Linkuri accesibilitate

Consultările moldo-transnistrene de la Odesa - unul din subiectele emisiunii realizate de Radu Benea


DIALOGURI

21 Aprilie 2008

Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.

-------------------------------

Reprezentantii Moldovei, regiunii transnistrene si comunitatii internationale au discutat pe 14 si 15 aprilie, la Odesa, despre masurile de sporire a increderii, asupra carora au convenit cu citeva zile mai devreme, la Bender, presedintele Voronin si liderul administratiei transnistrene Smirnov. In urma discutiilor, s-a convenit ca Chisinaul si Tiraspolul sa reia negocierile in cadrul a 5 grupuri de lucru in domeniile economiei si comertului, dezvoltarii infrastructurii, sferei sociale si ocrotirii sanatatii, ajutoarelor umanitare, ecologiei si agriculturii.

Ministrii de externe ai Ucrainei si Moldovei au semnat luni 14 aprilie, la Chisinau, o scrisoare comuna in care solicita Uniunii Europene sprijin tehnic si financiar pentru demarcarea frontierei pe segmentul transnistrean. Seful diplomatiei ucraineie, Volodimir Ohrizko a declarat cu aceasta ocazie: „Demarcînd frontiera şi semnînd acordul respectiv, noi vom demonstra încă odată sprijinul nostru la consolidarea suveranităţii Republicii Moldova. Sperăm că procesul demarcării nu va dura mult. Este vorba de un segment de frontieră de aproximativ 450 de kilometri şi este pe puterile specialiştilor noştri ca să încheie acest proces în cel mult un an, un an şi jumătate. Aşa că în tot ce ţine de relaţia bilaterală şi reglementarea transnistreană – între Moldova şi Ucraina există o înţelegere deplină”. Volodimir Ohrizko a declarat ca Ucraina si Moldova vor continua sa-si coordoneze pozitiile pentru atingerea scopului lor comun – aderarea la Uniunea Europeana.

Uniunea Europeana si NATO s-au declarat ingrijorate de decizia Moscovei de a intari legaturile cu separatistii pro-rusi din Georgia. Presedintele rus Vladimir Putin a cerut, miercuri, guvernului sa coopereze mai strans cu liderii, oamenii de afaceri si organizatiile inregistrate in Abhazia si Osetia de Sud. Coordonatorul politicii externe si de securitate a Uniunii Europene, Javier Solana si Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer au difuzat declaratii in care se arata „profund ingrijorati” de actiunile Rusiei.

Presedintele Rusiei Vladimir Putin a acceptat functia de conducere a partidului „Rusia Unita”, cea mai mare formatiune politica din aceasta tara. Vorbind la congresul de la Mosova al acestui partid, Putin a spus ca va accepta sa fie prim ministru daca succesorul sau la presedintia Rusiei Dmitri Medvedev va decide sa-l numeasca sef al guvernului.

La Varsovia, in prezenta presedintilor Lech Kaczynski si Victor Iuscenko a fost semnat un acord privind constructia unei conducte pretroliere ce urmeaza sa ocoleasca Rusia. Conducta este parte a proiectului Sarmatia, la care s-au angajat in octombrie trecut, Polonia, Ucraina, Azerbaijan-ul, Georgia si Lituania si constructia ei ar urma sa fie incheiata in anul 2011.

Ingrijorat de penuria de alimente pe plan international, presedintele George W. Bush a cerut consilierilor sai sa examineze cum pot interveni Statele Unite pentru aplanarea crizei. Scumpirea rapida a alimentelor la nivel global a trezit si ingrijorarea Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International, care au facut apel la masuri urgente pentru a opri cresterea preturilor. Participantii la o reuniune a Comitetului pentru Dezvoltare de la Washington au avertizat ca revoltele sociale se vor raspandi la scara internationala, daca scumpirea alimentelor de baza va continua. Datele Bancii Mondiale arata ca pretul orezului a crescut cu 75 la suta in ultimele luni, iar pretul graului – cu 120 de procente in curs de un an.

-------------------------------------

Dragi ascultători, aşadar, la scurt timp după întîlnirea Voronin-Smirnov de la Bender, iată că reprezentanţii Moldovei şi ai regiunii transnistrene s-au şi întîlnit la Odesa, împreună cu experţi şi reprezentanţi ai comunităţii internaţionale, unde au încercat să identifice nişte domenii de primă importanţă pentru realizarea unor măsuri de încredere comune. În urma discuţiilor care au durat 2 zile, s-a convenit ca experţii de ambele părţi să lucreze în 5 grupuri pe următoarele domenii - economie şi comerţ, infrastructură, sfera socială şi ocrotirea sănătăţii, ajutoarele umanitare, ecologie şi agricultură.

La aceeaşi conferinţă de la Odesa au avut loc, în paralel, primele consultări în format complet 5+2 după întreruperea, acum 2 ani, a negocierilor în problema Transnistriei. Din formatul 5+2, amintim, fac parte reprezentanţii cele două părţi - Chişinăul şi Tiraspolul, mediatorii – Rusia, Ucraina, OSCE, şi pe post de observatori – reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite.

