Dialoguri 14 iulie 2008
Buna ziua, dragi ascultatori, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. In emisiunea de astazi vom vorbi despre cazul unei familii din orasul Bender persecutata se pare, pentru ca incearca sa-si apere dreptul la proprietate.
Mai intai insa va invitam sa ascultati un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Comisia Unificata de Control nu a reusit sa resolve – timp de doua saptamani - problema eliberarii din arestul vamei trasnistrene a unui microbus al Postei Moldovei incarcat cu 130 de mii de lei. Banii constituie pensia pentru luna iunie a batranilor din doua sate de peste Nistru, subordonate Chisinaului. Microbuzul este blocat si acum la Dubasari, iar autoritatile transnistrene refuza sa-i permita sa plece spunand ca soferul a incalcat mai multe prevederi ale legislatiei transnistrene si asteapta explicatii, in timp ce Chisinaul sustine ca vehicolul urma traseul obisnuit si nu ar fi incalcat normele de transport. Reprezentantii Rusiei si Transnistriei in Comisia Unificata de Control au respins solicitarea Chisinaului ca vehicolul sa fie vizitat de reprezentanti ai OSCE si CUC.
***
Sefa diplomaţiei americane Condoleezza Rice şi ministrul ceh de externe Karel Schwarzenberg au semnat saptamana trecuta un acord potrivit căruia Cehia va găzdui pe teritoriul ei o bază radar pentru sistemul antirachetă pe care Washingtonul doreşte să-l construiască împotriva unor eventuale atacuri din partea unor ţări cu regimuri ostile, cum e considerat Iranul. Pentru a intra în vigoare acordul trebuie ratificat de parlamentul ceh, in care opozitia este impotriva.
****
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Moscova este extrem de deranjată şi va examina măsuri de răspuns după semnarea la Praga a acordului dintre Statele Unite şi Cehia pentru construcţia scutului american anti-rachetă în Europa. "Acest acord nu ne convine şi am spus-o franc colegilor mei. Desigur nu vom deveni isterici, dar ne vom gândi la măsuri de răspuns”, a declarat Medvedev în marginea summit-ului G8 din Japonia. Rusia respinge argumentele americane că scutul ar avea scopul să prevină atacuri din partea unor regimuri ostile precum Iranul şi crede că este o ameninţare la adresa securităţii naţionale ruse.
****
Procuratura Generală din Rusia susţine că nu există nici o dovadă privind implicarea vreunui serviciu secret rusesc în asasinarea la Londra în 2006 a lui Aleksandr Litvinenko, fost agent KGB şi critic al politicii Kremlinului. Dezminţirea procuraturii ruse survine după ce un membru neidentificat al servicilor de securitate britanice a declarat într-un prorgam BBC că există indicii serioase privind implicarea guvernului fostului preşedinte Vladirmir Putin în asasinarea lui Litvinenko.
******
Şeful OPEC a declarat că preţul în creştere al petrolului este puţin probabil să scadă. Chakib Khelil a spus la o conferinţă în probleme energetice în Alger că cererea puternică mai ales din partea Chinei şi Indiei va menţine preţurile la un nivel ridicat. Khelil, ministru al Energiei în Algeria, a precizat că majorările de acum se datorează şi deprecierii dolarului, valuta în care este stabilit preţul petrolului. Săptămâna trecută barilul de petrol a ajuns la un nivel record de 146 de dolari.
*****
La o conferinta de presa comuna cu presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, secretarul de stat american Condoleezza Rice a spus între altele ca Rusia ar trebui sa fie parte în rezolvarea tensiunilor din Georgia si nu sa contribuie la ele. Georgia si Rusia s-au acuzat reciproc de întreprinderea unor zboruri militare în spatiul regiunii Osetia de Sud, zboruri contravenind aranjamentelor de încetare a focului.
Intre timp, ministerul de externe de la Moscova a recunoscut ca avioane rusesti au zburat deasupra Osetiei de Sud, cu motivatia "aparitiei necesitatii de a lua masuri urgente si efective pentru a împiedica o varsare de sînge si a mentine situatia în pace". Potrivit declaratiei ruse, o operatiune militara georgiana cu misiunea de a elibera patru militari arestati de autoritatile separatiste, ar fi fost astfel împiedicata.
