DIALOGURI
26 Mai 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
------------------------------------------
Un înalt demnitar rus a lăudat Moldova pentru politica sa faţă de Transnistria, spunînd că situaţia de la Nistru se deosebeşte mult, în bine, faţă de aceea din Georgia. Remarcile aparţin preşedintelui Consiliului Federatiei Ruse, Serghei Mironov şi au fost făcute în timpul vizitei sale pe 19 mai la Chişinău. Mironov a mai spus că eforturile internaţionale pentru soluţionarea conflictului transnistrean sunt importante, dar cheia lui se află la Chişinău şi Tiraspol. Mai multe, imediat în timpul emisiunii.
Aflat la Moscova ministrul francez de externe Bernard Kouchner a declarat dupa convorbirile cu omologul sau rus Serghei Lavrov că tara sa considera Abhazia parte a Georgiei. In replica Serghei Lavrov a afirmat ca nu la Moscova ar trebui căutate căile de "prevenire a unui scenariu militar în Georgia sau în Abhazia, sau în Osetia de Sud, ci la Tbilisi şi în acele capitale care încearcă să atragă Georgia în NATO". Ministrul francez, Bernard Kouchner a vorbit si despre necesitatea respectării drepturilor omului în Rusia. Cu o zi mai devreme, pe 21 mai, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost audiat în Duma de Stat, unde a spus că decizia Rusiei de a strînge relaţiile cu regiunile nerecunoscute din Georgia este corectă. Pe de altă parte, el a salutat reluarea discuţiilor între Chişinău şi Tiraspol, spunînd că întîlnirea Voronin-Smirnov din aprilie, citez, „a confirmat posibilitatea găsirii unui compromis şi a unei soluţii viabile a problemei”.
Noul ambasador al Statelor Unite la Chişinău va fi Asif J. Chaudhry. Potrivit ambasadei americane de la Chişinău, numirea lui Chaudhry mai trebuie aprobată de Senatul de la Washington. Chaudhry este diplomat de carieră şi lucrează în prezent la Departamentul Agriculturii din guvernul american.
În Georgia, comisia electorala centrala a anuntat ca potrivit rezultatelor partiale Mişcarea Naţională Unită a presedintelui pro-occidental Mikail Saakashvili a câştigat alegerile parlamentare de miercuri, 21 mai. Rezultatele parţiale crediteaza acest partid cu peste 60 la sută din voturi. Observatorii international din cadrul misiunii OSCE anu anunţat că alegerile în Georgia, din punctul de vedere al normelor democratice, încă nu sînt perfecte, deşi faţă de alegerile prezidenţiale din ianuarie s-a atins un progres.
Guvernul Ucrainei a ridicat toate restricţiile asupra exportului de grâne. Restricţiile au fost impuse anul trecut, ducînd la creşterea preţurilor pe piaţa internaţională. Ucraina este unul din cel mai mari exportatori de grâu din lume, iar anularea restricţiilor a fost cerută mereu de Banca Mondială.
In Estonia a inceput procesul lui Arnold Meri, erou al armatei sovietice, acuzat de deportarea in Siberia a 251 de estoni in anul 1949. Peste 20 de mii de civili estoni au fost deportati de bolsevici in 1949. In vîrstă de 88 de ani, Meri risca o condamnare la închisoare pe viaţa, dacă este găsit vinovat. Arnold Meri este fratele primului preşedinte al Estoniei indipendente, Lennart Meri.
----------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei Rusia în politica Globală, cu care vom discuta despre principalele evenimente ale săptămînii trecute. Dle Lukianov, un eveniment important, fără îndoială, a fost şi vizita la Chişinău a preşedintelui camerei superioare a Parlamentului rus, Seghei Mironov. Mesajul pe care Serghei Mironov l-a transmis autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol poate fi rezumat la următoarele: Rusia crede într-o soluţie viabilă a problemei Transnistriei, apreciază eforturile internaţionale de reglementare, dar crede că soluţia trebuie găsită între cele două părţi în conflict. Dle Lukianov, ce semnificaţii are vizita lui Serghei Mironov, care între altele a refuzat să meargă şi la Tiraspol?