Europa Liberă l-a întrebat pe Kalman Miszei, reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldova, care a fost atmosfera discuţiilor de la Odesa şi principalele ei rezultate?

Kalman Miszei: „Sînt mulţumit de rezultatele întîlnirii noastre, care a decurs înr-o atmosferă foarte bună. Cred că am reuşit să cădem de acord asupra unor chestiuni importante, cum ar fi măsurile de încredere între cele două părţi ale conflictului transnistrean şi acesta este un lucru minunat. Reprezentanţii celor 2 părţi au discutat ca doi parteneri, în mod colegial. În al doilea rînd, cred că grupurile de lucru pe care ei le creează vor contribui esenţial la activităţile comune de mai departe. Uniunea Europeană este gata să acorde sprijin tehnic şi expertiză, iar dacă vor exista proiecte bune, iar eu sînt sigur că ele vor exista, cred că Uniunea Uuropeană va avea posibilitatea să finanţeze asemenea proiecte”.

L-am întrebat pe Kalman Miszei, pe ce domenii îşi vor concentra activitatea grupurile de lucru sau care pentru început vor fi direcţiile principale de activitate a acestora?

Kalman Miszei: „Deocamdată există un rezultat preliminar. Acest lucru va depinde însă de partenerii de dialog. Nu aş vrea să mă pronunţ, dar cred că acestea ar trebui să fie nişte domenii importante şi nişte acţiuni cu efect rapid şi atrăgător. Reprezentanţii celor 2 părţi în conflict au spus deja că există mai multe posibilităţi, inclusiv eliminarea barierelor de circulaţie a mărfurilor şi oamenior. O măsură foarte bună, în opinia mea, pentru că ar putea îmbunătăţi imediat situaţia economică a oamenilor şi, în general, relaţiile dintre oameni. Ar fi fost minunat dacă pe această direcţie s-ar putea obţine repede un rezultat”.

-------------------

Nu numai Kalman Miszei, dar şi alţi participanţi la consultările de la Odesa au exprimat un optimism prudent faţă de şansa ca cele două părţi – Chişinăul şi Tiraspolul - să ajungă rapid la un compromis. Ceva mai rezervat chiar a fost ambasadorul rus cu misiuni speciale, Valeri Nesteruşkin, care a spus că în ultimii ani între Chişinău şi Tiraspol s-au adunat mai multe probleme serioase, asupra cărora părţile vor trebui să lucreze minuţios şi din greu. Diplomatul rus e de părere totuşi că întîlnirea Voronin-Smirnov a deschis o nouă fereastră de oportunităţi pentru rezolvarea problemei transnistrene.

----------------------

L-am întrebat pe analistul politic Valerii Demideţki, corespondentul agenţiei ruse de ştiri Itar -Tass în Moldova, cum pot fi apreciate primele rezultate ale întîlnirii de la Odesa.

Valerii Demideţki: „Această întîlnire este dovada că procesul de negocieri s-a urnit din loc. Am în vedere aici şi întîlnirea Voronin-Smirnov şi consultările în formatul 5+2 de la Odesa. Ceea ce-mi inspiră optimism este că la aceste consultări participă toate părţile implicate – Rusia, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Dar aici încep şi dificultăţile. O zicală spune că şi un singur om poate aduce calul la izvor, dar nici o sută nu-l pot pune să bea. La aceste consultări, părţile şi-au expus poziţiile şi putem observa că ele sînt încă foarte departe între ele. Cred că va fi foarte dificil de găsit o soluţie care ar putea fi acceptată de populaţia şi politicienii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Europa Liberă: Dar între principalii actori externi, implicaţi în negocieri, există un consens? Interesele lor coincid în ce priveşte rezolvarea problemei Transnistriei?

Valerii Demideţki: „Eu nu sînt sigur că interesele acestor actori, la etapa actuală, s-ar fi apropiat atît de mult ca să ne aşteptăm la un succes rapid. Deci, nu va fi simplu. Insuccesele ultimilor ani, am în vedere istoria cu Memorandumul Kozak şi încercările de a face abstracţie de părerea Rusiei în reglementarea conflictului, au demonstrat cît de periculos este, pentru o ţară mică, să se facă abstracţie de părerea actorilor importanţi. De aceea, le-aş recomanda tuturor participanţilor la procesul de negocieri să se înarmeze cu răbdare, să nu facă concluzii pripite, să se aşeze la masa tratativelor şi să lucreze cu abnegaţie. O altă soluţie nu există”.

----------------------------------

Tensiunile dintre Georgia si Rusia au atins din nou un punct critic, după ce miercuri preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut guvernului său să strîngă legăturile de cooperare cu regiunile nerecunoscute Abhazia şi Osetia de Sud.

În replică, joi, la şedinţa guvernului , preşedintele Mikhail Saakashvili a acuzat Rusia că încalcă, repetat, suveranitatea Georgiei. Saakashvili a precizat ca Rusia trebuie să-şi revizuiască toate deciziile care violează suveranitatea si integritatea teritorială a Georgiei. Trebuie să fie clar, a continuat preşedintle Georgian, că vom continua să mobilizăm comunitatea internatională în sprijinul eforturilor de reunificare paşnică a Georgiei”.