-----------
Saptamana trecuta, locuitoarea orasului Bender, Valentina Zolotko, in varsta de 53 de ani, a ajuns la spitalul de urgenta din Chisinau dupa ce a fost retinuta, de militia transnistreana. Diagnoza stabilita la spital a fost comotie cerebrala si luxatie a bratului drept pe care medicii l-au imobilizat cu ghips. Iata ce a declarat Valentina Zolotko Europei Libere aflandu-se la spital: "Dimineata cand eram in curte, au navalit peste mine opt personae din militie am inteles erau vreo patru si patru civili. Mi-au sucit manile si i-am intrebat se ce intampla, in fata nepotilor care se uitau. Si vecinii intrebau ce se petrece, la nimeni nu le spuneau nimic. M-au aruncat in camera, ma intrebau de unde sunt eu, din Cainari? Acolo ti-i locul, am refuzat sa semnez procesul-verbal, ma dureau mainile de la catuse, ii rugam sa le slabeasca. Apoi m-au dus la judecata si judecatoarea tot nu mi-a putut lamuri nimic, dar ea a interupt procesul si a chemat salvarea, am fost dusa la spital, iar judecatoarea mi-a scris pe o foita pe care mi-a pus-o in buzunar sa ma prezint la dumneaei la 16 iulie."
Pentru ca se simtea rau, Valentina Zoltko spune ca a rugat sa fie chemata ambulanta, intr-un tarziu aceasta a venit si a transportat-o la spitalul orasenesc. Acolo ea nu a fost escortata de militie. Dupa o scurta examinare, medicii au trimis-o acasa. Ea spune ca nu a inteles de ce a fost retinuta dar considera ca astfel militia incerca sa-i determine, pe ea si pe sotul sau, sa cedeze in litigiul pe care il au déjŕ de trei ani cu o alta familie in privinta spatiului locativ. Cu doua saptamani in urma Andrei Zolotko, sotul Valentinei a fost retinut de militie de aceeasi maniera. Radio Europa Libera a realizat atunci un reportaj legat de acest caz pe care va invitam sa-l ascultati in continuare.
Andrei Zolotko, un locuitor al orasului Bender, a fost retinut saptamana trecuta de militia locala fara sa i se inainteze vreo invinuire. Barbatul, in varsta de 55 de ani, invalid de grupa a doua, dependent de insulina, povesteste ca a fost dus la militie pentru ca incercase sa-i impiedice pe militieni s-o retina pe sotia sa, Valentina Zolotko. “Eu i-am intrebat – cu ce ocazie, aveti vreo dovada, este vreo vinovatie a a mea ca sa-mi puneti catusele? Ei au spus ca noi nu am venit sa discutam ci sa te luam. Eu am spus ca pana nu vad o hotarare de judecata ca trebuie sa ma luati, eu nu ma duc nicaieri.”
Valentina Zolotko a inchis poarta la cheie, asa ca militia l-a retinut pe sotul ei. Andrei Zolotko spune ca a stat la militie cateva ore. Nu i s-a intocmit nici macar un proces-verbal, astfel incat, spune el, nu a inteles cel putin de ce a fost retinut. « Nici proces-verbal, nici semnatura, nimeni nu mi-a dat sa semnez nimic. M-au inchis in camera, eu tare plangeam si ii rugam sa–mi dea medicamentele, sa-mi pun insulina. Se uitau din cand in cand pe ferestruica sa vada ce fac eu acolo. M-am rugat in continuare sa cheme salvarea. A intrat un doctor si i-am spus ca imi trebuie insulina ei le-au spus ca trebuie sa-l luam la spital ca trebuie sa-i punem picuratoare. Doctorul i-a intrebat – O sa-l insoteasca cineva? Dar militienii s-au uitat unul la altul si au dat din mana – Luati-l. M-au dus la spital, mi-au pus insulina si au vrut sa ma interneze, dar eu mi-am cerut voie sa vin acasa sa ma spal, si am venit.”
A doua zi, Andrei Zolotko urma sa mearga la medicul legist apoi sa depuna o plangere la procuratura impotriva militienilor care i-au provocat in timpul retinerii leziuni usoare – fracturi la degete, rani usoare la cap si la brate.
Sotii Zolotko spun ca desi joi nu le-a fost inaintata vreo invinuire, incidentul are legatura cu litigiul legat de spatiul locativ pe care ei il au de trei ani cu administratia locala. Valentina Zolotko ne-a aratat un contract care atesta ca familia Zolotko este proprietara a casei in care locuieste. Cu toate acestea, acum cativa ani, administratia locala a cazat, in baza unui contract de chirie, in doua camere ale locuintei, trecute in acte pana atunci ca avariate, o alta familie. Problemele familiei Zolotko au inceput atunci cand ei au incercat sa-si apere dreptul la proprietate in instantele transnistrene.
Contractul lor de vanzare-cumparare al casei nu a fost anulat si nici constenstat in instanta, fapt pe care familia Zolotko il considera hotarator in a-si dovedi dreptul la proprietate. Valentina Zolotko presupune ca joi militienii au venit s-o retina pe ea pentru a o impiedica astfel sa mai depuna plangeri in instante.
Desi am incercat sa aflam de la militia transnistreana ce s-a intamplat. Toate eforturile au fost in zadar. Am cautat raspuns la politia din localitate, subordonata autoritatilor constitutionale. Asa cum orasul Bender face parte din zona de securitate, aici functioneaza atat militia transnistreana, cat si un comisariat de politie subordonat Chisinaului. Seful politiei, Valeri Prudnikov, spune ca ii este cunoscut cazul si a admis ca familia Zolotko ar putea fi supusa unor presiuni pentru ca sunt cetateni ai Republicii Moldova, folosindu-se litigiul legat de spatiul locativ. Insa politia moldoveneasca din teritoriu nu are deocamdata parghii pentru a interveni in sprijinul cetatenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreana, spune Valeri Prudnikov, poate intr-un viitor in care conflictul transnistrean va fi rezolvat.
„Avem multe dosare intentate impotriva unor militieni, da, ele stau , noi nu le putem finaliza, nu-i putem ancheta pe militieni si inainta invinuirea. Asta nu putem face azi, dar maine, poimane se va schimba situatia, noi si procuratura RM ii vor ancheta si vor finaliza aceste dosare. Acum doar le intentam pe fapte. » Un alt locuitor al regiunii transnistrene, Alexei Mocreac, din orasul Grigoriopol, cu care am discutat recent, spune ca acest caz nu este nici pe departe unic: “Cele mai multe incalcari inregistrate la procuraturile din stanga Nistrului sunt ca oamenii chipurile au opus rezistenta organelor de politie si pentru asta incaseaza 2 ani de detentie. Scopul lor este sa scoata cat mai multi bani din oameni, al doilea este sa vada oamenii cu ochii lor ca dreptatea nu este si nu o sa fie niciodata de partea cetateanului simplu. Atunci omul este nevoit sa vanda vacusoara, apartamentul si sa dea bani ca sa iasa din situatie. Ca dovada va spun ca la noi la Grigoriopol un apartament cu 3 camere costa acum doi ani 1500 de dolari. Va dati seama la ce a ajuns omul care stie a numara cat costa o casa, un apartament, sa-si vanda cu 1500 de dolari si sa plece numai ca sa scape?”
Nu doar vorbitorii de limba romana sunt tratati in regiunea transnistreana de o asemenea maniera, spune Alexei Mocreac: “Cum am observat eu timp de 17 ani, ei nu au nevoie de bastinasi, chiar si rusi si ucraineni. Ei inteleg ca legaturile intre doua maluri – ucrainenii, moldovenii, rusii au fost si o sa ramana foarte stranse intre aceste doua maluri si interesul de a apara integritatea teritoriala le apartine anume cetatenilor care au trait si traiesc in stanga Nistrului. Ca sa se debaraseze de mentalitatea asta, caci oamenii tin minte si stiu bine ca a fost o republica ale carei interese trebuie aparate, ei fac totul ca sa-i scoata de pe teritoriu. “
Cel mai trist pentru oamenii din regiunea transnistreana, spune avocatul de la Bender Piotr Dovgali, este faptul ca ei, locuind intr-un stat nerecunoscut, nu au acces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde se accepta doar cereri ce au trecut prin toate instantele nationale: “Este foarte trist pentru noi ca atunci cand ne adresam la conducerea Moldovei, la presedinte, la parlament, la guvern, si demascam ilegalitatile care se produc aici, crimele grave de pe urma carora sufera oamenii indiferent de nationalitate, inclusiv moldovenii, primim raspunsuri ca RM nu poate lua nici un fel de masuri pentru ca nu controleaza teritoriul din stanga Nistrului, trebuie sa asteptam pana se va rezolva conflictul transnistrean. Consider incorect acest lucru. Si cel mai trist este ca acest proces de negiocieri se taraganeaza. Deci oamenii sunt acum neputinciosi, absolut neputinciosi.”
Chiar daca o cauza din regiunea transnistreana ar ajunge la CEDO si Curtea ar emite o hotarare, ea oricum nu va putea fi pusa in aplicare in Transnistria, spune Directorul Fundatiei pentru Drepturile Omului de la Bender, Andrei Safonov: “Indiferent de ce decizie va lua CEDO ea nu va putea fi executata deoarece autoritatile transnistrene nu vor executa o decizie care a trecut prin instantele judecatoresti ale Moldovei si nu a fost consultata cu administratia locala. De aceea pentru a reglementa toate problemele legate de apararea drepturilor omului trebuie de inceput cu politica. Aceasta este spre regret trista realitate a zilei de azi. Orice hotarare ar lua CEDO, ea va trebui executata in campul juridic in care locuieste persoana respectiva. Iar persoana se afla intr-o regiune cu un statut politico-juridic nedeterminat. Asta e problema. Eu cred ca Europa nu are deocamdata o viziune clara cum anume sa interactioneze si daca merita in general sa o faca in raport cu structurile statale care nu au deocamdata un statut concret cum ar fi Republica Turca din nordul Ciprului, Transnistria, Karabahul de Nord, Abhazia, Osetia de Sud. Desigur ca ele nu sunt deocamdata recunoscute international dar, dupa cum se vede, pe teritoriul Europei sunt cativa subiecti care trebuie asa sau altfel luati in calcul in actiunile sale si intr-un anume fel sa fie pus la punct sistemul de drept.”
In repetate randuri, ombudsmanii din Transnistria au declarat Europei Libere ca in regiune nu se incalca drepturile omului, cu atat mai putin, potrivit lor, nu exista tortura. Anume tortura, asa ceva nu a fost si nu este si cel mai probabil nici nu va fi aici, spune ombudsmanul Alexei Slivinskii, reprezentant al autoritatilor de la Tiraspol. In rapoartele internationale insa regiunea transnistreana figureaza constant pe lista zonelor cu cea mai grava situatie la acest capitol.
Dragi ascultatori, va reamintim ca emisiunea Dialoguri este realizata de Europa Libera in limbile romana si rusa. Varianta electronica a emisiunii o gasiti pe internet la wwww.europalibera.org. Daca vreti sa va expuneti parerea in legatura cu subiectul pe care vi l-am relatat mai sus sau referitor la alte teme abordate de Europa Libera puteti accesa pagina din internet.
Stimati ascultatori, l-am invitat la emisiunea de astazi pe Serghei Melnicenko, redactor-sef al ziarului de la Tiraspol “Dnestrovskaia Pravda”. Sa vedem mai intai dle Melnicenko, ce vi s-a parut mai important din evenimentele saptamanii trecute?
Serghei Melnicenko: Cred ca semnificativa este vizita delegatiei oficiale a Transnistriei in Osetia de Sud si atacurile cu bomba ale Georgiei asupra capitalei Osetiei de Sud, Thinvali, produse in timpul acestei vizite. La conferinta de presa sustinuta la intoarcere, Igor Smirnov a a calificat aceste actiuni ca incercari de a-i speria pe oameni si a distruge prietenia dintre Transnistria si Osetia de Sud. Smirnov a mai spus ca Transnistria va acorda sprijin militar Osetiei de Sud in caz de escaladare a conflictului dintre Tbilisi si Thinvali si ca acum se discuta despre formarea unei coloane cu ajutoare umanitare din Transnistria spre Osetia de Sud, tot asa cum a primit Transnistria in primavera anului ’96 din partea Partidului “Rusia Unita” si Dumei de Stat a Rusiei. De aceea consider ca plecarea delegatiei Transnistriei formata din 180 de oameni, in Osetia de Sud, este principalul eveniment al saptamanii trecute.
Europa Liberă: Are regiunea acum resurse pentru ajutoare umanitare in conditiile in care de fapt ea insasi suporta cresteri substantiale de preturi, salturi ale inflatiei si proteste din partea pensionarilor si bugetarilor?
Serghei Melnicenko: Nu cred ca acordarea de ajutor umanitar va influienta foarte negativ situatia pensionarilor si bugetarilor. Cred ca si fondul de rezerva al statului poate fi folosit in acest sens dar si resursele diferitelor intreprinderi si companii. In plus, cred ca o importanta mai are o are sprijinul moral, desi faina sau alte produse alimentare care ar ajunge din Transnistria la gradinitele de copii sau scolile din Osetia de Sud, le-ar prinde bine.
Europa Liberă: Apropo de cresterea preturilor la alimente – e un fenomen global, dar in regiune se pare, este acutizat de faptul ca in jur de 80 la suta din produsele alimentare sunt importate, preponderant din Ucraina. Inflatia in Transnistria a depasit 18 la suta, in timp inflatia pe tot anul urma sa fie, potrivit bugetului transnistrean, de 14 procente. Cum credeti, exista premise ca autoritatile regiunii sa reuseasca sa evite aprofundarea crizei economice?
Serghei Melnicenko: Pentru a minimaliza efectele crizei trebuie de sustinut producatorul autohton si de saturat piata cu produse alimentare proprii pentru a asigura astfel securitatea alimentara a regiunii. Acum toate tarile lumii incearca sa stimuleze producerea alimentelor in interiorul tarii pentru a face fata crizei alimentare, sigur ca asta nu e o solutie pentru dezvoltarea economica generala dar la acest moment poate fi un bun colac de salvare. In regiune, mari sperante se pun in ajutorul umanitar din partea Rusiei din care 9 milioane de dolari au fost repartizati sub forma de credite producatorilor agricoli mari, si banii pe care acestia ii vor intoarce timp de cinci ani, vor fi reinvestiti in agricultura. Poate ca anume acesti bani vor fi locomotiva care va impulsiona renasterea sectorului agricol din regiune.
Europa Liberă: Dle Melnicenko, va multumim.
Doamnelor si domnilor, va reamintesc ca invitatul emisiunii de astazi, la telefon, a fost redactorul-sef al ziarului “Dnestrovskaia Pravda”, Serghei Melnicenko. Emisiunea Dialoguri e la final. Sunt Viorica Zaharia, va urez toate cele bune si ne reauzim saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.
Buna ziua, dragi ascultatori, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. In emisiunea de astazi vom vorbi despre cazul unei familii din orasul Bender persecutata se pare, pentru ca incearca sa-si apere dreptul la proprietate.
Mai intai insa va invitam sa ascultati un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Comisia Unificata de Control nu a reusit sa resolve – timp de doua saptamani - problema eliberarii din arestul vamei trasnistrene a unui microbus al Postei Moldovei incarcat cu 130 de mii de lei. Banii constituie pensia pentru luna iunie a batranilor din doua sate de peste Nistru, subordonate Chisinaului. Microbuzul este blocat si acum la Dubasari, iar autoritatile transnistrene refuza sa-i permita sa plece spunand ca soferul a incalcat mai multe prevederi ale legislatiei transnistrene si asteapta explicatii, in timp ce Chisinaul sustine ca vehicolul urma traseul obisnuit si nu ar fi incalcat normele de transport. Reprezentantii Rusiei si Transnistriei in Comisia Unificata de Control au respins solicitarea Chisinaului ca vehicolul sa fie vizitat de reprezentanti ai OSCE si CUC.
***
Sefa diplomaţiei americane Condoleezza Rice şi ministrul ceh de externe Karel Schwarzenberg au semnat saptamana trecuta un acord potrivit căruia Cehia va găzdui pe teritoriul ei o bază radar pentru sistemul antirachetă pe care Washingtonul doreşte să-l construiască împotriva unor eventuale atacuri din partea unor ţări cu regimuri ostile, cum e considerat Iranul. Pentru a intra în vigoare acordul trebuie ratificat de parlamentul ceh, in care opozitia este impotriva.
****
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Moscova este extrem de deranjată şi va examina măsuri de răspuns după semnarea la Praga a acordului dintre Statele Unite şi Cehia pentru construcţia scutului american anti-rachetă în Europa. "Acest acord nu ne convine şi am spus-o franc colegilor mei. Desigur nu vom deveni isterici, dar ne vom gândi la măsuri de răspuns”, a declarat Medvedev în marginea summit-ului G8 din Japonia. Rusia respinge argumentele americane că scutul ar avea scopul să prevină atacuri din partea unor regimuri ostile precum Iranul şi crede că este o ameninţare la adresa securităţii naţionale ruse.
****
Procuratura Generală din Rusia susţine că nu există nici o dovadă privind implicarea vreunui serviciu secret rusesc în asasinarea la Londra în 2006 a lui Aleksandr Litvinenko, fost agent KGB şi critic al politicii Kremlinului. Dezminţirea procuraturii ruse survine după ce un membru neidentificat al servicilor de securitate britanice a declarat într-un prorgam BBC că există indicii serioase privind implicarea guvernului fostului preşedinte Vladirmir Putin în asasinarea lui Litvinenko.
******
Şeful OPEC a declarat că preţul în creştere al petrolului este puţin probabil să scadă. Chakib Khelil a spus la o conferinţă în probleme energetice în Alger că cererea puternică mai ales din partea Chinei şi Indiei va menţine preţurile la un nivel ridicat. Khelil, ministru al Energiei în Algeria, a precizat că majorările de acum se datorează şi deprecierii dolarului, valuta în care este stabilit preţul petrolului. Săptămâna trecută barilul de petrol a ajuns la un nivel record de 146 de dolari.
*****
La o conferinta de presa comuna cu presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, secretarul de stat american Condoleezza Rice a spus între altele ca Rusia ar trebui sa fie parte în rezolvarea tensiunilor din Georgia si nu sa contribuie la ele. Georgia si Rusia s-au acuzat reciproc de întreprinderea unor zboruri militare în spatiul regiunii Osetia de Sud, zboruri contravenind aranjamentelor de încetare a focului.
Intre timp, ministerul de externe de la Moscova a recunoscut ca avioane rusesti au zburat deasupra Osetiei de Sud, cu motivatia "aparitiei necesitatii de a lua masuri urgente si efective pentru a împiedica o varsare de sînge si a mentine situatia în pace". Potrivit declaratiei ruse, o operatiune militara georgiana cu misiunea de a elibera patru militari arestati de autoritatile separatiste, ar fi fost astfel împiedicata.
-----------
Saptamana trecuta, locuitoarea orasului Bender, Valentina Zolotko, in varsta de 53 de ani, a ajuns la spitalul de urgenta din Chisinau dupa ce a fost retinuta, de militia transnistreana. Diagnoza stabilita la spital a fost comotie cerebrala si luxatie a bratului drept pe care medicii l-au imobilizat cu ghips. Iata ce a declarat Valentina Zolotko Europei Libere aflandu-se la spital: "Dimineata cand eram in curte, au navalit peste mine opt personae din militie am inteles erau vreo patru si patru civili. Mi-au sucit manile si i-am intrebat se ce intampla, in fata nepotilor care se uitau. Si vecinii intrebau ce se petrece, la nimeni nu le spuneau nimic. M-au aruncat in camera, ma intrebau de unde sunt eu, din Cainari? Acolo ti-i locul, am refuzat sa semnez procesul-verbal, ma dureau mainile de la catuse, ii rugam sa le slabeasca. Apoi m-au dus la judecata si judecatoarea tot nu mi-a putut lamuri nimic, dar ea a interupt procesul si a chemat salvarea, am fost dusa la spital, iar judecatoarea mi-a scris pe o foita pe care mi-a pus-o in buzunar sa ma prezint la dumneaei la 16 iulie."
Pentru ca se simtea rau, Valentina Zoltko spune ca a rugat sa fie chemata ambulanta, intr-un tarziu aceasta a venit si a transportat-o la spitalul orasenesc. Acolo ea nu a fost escortata de militie. Dupa o scurta examinare, medicii au trimis-o acasa. Ea spune ca nu a inteles de ce a fost retinuta dar considera ca astfel militia incerca sa-i determine, pe ea si pe sotul sau, sa cedeze in litigiul pe care il au déjŕ de trei ani cu o alta familie in privinta spatiului locativ. Cu doua saptamani in urma Andrei Zolotko, sotul Valentinei a fost retinut de militie de aceeasi maniera. Radio Europa Libera a realizat atunci un reportaj legat de acest caz pe care va invitam sa-l ascultati in continuare.
Andrei Zolotko, un locuitor al orasului Bender, a fost retinut saptamana trecuta de militia locala fara sa i se inainteze vreo invinuire. Barbatul, in varsta de 55 de ani, invalid de grupa a doua, dependent de insulina, povesteste ca a fost dus la militie pentru ca incercase sa-i impiedice pe militieni s-o retina pe sotia sa, Valentina Zolotko. “Eu i-am intrebat – cu ce ocazie, aveti vreo dovada, este vreo vinovatie a a mea ca sa-mi puneti catusele? Ei au spus ca noi nu am venit sa discutam ci sa te luam. Eu am spus ca pana nu vad o hotarare de judecata ca trebuie sa ma luati, eu nu ma duc nicaieri.”
Valentina Zolotko a inchis poarta la cheie, asa ca militia l-a retinut pe sotul ei. Andrei Zolotko spune ca a stat la militie cateva ore. Nu i s-a intocmit nici macar un proces-verbal, astfel incat, spune el, nu a inteles cel putin de ce a fost retinut. « Nici proces-verbal, nici semnatura, nimeni nu mi-a dat sa semnez nimic. M-au inchis in camera, eu tare plangeam si ii rugam sa–mi dea medicamentele, sa-mi pun insulina. Se uitau din cand in cand pe ferestruica sa vada ce fac eu acolo. M-am rugat in continuare sa cheme salvarea. A intrat un doctor si i-am spus ca imi trebuie insulina ei le-au spus ca trebuie sa-l luam la spital ca trebuie sa-i punem picuratoare. Doctorul i-a intrebat – O sa-l insoteasca cineva? Dar militienii s-au uitat unul la altul si au dat din mana – Luati-l. M-au dus la spital, mi-au pus insulina si au vrut sa ma interneze, dar eu mi-am cerut voie sa vin acasa sa ma spal, si am venit.”
A doua zi, Andrei Zolotko urma sa mearga la medicul legist apoi sa depuna o plangere la procuratura impotriva militienilor care i-au provocat in timpul retinerii leziuni usoare – fracturi la degete, rani usoare la cap si la brate.
Sotii Zolotko spun ca desi joi nu le-a fost inaintata vreo invinuire, incidentul are legatura cu litigiul legat de spatiul locativ pe care ei il au de trei ani cu administratia locala. Valentina Zolotko ne-a aratat un contract care atesta ca familia Zolotko este proprietara a casei in care locuieste. Cu toate acestea, acum cativa ani, administratia locala a cazat, in baza unui contract de chirie, in doua camere ale locuintei, trecute in acte pana atunci ca avariate, o alta familie. Problemele familiei Zolotko au inceput atunci cand ei au incercat sa-si apere dreptul la proprietate in instantele transnistrene.
Contractul lor de vanzare-cumparare al casei nu a fost anulat si nici constenstat in instanta, fapt pe care familia Zolotko il considera hotarator in a-si dovedi dreptul la proprietate. Valentina Zolotko presupune ca joi militienii au venit s-o retina pe ea pentru a o impiedica astfel sa mai depuna plangeri in instante.
Desi am incercat sa aflam de la militia transnistreana ce s-a intamplat. Toate eforturile au fost in zadar. Am cautat raspuns la politia din localitate, subordonata autoritatilor constitutionale. Asa cum orasul Bender face parte din zona de securitate, aici functioneaza atat militia transnistreana, cat si un comisariat de politie subordonat Chisinaului. Seful politiei, Valeri Prudnikov, spune ca ii este cunoscut cazul si a admis ca familia Zolotko ar putea fi supusa unor presiuni pentru ca sunt cetateni ai Republicii Moldova, folosindu-se litigiul legat de spatiul locativ. Insa politia moldoveneasca din teritoriu nu are deocamdata parghii pentru a interveni in sprijinul cetatenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreana, spune Valeri Prudnikov, poate intr-un viitor in care conflictul transnistrean va fi rezolvat.
„Avem multe dosare intentate impotriva unor militieni, da, ele stau , noi nu le putem finaliza, nu-i putem ancheta pe militieni si inainta invinuirea. Asta nu putem face azi, dar maine, poimane se va schimba situatia, noi si procuratura RM ii vor ancheta si vor finaliza aceste dosare. Acum doar le intentam pe fapte. » Un alt locuitor al regiunii transnistrene, Alexei Mocreac, din orasul Grigoriopol, cu care am discutat recent, spune ca acest caz nu este nici pe departe unic: “Cele mai multe incalcari inregistrate la procuraturile din stanga Nistrului sunt ca oamenii chipurile au opus rezistenta organelor de politie si pentru asta incaseaza 2 ani de detentie. Scopul lor este sa scoata cat mai multi bani din oameni, al doilea este sa vada oamenii cu ochii lor ca dreptatea nu este si nu o sa fie niciodata de partea cetateanului simplu. Atunci omul este nevoit sa vanda vacusoara, apartamentul si sa dea bani ca sa iasa din situatie. Ca dovada va spun ca la noi la Grigoriopol un apartament cu 3 camere costa acum doi ani 1500 de dolari. Va dati seama la ce a ajuns omul care stie a numara cat costa o casa, un apartament, sa-si vanda cu 1500 de dolari si sa plece numai ca sa scape?”
Nu doar vorbitorii de limba romana sunt tratati in regiunea transnistreana de o asemenea maniera, spune Alexei Mocreac: “Cum am observat eu timp de 17 ani, ei nu au nevoie de bastinasi, chiar si rusi si ucraineni. Ei inteleg ca legaturile intre doua maluri – ucrainenii, moldovenii, rusii au fost si o sa ramana foarte stranse intre aceste doua maluri si interesul de a apara integritatea teritoriala le apartine anume cetatenilor care au trait si traiesc in stanga Nistrului. Ca sa se debaraseze de mentalitatea asta, caci oamenii tin minte si stiu bine ca a fost o republica ale carei interese trebuie aparate, ei fac totul ca sa-i scoata de pe teritoriu. “
Cel mai trist pentru oamenii din regiunea transnistreana, spune avocatul de la Bender Piotr Dovgali, este faptul ca ei, locuind intr-un stat nerecunoscut, nu au acces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde se accepta doar cereri ce au trecut prin toate instantele nationale: “Este foarte trist pentru noi ca atunci cand ne adresam la conducerea Moldovei, la presedinte, la parlament, la guvern, si demascam ilegalitatile care se produc aici, crimele grave de pe urma carora sufera oamenii indiferent de nationalitate, inclusiv moldovenii, primim raspunsuri ca RM nu poate lua nici un fel de masuri pentru ca nu controleaza teritoriul din stanga Nistrului, trebuie sa asteptam pana se va rezolva conflictul transnistrean. Consider incorect acest lucru. Si cel mai trist este ca acest proces de negiocieri se taraganeaza. Deci oamenii sunt acum neputinciosi, absolut neputinciosi.”
Chiar daca o cauza din regiunea transnistreana ar ajunge la CEDO si Curtea ar emite o hotarare, ea oricum nu va putea fi pusa in aplicare in Transnistria, spune Directorul Fundatiei pentru Drepturile Omului de la Bender, Andrei Safonov: “Indiferent de ce decizie va lua CEDO ea nu va putea fi executata deoarece autoritatile transnistrene nu vor executa o decizie care a trecut prin instantele judecatoresti ale Moldovei si nu a fost consultata cu administratia locala. De aceea pentru a reglementa toate problemele legate de apararea drepturilor omului trebuie de inceput cu politica. Aceasta este spre regret trista realitate a zilei de azi. Orice hotarare ar lua CEDO, ea va trebui executata in campul juridic in care locuieste persoana respectiva. Iar persoana se afla intr-o regiune cu un statut politico-juridic nedeterminat. Asta e problema. Eu cred ca Europa nu are deocamdata o viziune clara cum anume sa interactioneze si daca merita in general sa o faca in raport cu structurile statale care nu au deocamdata un statut concret cum ar fi Republica Turca din nordul Ciprului, Transnistria, Karabahul de Nord, Abhazia, Osetia de Sud. Desigur ca ele nu sunt deocamdata recunoscute international dar, dupa cum se vede, pe teritoriul Europei sunt cativa subiecti care trebuie asa sau altfel luati in calcul in actiunile sale si intr-un anume fel sa fie pus la punct sistemul de drept.”