Fiodor Lukianov: „În primul rînd, trebuie să înţelegem foarte bine locul lui Mironov în ierariha politică rusească. Diplomatic spus, poziţia sa reală nu corespunde cu statutul său formal. Mironov formal este a treia persoană în stat, dar nu şi în politica rusească. Eu nu cred că Mironov a venit să cedeze Transnistria. Dar este evident că Rusia este interesată de o rezolvare reciproc avantajoasă a conflictului, inclusiv prin exercitarea presiunii asupra conducerii transnistrene. Despre acest lucru vorbeşte nu numai vizita lui Mironov, dar şi diversele semnale şi acţiuni ale Rusiei din ultimul an şi jumătate. Desigur, asta nu înseamnă că ne-am apropiat deja de rezolvarea conflictului, dar totuşi astăzi există puţină asemănare între situaţia din regiunile nerecunoscute din Georgia şi Transnistria. În plus, Rusia a dat foarte limpede de înţeles că nu examinează un scenariu Kosovo în raport cu Moldova”.
Europa Liberă: Dle Lukianov, tot săptămîna tecută în Duma de stat a Rusiei a fost audiat ministrul de externe Serghei Lavrov. Cu această ocazie, el a reconfirmat că abordarea diferenţiată a Rusiei faţă conflictele îngheţate din Moldova şi Georgia ar fi una corectă. Serghei Lavrov a lăudat, într-un fel, poziţia Moldovei faţă de Transnistria pentru reluarea contactelor directe cu Tiraspolul, iar în cazul Georgiei, el a adus critici dure autorităţilor de la Tbilisi şi a spus că Rusia va continua să strîngă relaţiile pe toate planurile cu Abhazia şi Osetia. Care este totuşi explicaţia acestei poziţii diferenţiate a Rusiei?
Fiodor Lukianov: „Fără a intra în detalii, putem spune că Rusia consideră că reglementarea conflictelor din Georgia NU este posibilă în cadrul actualelor hotare ale Georgiei, iar în Moldova situaţia e alta. Rusia crede că în Moldova există şansa unei soluţii. Asta se explică prin diferenţa poziţiilor pe care le au Tbilisi şi Chişinăul. Tbilisi nu-şi ascunde orientarea politică în direcţia opusă Rusiei. Chişinăul însă nu aspiră să adere la NATO şi încearcă într-un fel să-şi refacă bunele relaţii cu Rusia.”
Europa Liberă: Spre deosebire de Georgia, Moldova nu aspiră la NATO, dar ca şi Georgia îşi doreşte, cel puţin declarativ, aderarea la Uniunea Europeană. Ce ar avea de cîştigat Rusia dacă problema Transnistriei va fi rezolvată?
Fiodor Lukianov: „Rusia nu are nimic împotriva unui vector eropean la modul abstract. În ce priveşte Moldova, teoretic, Rusia are de făcut o alegere. Fie Transnistria se desparte definitiv de Chişinău, iar asta va însemna apariţia unei a doua exclave, după Kaliningrad, cu care nimeni nu ştie ce se poate de făcut, pentru că nu are hotar cu Rusia, ci cu Ucraina şamd. Fie să se ajungă la o înţelegere care să ofere Rusiei garanţia că Moldova, continuînd să aibă un vector european, nu va adera la NATO şi în general va fi o ţară deschisă, să zicem în plan economic, unde Rusia va avea condiţii egale de concurenţă în raport cu europenii, americanii sau alţii care vor dori să vină cu investiţii. Deci, terenul de manevră al Rusiei se reduce la această dilemă. Şi din cîte înţeleg eu, Rusia astăzi preferă să aibă o abordare raţională, adică să rezolve conflictul, obţinînd în schimb un stat prieten – Moldova”.
-----------------------------
Săptămîna trecută, partidul comuniştilor din Federaţia Rusă a lansat un apel de solidaritate cu acţiunile de protest ale comuniştilor şi social-democraţilor din Transnistria. Cele două formaţiuni politice transnistrene au organizat pe 17 mai un miting de protest la Tiraspol, la care au participat, potrivit mass-media locală, de la 3 pînă la 4 mii de persoane. Participanţii la miting au protestat faţă de creşterea continuă a preţurilor, cerînd majorarea salariilor şi a pensiilor. Au fost înaintate şi revendicări politice, între care demisia liderului administraţiei Igor Smirnov, alegeri anticipate în Sovietul suprem şi accesul egal al tuturor partidelor din Transnistria la mass-media controlată de autorităţi. Într-o declaraţie făcută Europei Libere, liderul social-democraţilor din Transnistria, Alexandr Radcenko, a spus că acţiunile de protest vor continua, dar deocamdată vor lua o pauză pentru a nu dăuna procesului de negocieri între Chişinău şi Tiraspol.
Alexandru Radcenko; „Oamenii au fost aduşi la sapă de lemn. Cu o pensie de 300 sau chiar 500 de ruble este imposibil să supravieţuieşti. De aceea, pentru prima dată in cei 17 ani de cînd există Transnistria, lumea a exprimat vot de neîncderede preşedintelui şi guvernului său. Desigur, aceste cerinţe nimeni nu le va satisface. Ei nu vor pleca de bunăvoie niciodată. Dar nici şanse de a fi reales, Smirnov nu mai are, pentru că raitingul lui Smirnov şi al guvernului a scăzut pînă la zero. Pentru că ei nu întreprind nimic ca să redreseze situaţia economică şi socială a regiunii. Lumea începe să înţeleagă că anume acest sistem al puterii a adus economia la sapă de lemn”.
În ajunul acţiunii de protest de la Tiraspol, şeful securităţii transnistrene Vladimir Antiufeev a cerut să fie luate măsuri pentru încetarea a ceea ce el a numit speculaţii pe tema căderii nivelului de trai al populaţiei. El a spus că de criza economică a Transnistriei s-ar face vinovaţi „duşmanii externi”.
Scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei în regiunea transnistreană îi determină pe mulţi să plece la muncă peste hotare. Unele cercetări susţin că numărul celor plecaţi a ajuns la un sfert din populaţia regiunii. Alţii, mai perspicace, practică micul comerţ, profitînd de vecinătatea Ucrainei şi de embargoul impus de Tiraspol la mărfurile de pe malul drept al Nistrului. La punctul vamal Kuciurgan, Ucraina, îi poţi întîlni şi pe unii şi pe alţii. Acolo s-a aflat corespondenta noastră Liliana Barbăroşie, care a încercat să afle şi ce schimbări s-au produs la punctul de trecere Kuciurgan prin concursul misiunii Uniunii Europene de asistenţă la graniţa moldo-ucraineană.
Cei mai mulţi care trec prin vama Kuciurgan sînt locuitori ai Transnistriei, îmi spune unul din şefii vamei, adăugînd că traficul nu este foarte aglomerat - vreo 8 mii de oameni pe zi. Întradevăr cele mai multe maşini în vamă sînt cu numere de înmatriculare transnistrene. Unul dintre soferi imi spune ca este presedintele unei organizatii a veteranilor din Dubasari şi că merge lunar în Ucraina:
“Administrez un magazin pentru veteranii razboiului din Afganistan. O data pe luna merg in Ucraina, de unde cumpar marfuri si le vind afganezilor fara adaos comercial. Este foarte greu acum la noi. Primim pensii mizere. În epoca sovietică, aveam o pensie de 200 de dolari. Dar acum afganezii primesc niste copeici. In Ucraina pensiile sunt mai bune”.
Barbatul imi mai spune ca vameşii ucraineni, spre deosebire de cei transnistreni, nu-i creeaza dificultati la trecerea graniţei.
Multă lume din localităţile transnistrene de frontieră trec graniţa pe jos. O parte din ei se duc dimineaţa devreme la Kuciurgan, unde îşi vînd marfa în piaţă sau fac cumpărături, pentru că-i mai ieftin. Alţii iau de acolo autobuzul spre Odesa sau în alte localităţi ucrainene, sau merg la rude. O femeie încărcată de sacoşe îmi spune că vine de la cuscră-sa din Kuciurgan.
„Vin de la mama nurorii mele mai mari. Am profitat de vizita sa fac si ceva cumparaturi, pentru ca e mai ieftin. Am doi fii si ambii sunt plecaţi la muncă în Rusia. Daca ar avea de lucru acasă, evident ca ar sta langa familie. Dar asa, ei sunt acolo, nurorile aici. Imi fac griji – stiti cum e cu familiile despartite. S-apoi, cat n-ai lucra tot nu-ti ajunge. Alimentele tare s-au scumpit. Da cum sa nu se scumpeasca, daca mai toate sunt de import. S-au scumpit in afara - s-au scumpit si la noi. Anul trecut pot sa va spun ca ne ajungea. Dar acum, totul e altfel”.
La iesirea din vamă înspre Ucraina, un barbat cu un ruxac mare in spate, accepta şi el să-mi spuna unde pleacă.
„Merg in Ucraina, iar de acolo - in Rusia la lucru. Pana acum am lucrat acasa, dar nu mai este posibil. Viata devine tot mai grea si mai grea. Salariile sunt foarte mici faţă de cele europene. Si fata de cele din Rusia sunt mici. Nouă ni-i aproape Europa, dar totusi mai mult ne atrage Rusia. Fiecare rus o să vă spună asta”.
Barbatul este suparat pe politicieni si spune ca el crede că Transnistria va fi într-o zi fie cu Moldova, fie in Ucraina.
„Oricum va fi o data si o data. Fie intro parte, fie in alta. Cui trebuiesc aceste granite. In loc sa le deschida, sa faciliteze comertul, sa anuleze taxele – la noi totul este invers.”
Vamesii ucraineni spun însă că de când Uniunea Europeană şi-a trimis experţi la frontieră, traversarea granitei a devenit mai lesnicioasa. Un vames ucrainean explica:
„Am pus in aplicare un sistem special, numit sitemul de analiza a riscurilor. Avem mai multe criterii dupa care stabilim pe cine sa verificam mai minutios, iar pe cine nu este neaparat. Astfel, verificarea este selectiva. Între 15 si 30 la suta dintre cei care traverseaza granita sunt verificati”.
Şeful Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, generalul Ferenc Banfi, spune insa ca vamele europene verifica doar 3 la suta din marfurile si persoanele care le tranziteaza:
“Cand ne-am inceput misiunea, cu mai bine de 2 ani în urmă, serviciile vamale ale Ucrainei si Moldovei verificau suta la suta unitatile de transport si persoanele. Este clar ca acest sistem de verificare generala nu inseamna si eficienta. Scopul final este sa reducem cat mai mult posibil numarul verificarilor, dar sa ridicam eficienta. Sunt tari in Uniunea Europeana care verificand doar 3% din persoane si marfuri, descopera mai multa contrabanda decat gasesc serviciile vamele ucrainene si moldovenesti verificand toate transporturile. Deci controlul lor trebuie să devină mai eficient”.
---------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
26 Mai 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
------------------------------------------
Un înalt demnitar rus a lăudat Moldova pentru politica sa faţă de Transnistria, spunînd că situaţia de la Nistru se deosebeşte mult, în bine, faţă de aceea din Georgia. Remarcile aparţin preşedintelui Consiliului Federatiei Ruse, Serghei Mironov şi au fost făcute în timpul vizitei sale pe 19 mai la Chişinău. Mironov a mai spus că eforturile internaţionale pentru soluţionarea conflictului transnistrean sunt importante, dar cheia lui se află la Chişinău şi Tiraspol. Mai multe, imediat în timpul emisiunii.
Aflat la Moscova ministrul francez de externe Bernard Kouchner a declarat dupa convorbirile cu omologul sau rus Serghei Lavrov că tara sa considera Abhazia parte a Georgiei. In replica Serghei Lavrov a afirmat ca nu la Moscova ar trebui căutate căile de "prevenire a unui scenariu militar în Georgia sau în Abhazia, sau în Osetia de Sud, ci la Tbilisi şi în acele capitale care încearcă să atragă Georgia în NATO". Ministrul francez, Bernard Kouchner a vorbit si despre necesitatea respectării drepturilor omului în Rusia. Cu o zi mai devreme, pe 21 mai, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost audiat în Duma de Stat, unde a spus că decizia Rusiei de a strînge relaţiile cu regiunile nerecunoscute din Georgia este corectă. Pe de altă parte, el a salutat reluarea discuţiilor între Chişinău şi Tiraspol, spunînd că întîlnirea Voronin-Smirnov din aprilie, citez, „a confirmat posibilitatea găsirii unui compromis şi a unei soluţii viabile a problemei”.
Noul ambasador al Statelor Unite la Chişinău va fi Asif J. Chaudhry. Potrivit ambasadei americane de la Chişinău, numirea lui Chaudhry mai trebuie aprobată de Senatul de la Washington. Chaudhry este diplomat de carieră şi lucrează în prezent la Departamentul Agriculturii din guvernul american.
În Georgia, comisia electorala centrala a anuntat ca potrivit rezultatelor partiale Mişcarea Naţională Unită a presedintelui pro-occidental Mikail Saakashvili a câştigat alegerile parlamentare de miercuri, 21 mai. Rezultatele parţiale crediteaza acest partid cu peste 60 la sută din voturi. Observatorii international din cadrul misiunii OSCE anu anunţat că alegerile în Georgia, din punctul de vedere al normelor democratice, încă nu sînt perfecte, deşi faţă de alegerile prezidenţiale din ianuarie s-a atins un progres.
Guvernul Ucrainei a ridicat toate restricţiile asupra exportului de grâne. Restricţiile au fost impuse anul trecut, ducînd la creşterea preţurilor pe piaţa internaţională. Ucraina este unul din cel mai mari exportatori de grâu din lume, iar anularea restricţiilor a fost cerută mereu de Banca Mondială.
In Estonia a inceput procesul lui Arnold Meri, erou al armatei sovietice, acuzat de deportarea in Siberia a 251 de estoni in anul 1949. Peste 20 de mii de civili estoni au fost deportati de bolsevici in 1949. In vîrstă de 88 de ani, Meri risca o condamnare la închisoare pe viaţa, dacă este găsit vinovat. Arnold Meri este fratele primului preşedinte al Estoniei indipendente, Lennart Meri.
----------------------------------------
Dragi prieteni, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei Rusia în politica Globală, cu care vom discuta despre principalele evenimente ale săptămînii trecute. Dle Lukianov, un eveniment important, fără îndoială, a fost şi vizita la Chişinău a preşedintelui camerei superioare a Parlamentului rus, Seghei Mironov. Mesajul pe care Serghei Mironov l-a transmis autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol poate fi rezumat la următoarele: Rusia crede într-o soluţie viabilă a problemei Transnistriei, apreciază eforturile internaţionale de reglementare, dar crede că soluţia trebuie găsită între cele două părţi în conflict. Dle Lukianov, ce semnificaţii are vizita lui Serghei Mironov, care între altele a refuzat să meargă şi la Tiraspol?
Fiodor Lukianov: „În primul rînd, trebuie să înţelegem foarte bine locul lui Mironov în ierariha politică rusească. Diplomatic spus, poziţia sa reală nu corespunde cu statutul său formal. Mironov formal este a treia persoană în stat, dar nu şi în politica rusească. Eu nu cred că Mironov a venit să cedeze Transnistria. Dar este evident că Rusia este interesată de o rezolvare reciproc avantajoasă a conflictului, inclusiv prin exercitarea presiunii asupra conducerii transnistrene. Despre acest lucru vorbeşte nu numai vizita lui Mironov, dar şi diversele semnale şi acţiuni ale Rusiei din ultimul an şi jumătate. Desigur, asta nu înseamnă că ne-am apropiat deja de rezolvarea conflictului, dar totuşi astăzi există puţină asemănare între situaţia din regiunile nerecunoscute din Georgia şi Transnistria. În plus, Rusia a dat foarte limpede de înţeles că nu examinează un scenariu Kosovo în raport cu Moldova”.
Europa Liberă: Dle Lukianov, tot săptămîna tecută în Duma de stat a Rusiei a fost audiat ministrul de externe Serghei Lavrov. Cu această ocazie, el a reconfirmat că abordarea diferenţiată a Rusiei faţă conflictele îngheţate din Moldova şi Georgia ar fi una corectă. Serghei Lavrov a lăudat, într-un fel, poziţia Moldovei faţă de Transnistria pentru reluarea contactelor directe cu Tiraspolul, iar în cazul Georgiei, el a adus critici dure autorităţilor de la Tbilisi şi a spus că Rusia va continua să strîngă relaţiile pe toate planurile cu Abhazia şi Osetia. Care este totuşi explicaţia acestei poziţii diferenţiate a Rusiei?
Fiodor Lukianov: „Fără a intra în detalii, putem spune că Rusia consideră că reglementarea conflictelor din Georgia NU este posibilă în cadrul actualelor hotare ale Georgiei, iar în Moldova situaţia e alta. Rusia crede că în Moldova există şansa unei soluţii. Asta se explică prin diferenţa poziţiilor pe care le au Tbilisi şi Chişinăul. Tbilisi nu-şi ascunde orientarea politică în direcţia opusă Rusiei. Chişinăul însă nu aspiră să adere la NATO şi încearcă într-un fel să-şi refacă bunele relaţii cu Rusia.”
Europa Liberă: Spre deosebire de Georgia, Moldova nu aspiră la NATO, dar ca şi Georgia îşi doreşte, cel puţin declarativ, aderarea la Uniunea Europeană. Ce ar avea de cîştigat Rusia dacă problema Transnistriei va fi rezolvată?
Fiodor Lukianov: „Rusia nu are nimic împotriva unui vector eropean la modul abstract. În ce priveşte Moldova, teoretic, Rusia are de făcut o alegere. Fie Transnistria se desparte definitiv de Chişinău, iar asta va însemna apariţia unei a doua exclave, după Kaliningrad, cu care nimeni nu ştie ce se poate de făcut, pentru că nu are hotar cu Rusia, ci cu Ucraina şamd. Fie să se ajungă la o înţelegere care să ofere Rusiei garanţia că Moldova, continuînd să aibă un vector european, nu va adera la NATO şi în general va fi o ţară deschisă, să zicem în plan economic, unde Rusia va avea condiţii egale de concurenţă în raport cu europenii, americanii sau alţii care vor dori să vină cu investiţii. Deci, terenul de manevră al Rusiei se reduce la această dilemă. Şi din cîte înţeleg eu, Rusia astăzi preferă să aibă o abordare raţională, adică să rezolve conflictul, obţinînd în schimb un stat prieten – Moldova”.
-----------------------------
Săptămîna trecută, partidul comuniştilor din Federaţia Rusă a lansat un apel de solidaritate cu acţiunile de protest ale comuniştilor şi social-democraţilor din Transnistria. Cele două formaţiuni politice transnistrene au organizat pe 17 mai un miting de protest la Tiraspol, la care au participat, potrivit mass-media locală, de la 3 pînă la 4 mii de persoane. Participanţii la miting au protestat faţă de creşterea continuă a preţurilor, cerînd majorarea salariilor şi a pensiilor. Au fost înaintate şi revendicări politice, între care demisia liderului administraţiei Igor Smirnov, alegeri anticipate în Sovietul suprem şi accesul egal al tuturor partidelor din Transnistria la mass-media controlată de autorităţi. Într-o declaraţie făcută Europei Libere, liderul social-democraţilor din Transnistria, Alexandr Radcenko, a spus că acţiunile de protest vor continua, dar deocamdată vor lua o pauză pentru a nu dăuna procesului de negocieri între Chişinău şi Tiraspol.
Alexandru Radcenko; „Oamenii au fost aduşi la sapă de lemn. Cu o pensie de 300 sau chiar 500 de ruble este imposibil să supravieţuieşti. De aceea, pentru prima dată in cei 17 ani de cînd există Transnistria, lumea a exprimat vot de neîncderede preşedintelui şi guvernului său. Desigur, aceste cerinţe nimeni nu le va satisface. Ei nu vor pleca de bunăvoie niciodată. Dar nici şanse de a fi reales, Smirnov nu mai are, pentru că raitingul lui Smirnov şi al guvernului a scăzut pînă la zero. Pentru că ei nu întreprind nimic ca să redreseze situaţia economică şi socială a regiunii. Lumea începe să înţeleagă că anume acest sistem al puterii a adus economia la sapă de lemn”.
În ajunul acţiunii de protest de la Tiraspol, şeful securităţii transnistrene Vladimir Antiufeev a cerut să fie luate măsuri pentru încetarea a ceea ce el a numit speculaţii pe tema căderii nivelului de trai al populaţiei. El a spus că de criza economică a Transnistriei s-ar face vinovaţi „duşmanii externi”.
Scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei în regiunea transnistreană îi determină pe mulţi să plece la muncă peste hotare. Unele cercetări susţin că numărul celor plecaţi a ajuns la un sfert din populaţia regiunii. Alţii, mai perspicace, practică micul comerţ, profitînd de vecinătatea Ucrainei şi de embargoul impus de Tiraspol la mărfurile de pe malul drept al Nistrului. La punctul vamal Kuciurgan, Ucraina, îi poţi întîlni şi pe unii şi pe alţii. Acolo s-a aflat corespondenta noastră Liliana Barbăroşie, care a încercat să afle şi ce schimbări s-au produs la punctul de trecere Kuciurgan prin concursul misiunii Uniunii Europene de asistenţă la graniţa moldo-ucraineană.
Cei mai mulţi care trec prin vama Kuciurgan sînt locuitori ai Transnistriei, îmi spune unul din şefii vamei, adăugînd că traficul nu este foarte aglomerat - vreo 8 mii de oameni pe zi. Întradevăr cele mai multe maşini în vamă sînt cu numere de înmatriculare transnistrene. Unul dintre soferi imi spune ca este presedintele unei organizatii a veteranilor din Dubasari şi că merge lunar în Ucraina:
“Administrez un magazin pentru veteranii razboiului din Afganistan. O data pe luna merg in Ucraina, de unde cumpar marfuri si le vind afganezilor fara adaos comercial. Este foarte greu acum la noi. Primim pensii mizere. În epoca sovietică, aveam o pensie de 200 de dolari. Dar acum afganezii primesc niste copeici. In Ucraina pensiile sunt mai bune”.
Barbatul imi mai spune ca vameşii ucraineni, spre deosebire de cei transnistreni, nu-i creeaza dificultati la trecerea graniţei.
Multă lume din localităţile transnistrene de frontieră trec graniţa pe jos. O parte din ei se duc dimineaţa devreme la Kuciurgan, unde îşi vînd marfa în piaţă sau fac cumpărături, pentru că-i mai ieftin. Alţii iau de acolo autobuzul spre Odesa sau în alte localităţi ucrainene, sau merg la rude. O femeie încărcată de sacoşe îmi spune că vine de la cuscră-sa din Kuciurgan.
„Vin de la mama nurorii mele mai mari. Am profitat de vizita sa fac si ceva cumparaturi, pentru ca e mai ieftin. Am doi fii si ambii sunt plecaţi la muncă în Rusia. Daca ar avea de lucru acasă, evident ca ar sta langa familie. Dar asa, ei sunt acolo, nurorile aici. Imi fac griji – stiti cum e cu familiile despartite. S-apoi, cat n-ai lucra tot nu-ti ajunge. Alimentele tare s-au scumpit. Da cum sa nu se scumpeasca, daca mai toate sunt de import. S-au scumpit in afara - s-au scumpit si la noi. Anul trecut pot sa va spun ca ne ajungea. Dar acum, totul e altfel”.
La iesirea din vamă înspre Ucraina, un barbat cu un ruxac mare in spate, accepta şi el să-mi spuna unde pleacă.
„Merg in Ucraina, iar de acolo - in Rusia la lucru. Pana acum am lucrat acasa, dar nu mai este posibil. Viata devine tot mai grea si mai grea. Salariile sunt foarte mici faţă de cele europene. Si fata de cele din Rusia sunt mici. Nouă ni-i aproape Europa, dar totusi mai mult ne atrage Rusia. Fiecare rus o să vă spună asta”.
Barbatul este suparat pe politicieni si spune ca el crede că Transnistria va fi într-o zi fie cu Moldova, fie in Ucraina.
„Oricum va fi o data si o data. Fie intro parte, fie in alta. Cui trebuiesc aceste granite. In loc sa le deschida, sa faciliteze comertul, sa anuleze taxele – la noi totul este invers.”
Vamesii ucraineni spun însă că de când Uniunea Europeană şi-a trimis experţi la frontieră, traversarea granitei a devenit mai lesnicioasa. Un vames ucrainean explica:
„Am pus in aplicare un sistem special, numit sitemul de analiza a riscurilor. Avem mai multe criterii dupa care stabilim pe cine sa verificam mai minutios, iar pe cine nu este neaparat. Astfel, verificarea este selectiva. Între 15 si 30 la suta dintre cei care traverseaza granita sunt verificati”.
Şeful Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, generalul Ferenc Banfi, spune insa ca vamele europene verifica doar 3 la suta din marfurile si persoanele care le tranziteaza:
“Cand ne-am inceput misiunea, cu mai bine de 2 ani în urmă, serviciile vamale ale Ucrainei si Moldovei verificau suta la suta unitatile de transport si persoanele. Este clar ca acest sistem de verificare generala nu inseamna si eficienta. Scopul final este sa reducem cat mai mult posibil numarul verificarilor, dar sa ridicam eficienta. Sunt tari in Uniunea Europeana care verificand doar 3% din persoane si marfuri, descopera mai multa contrabanda decat gasesc serviciile vamele ucrainene si moldovenesti verificand toate transporturile. Deci controlul lor trebuie să devină mai eficient”.
---------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.