Alexandru Eftode are mai multe informaţii despre ce exact a cerut preşedintele Putin guvernului său: În instrucţiunile publicate de ministerul de externe, preşedintele Vladimir Putin cere guvernului rus să recunoască o serie de documente adoptate de liderii republicilor nerecunoscute din Georgia şi să coopereze cu aceştia, mai ales în domeniul schimburilor comerciale. Rusia explică decizia prin grija faţă de locuitorii din Abhazia şi Osetia de Sud, inclusiv faţă de cetăţenii ruşi din regiunile secesioniste.

Acţiunile noastre faţă de Abhazia şi Osetia de Sud nu înseamnă că Rusia face alegerea în favoatre confruntării cu Georgia, se spune în declaraţia prezentată de ministrul adjunct de externe Mihail Kamînin. Sîntem pentru anularea tuturor sancţiunilor şi restricţiilor, care împiedică dezvoltarea socială şi economică în regiune. Kamînin spune că Rusia şi-a dovedit deja bunele intenţii, prin restabilirea legăturilor de transport aeriene şi pe mare cu Georgia şi prin alţi paşi care reprezintă o alternativă pozitivă faţă de cursul luat de conducerea georgiană. Implementarea acestor măsuri, spune Kamînin, va ajuta la întărirea securităţii şi stabilităţii în regiunea Caucazului.

Dar autorităţile de la Tbilisi cred contrariul. După o şedinţă a consiliului de securitate, convocată de urgenţă, ministrul de externe georgian, Davis Bakradze, a spus că măsura echivalează cu un proces de anexare pe care Rusia îl desfăşoară. Ministrul reintegrării, Timur Iakobaşvili, a spus Europei Libere că ceea ce face Rusia poate fi înţeles ca „trecerea de la măsuri ascunse la măsuri de anexare deschise”.

Preşedintele Mihail Saakashvili l-a sunat pe Javier Solana, coordonatorul politicii externe şi de securitate al Uniunii Europene, care a spus într-o declaraţie difuzată ulterior că are îngrijorări serioase.

Îngrijorări similare a exprimat şi secretarul general al NATO. Jaap de Hoop Scheffer a amintit că Alianţa îşi exprimase din nou sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei chiar la recentul summit de la Bucureşti. „Paşii Rusiei subminează această suveranitate. Cer Federaţiei Ruse să schimbe aceste măsuri, iar autorităţilor georgiene să dea dovadă în continuare de reţinere”, spune într-o declaraţie Jaap de Hoop Scheffer.

Un oficial american de rang înalt, citat de agenţia Reuters, crede că Rusia încearcă să provoace agitaţie în Georgia, iar purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat de la Washington, a spus că sprijinul Statelor Unite pentru Georgia şi integritatea ei teritorială rămîne neclintit.

Moscova întreţinea şi aşa legături cu Abhazia şi Osetia de Sud, furnizîndu-le ajutoare financiare şi eliberînd paşapoarte pentru locuitorii regiunilor, dar este pentru prima dată cînd anunţă că va recunoaşte documente adoptate de autorităţile separatiste. Într-o primă reacţie, ministrul de externe al separatiştilor abhazi, Serghei Shamba, a spus că instrucţiunile preşedintelui Vladimir Putin sînt un pas către independenţa Abhaziei. „Ne aflăm pe ultima sută de metri înainte de linia finală, după care se află recunoaşterea independenţei noastre”, a spus ministrul separatist, citat de agenţia rusă Interfax.

-------------------------

Sînt indicaţiile preşdintelui rus Vladimir Putin o pregătire a recunoaşterii de facto şi de jure a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud sau un fel de răspuns al Moscovei la intenţia Georgiei de a adera la NATO - o intenţie căreia i s-a dat undă verde la summitul Alianţei din această lună la Bucureşti? Şi de ce în raport cu Transnistria, Moscova a ales o altă tactică – mai blîndă? Întrebări ce i le-am adresat analistului politic de la Chişinău, Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Măsurile luate de liderul de la Kremlin sînt un avertisment limpede la adresa autorităţilor de la Tbilisi, prin care li se spune aproape pe faţă care vor fi consecinţele imediate dacă Georgia va adera la structurile euro-atlantice. Este evident că măsurile care vor fi aplicate împotriva Georgiei sînt aplicate demult pe tăcute în stînga Nistrului. În cazul Chişinăului, care în ultimul timp a făcut mai mulţi paşi înapoi, Moscova preferă un alt tip de abordare, dar scopul este acelaşi, păstrarea cu orce preţ a unor zone de interes în regiunea de care aparţine Republica Moldova. Dacă autorităţile modovene se vor lăsa seduse de oferta recentă a lui Igor Smirnov, digerarea acestei turte i-ar putea provoca o intoxicaţie fatală Republicii Moldova”.

-----------------------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG