiile, bunurile si datoriile in cadrul Fondului", se precizeaza intr-un comunicat al FMI, citat de REUTERS. Surse din cadrul conducerii FMI au declarat ca decizia de a recunoaste independenta Kosovo a fost luata in urma consultarilor cu tarile membre si nu intr-o sedinta a comitetului executiv al Fondului format din 24 membri, printre care si Rusia. Rusia si Serbia se opun recunoasterii independentei noului stat.
---------------
Asa cum ati auzit si la stiri, in intentia de a sprijini Chisinaul si Tiraspolul sa avanseze in consolidarea masurilor de incredere reciproca, reprezentantul special al Uniunii Europene la negocieri, Kalman Mijei, a initiat saptamana trecuta consultari in privinta reluarii circulatiei feroviare dintre Chisinau si Odesa prin regiunea transnistreana, intrerupta in 2004. Colegul meu Radu Benea a aflat mai multe despre aceste consultari si relateaza:
Consultarile au loc sub egida Uniunii Europene. Experţi europeni au vizitat Chişinăul şi Tiraspolul, unde au ascultat propunerile celor două părţi pentru reluarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa. Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasili Şova, ne-a spus că partea moldoveană este gata să discute solutii de compromis: „trebuie să găsim soluţii, dar aceste soluţii trebuie să corespundă unor norme şi standarde internaţionale. În această direcţie trebu ie să ne mişcăm”.
Prin soluţii ce ar corespunde normelor internaţionale Chişinăul înţelege retrocedarea de către Transnistria a nodului feroviar de la Bender, acaparat cu forţa în 2004. Anume în acea perioadă a şi fost suspendată circulaţia trenurilor prin Transnistria. Pierzînd controlul asupra segmentului de cale ferată transnistrean, Chişinăul a redirecţionat circulaţia prin nordul Moldovei, iar costul transporturilor de mărfuri şi pasageri din această cauză s-a majorat. În septembrie 2006, prin Transnistria a fost reluată circulaţia marfarelor, iar în decembrie acelaşi an – a trenului Moscova-Chişinău. Însă circulaţia trenului spre Odesa – o rută foarte solicitată pe vremuri – aşa şi nu a fost reluată.
După consultările purtate de experţii europeni, se pare că Tiraspolul ar fi de acord să accepte cel puţin una din propunerile Chişinăului. Şi anume, să permită lucrătorilor căii ferate moldoveneşti să însoţească trenul spre Odesa. Celelalte propuneri – cum ar fi vînzarea biletelor în lei moldoveneşti la casele din Bender, accesul nestingherit al angajaţilor CFM în Transnistria şi retrocedarea unei părţi a infrastructurii feroviare – nu sînt acceptate de administraţia de la Tiraspol, care consideră că problema trebuie rezolvată prin separarea aspectelor tehnice de cele politice. Experţi independenţi de la Chişinău relevă însă că problema este totuşi mai mult una politică decît tehnică, de aceea nici nu-şi poate găsi de atîta vreme o soluţie.
Radio Europa Libera i-a intrebat pe mai multi locuitori ai regiunii transnistrene, intalniti la garile de la Chisinau si Tiraspol, daca considera necesara reluarea circulatiei trenului spre Odesa.
”Neaparat, neaparat, oamenii nu doar ca merg la rude incolo, dar au astfel posibilitatea sa mearga la mare, sa viziteze locurile interesante al e Odesei si oraselor invecinate. Orarul trenului trebuie reluat asa cum era anterior, ar fi un mare plus pentru populatie. La vama e un rand groaznic ce se formeaza vara din cauza oamenilor care merg la mare. Dizelul ar diminua simtitor aceste randuri si i-ar ajuta pe oamenii care vor sa mearga in week-end la Odesa la mare si apoi sa revina. Eu vad numai plusuri ».
« Avem si noi nevoie de trenuri, pentru ca circulam des la Odesa si cred ca ar fi bine sa avem acest tren care pleaca de la Chisinau, trece prin Transnistria si ajunge la Odesa. Sotul meu e din Ucraina si avem nevoie de acest tren al Odesei…”
“Parca trenul nu merge pentru ca oamenii nu vor sa circule cu el? E din alta cauza! Intrebati-l direct pe Igor Nicolaevici, el mai bine stie. Sa mearga trenul cum se cuvine!”