In repetate randuri, ombudsmanii din Transnistria au declarat Europei Libere ca in regiune nu se incalca drepturile omului, cu atat mai putin, potrivit lor, nu exista tortura. Anume tortura, asa ceva nu a fost si nu este si cel mai probabil nici nu va fi aici, spune ombudsmanul Alexei Slivinskii, reprezentant al autoritatilor de la Tiraspol. In rapoartele internationale insa regiunea transnistreana figureaza constant pe lista zonelor cu cea mai grava situatie la acest capitol.
Dragi ascultatori, va reamintim ca emisiunea Dialoguri este realizata de Europa Libera in limbile romana si rusa. Varianta electronica a emisiunii o gasiti pe internet la wwww.europalibera.org. Daca vreti sa va expuneti parerea in legatura cu subiectul pe care vi l-am relatat mai sus sau referitor la alte teme abordate de Europa Libera puteti accesa pagina din internet.
Stimati ascultatori, l-am invitat la emisiunea de astazi pe Serghei Melnicenko, redactor-sef al ziarului de la Tiraspol “Dnestrovskaia Pravda”. Sa vedem mai intai dle Melnicenko, ce vi s-a parut mai important din evenimentele saptamanii trecute?
Serghei Melnicenko: Cred ca semnificativa este vizita delegatiei oficiale a Transnistriei in Osetia de Sud si atacurile cu bomba ale Georgiei asupra capitalei Osetiei de Sud, Thinvali, produse in timpul acestei vizite. La conferinta de presa sustinuta la intoarcere, Igor Smirnov a a calificat aceste actiuni ca incercari de a-i speria pe oameni si a distruge prietenia dintre Transnistria si Osetia de Sud. Smirnov a mai spus ca Transnistria va acorda sprijin militar Osetiei de Sud in caz de escaladare a conflictului dintre Tbilisi si Thinvali si ca acum se discuta despre formarea unei coloane cu ajutoare umanitare din Transnistria spre Osetia de Sud, tot asa cum a primit Transnistria in primavera anului ’96 din partea Partidului “Rusia Unita” si Dumei de Stat a Rusiei. De aceea consider ca plecarea delegatiei Transnistriei formata din 180 de oameni, in Osetia de Sud, este principalul eveniment al saptamanii trecute.
Europa Liberă: Are regiunea acum resurse pentru ajutoare umanitare in conditiile in care de fapt ea insasi suporta cresteri substantiale de preturi, salturi ale inflatiei si proteste din partea pensionarilor si bugetarilor?
Serghei Melnicenko: Nu cred ca acordarea de ajutor umanitar va influienta foarte negativ situatia pensionarilor si bugetarilor. Cred ca si fondul de rezerva al statului poate fi folosit in acest sens dar si resursele diferitelor intreprinderi si companii. In plus, cred ca o importanta mai are o are sprijinul moral, desi faina sau alte produse alimentare care ar ajunge din Transnistria la gradinitele de copii sau scolile din Osetia de Sud, le-ar prinde bine.
Europa Liberă: Apropo de cresterea preturilor la alimente – e un fenomen global, dar in regiune se pare, este acutizat de faptul ca in jur de 80 la suta din produsele alimentare sunt importate, preponderant din Ucraina. Inflatia in Transnistria a depasit 18 la suta, in timp inflatia pe tot anul urma sa fie, potrivit bugetului transnistrean, de 14 procente. Cum credeti, exista premise ca autoritatile regiunii sa reuseasca sa evite aprofundarea crizei economice?
Serghei Melnicenko: Pentru a minimaliza efectele crizei trebuie de sustinut producatorul autohton si de saturat piata cu produse alimentare proprii pentru a asigura astfel securitatea alimentara a regiunii. Acum toate tarile lumii incearca sa stimuleze producerea alimentelor in interiorul tarii pentru a face fata crizei alimentare, sigur ca asta nu e o solutie pentru dezvoltarea economica generala dar la acest moment poate fi un bun colac de salvare. In regiune, mari sperante se pun in ajutorul umanitar din partea Rusiei din care 9 milioane de dolari au fost repartizati sub forma de credite producatorilor agricoli mari, si banii pe care acestia ii vor intoarce timp de cinci ani, vor fi reinvestiti in agricultura. Poate ca anume acesti bani vor fi locomotiva care va impulsiona renasterea sectorului agricol din regiune.
Europa Liberă: Dle Melnicenko, va multumim.
Doamnelor si domnilor, va reamintesc ca invitatul emisiunii de astazi, la telefon, a fost redactorul-sef al ziarului “Dnestrovskaia Pravda”, Serghei Melnicenko. Emisiunea Dialoguri e la final. Sunt Viorica Zaharia, va urez toate cele bune si ne reauzim saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.