“Noi suntem din Tiraspol si cred ca e nevoie de acest tren. Noi, tinerii care mai au masini, ne ducem cu masina la Odesa, dar sunt de exemplu oamenii mai in varsta si pentru ei e comod sa circule cu trenul.”
----------
Saptamana trecuta legislativul de la Tiraspol a adoptat Conceptia politicii fiscal-bugetare pentru anul 2009 si pe termen scurt. Documentul stabileste ca prioritare crearea locurilor de munca, stimularea productiei agricole locale, promovarea dezvoltarii regionale. In baza acestei conceptii in lunile urmatoare va fi adoptat bugetul regiunii. Am invitat-o la o discutie pe aceasta tema pe Galina Selari, directorul executiv al Centrului pentru Investigatii Strategice si Reforme de la Chisinau. Dna Selari, cum vi se pare conceptia politicii bugetar fiscale adoptata recent de Sovietul Suprem? Exista premise ca ea sa contribuie la rezolvarea unor probleme de ordin economic ale regiunii?
Galina Selari: As vrea sa-i felicit mai intai pe colegii din Transnistria pentru faptul ca elaborarea conceptiei pe termen mediu a devenit o traditie la ei. Daca se va reusi realizarea? Din pacate, si pe un mal si pe altul al Nistrului exista o tendinta - se adopta anumite documente bune dar nu sunt gandite mecanisme de aplicare sau daca si sunt, aceste mecanisme nu functioneaza din anumite cause. Ce ve iesi in Transnistria vom putea vedea peste un timp. Ce bucura insa este ca in pofida conditiilor economice dificile transnistrenii nu au mers pe o asa-numita cale revolutionara si nu au inceput sa inventeze tot felul de inovatii care nu sunt aplicate nicaieri in politica bugetara. E greu de spus daca impozitul pe rentabilitate care se dorea a fi introdus initial ar fi contribuit la dezvoltarea agentilor economici. Ar fi de apreciat pozitia deputatilor exprimata de spicherul Evgheni Sevciuc, care a spus ca Sovietul Suprem este indreptat nu spre masuri “revolutionare” care nu sunt caracteristice politicilor bugetare, ci tinde spre armonizarea legislatiei fiscale cu cea existenta in tarile partenere economice ale Transnistriei. Principalii parteneri comerciali ai Transnistriei sunt tarile Uniunii Europene, Rusia si Ucraina, unde tot are loc acum armonizarea legislatiei fiscale, cel putin in partea care se refera la activitatea economica externa. De aceea putem spera ca ne vom dezvolta in aceasta directie mai mult sau mai putin armonios. Adica avem speranta ca contradictiile care sunt in legislatia fiscala de pe un mal si de pe altul al Nistrului intr-o perspective apropiata vor fi rezolvate. Europa Liberă: In conceptie apare, se pare, pentru prima data intr-un document oficial, notiunea de dezvoltare regionala.
Galina Selari: Da, e imbucurator ca aceasta a fost fixata in conceptie - s-a vorbit prima data serios despre dezvoltarea regional fara sa fie separata ca politica aparte. Se stie ca principalii “donatori” in bugetul Transnistriei sunt Tiraspolul si Rabnita si in dezvoltarea regiunilor – e o noutate – se incearca a influenta prin mecanismele politicii bugetare – sa se majoreze cota veniturilor din impozite care va fi gestionata de bugetele locale si nu va fi transferata in bugetul central. Si un alt moment pozitiv – se incearca largirea imputernicirilor administratiilor locale care gestioneaza eficient sursele bugetare si ingradirea si penalizarea administratuiilor care gestioneaza finantele bugetare neeficient. Deci administratiile locale respective vor fi private de dreptul de a gestiona finantele locale, in locul lor o va face centrul. De fapt, este o noutate, sa vedem cum va functiona si cum va stimula acest lucru dezvoltarea industriei in regiunile cu mari finantari de la stat. Europa Liberă: Nu credeti ca e o masura suplimentara de presiune, de control asupra administratiilor locale?
Galina Selari: Nu, nu cred. In principiu, si in Transnistria, si in Republica Moldova, politica regionala – adica largirea dezvoltarii de la regiunile mai bogate spre tot teritoriul este o politica noua, intr-o faza incipienta de aplicare. Si in cadrul Strategiei de reducere a saraciei, aplicarea careia de fapt, s-a incheiat, dar si in Strategia de dezvoltare pe termen mediu, care e in vigoare in present in Moldova, dezvoltarea regionala este una din prioritati. Se doreste, altfel spus, largirea posibilitatilor de dezvoltare si dincolo de hotarele Chisinaului. Deci, in principiu, in Transnistria prin aceasta politica speciala regionala se incearca atingerea acelorasi scopuri. Sa vedem a cui politica in acest sens se va dovedi mai buna, care mecanisme vor lucra mai bine. Noi nu avem deocamdata un asemenea mecanism, dar daca el se va dovedi functional in Transnistria, cred ca si in Moldova ne putem gandi sa aplicam asa ceva, poate cu unele adaptari. Iar daca el nu va functiona, cred ca si colegii din Transnistria urmaresc ce se intampla in Moldova si poate vor modifica ceva dupa modelul Moldovei si astfel vom putea crea ceva comun care ne va ajuta sa rezolvam o problema comuna – sa largim arealul cresterii economice sau a bazei cresterii economice. Cred ca acest lucru si-l doreste toata populatia Moldovei indiferent pe ce mal al Nistrului locuieste.
Europa Liberă: Dna Selari, as vrea sa va mai intreb despre dezvoltarea sectorului agricol al regiunii transnitrene. Noua conceptie ar urma sa impulsioneze - cel putin asa s-a declarat – dezvoltarea intreprinderilor agricole pentru a stimula astfel producerea alimentelor proprii ca solutie pentru criza globala de alimente. Cum credeti, e o sarcina reala in actuala situatie de criza profunda a agriculturii din regiune?
Galina Selari: Cel mai important lucru legat de sectorul agroindustrial este ca in ultimul timp autoritatile centrale ii atrag o atentie tot mai mare. Deoarece pana nu demult agricultura regiunii s-a aflat intr-o situatie de subzistenta. Din 2004 se discuta o conceptie de dezvoltare a acestui sector dar deocamdata tot la nivel de discutii ramane. Interesant mi se pare mechanismul de sustinere a agriculturii prin folosirea ajutorului umanitar cu conditia de a fi returnat. Vorbesc de cele 9 milioane de dolari acordate de catre Rusia regiunii cu titlu de ajutor umanitar in urma secetei din anul trecut. Mie ca economist, mi se pare important modul in care au fost acordati acesti bani sub forma de credite pe termen lung cu o dobanda foarte mica. Cred ca fata de banii pe care i-a imprumutat si trebuie sa-i intoarca la timp pentru a primi altii, omul are o atitudine mai serioasa. E motivat sa o aiba. Cel putin nu apare tentatia sa-i cheltuie in alte scopuri. Asta va permite in conditiile lipsei resurselor interne - sa fie pastrat acest fond si chiar sa fie marit putin. Admit ca s-ar putea intampla ca pe alocuri aceste credite sa nu fie returnate la timp – vom vedea, programul e abia la inceput de cale - dar in general, reiesind din ce constat eu in ultimii ani in sectorul agroindustrial din Transnistria, cred ca ceva s-ar putea misca, deci as spune mai degraba DA decat NU, deci sunt optimista in aceasta privinta.
Europa Liberă: Dna Galina Selari, va multumesc pentru aceasta discutie. Va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitata emisiunii de astazi a fost Galina Selari, director executiv al Centrului pentru Investigatii Strategice si Reforme din Chisinau. Iar emisiunea noastra, Dialogurile din aceasta saptamana se incheie aici. Sunt Viorica Zaharia, va urez toate cele bune si ne reauzim in urmatoarele emisiuni de la Radio Europa Libera.