Linkuri accesibilitate

Gazprom anunţă scumpirea gazelor naturale în Transnistria: subiectul numărul unu al emisiunii prezentate de Radu Benea


DIALOGURI

03.03.2007

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.

-------------------------------------------------

Concernul rus Gazprom a avertizat autorităţile de la Tiraspol că datoria pentru gaze a Transnistriei este „serioasă”. Mesajul a fost transmis într-o vizită la Tiraspol a oficialului Gazprom Anatoli Podmîşalski, care s-a întîlnit cu liderul administraţiei Igor Smirnov. Potrivit agenţie ruse de ştiri Itar-Tass, Smirnov a spus că datoria faţă de Gazprom s-a creat pentru că Tiraspolul cumpără gaze cu preţ scump, dar le livrează cetăţenilor şi întreprinderilor la preţuri subvenţionate.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin, şi şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, au discutat, marţi, la Moscova, perspectiva reluării tratativelor în problema Transnistriei. Karasin a spus ca metodele ce contravin dreptului international, cum s-a produs in cazul Kosovo, sint inacceptabile şi a subliniat importanţa reluării grabnice a dialogului între părţile în conflict, precizează un comunicat oficial al externelor de la Moscova.

Uniunea Europeana a extins pina la 28 februarie 2009 termenul interdictiei intrarii in tarile Uniunii Europene pentru lideri ai regiunii transnistrene. Este vorba de 13 persoane, printre care liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, si fii acestuia. In opinia Uniunii Europene, acesti demnitari se fac responsabili nemijlocit de lipsa de progrese in reglementarea transnistreana. Pe lista au fost inscrisi si sefii de administratie din Dubasari, Tiraspol, Ribnita, Bender. Sase persoane, printre care presedintele Sovietului Suprem, Evgheni Sevciuk, au fost scoşi de pe lista anului 2008, fara enuntarea motivelor.

Reprezentantul special al preşedinţiei finlandeze a OSCE, ambasadorul Heikki Talvitie, s-a aflat miercuri la Chişinău şi Tiraspol, unde a discutat perspectiva reluării negocierilor în problema Transnistriei. Talvitie a anunţat că preşedinţia finlandeză a OSCE sprijină iniţiativa preşedintelui Voronin cu privire la sporirea încrederii între părţile în conflict şi că OSCE este dispusă să contribuie la realizarea lor.

După întrevederea cu ambasadorul OSCE, şeful administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a spus că a venit timpul să se treacă la elaborarea unor măsuri concrete de sporire a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol, pentru restabilirea unui dialog pe principii de egalitate. „Am vorbit despre măsurile de încredere, despre cum să reluăm consultările în formatul 5+2, întrucît părţile trebuie să se înţeleagă”, a declarat Smirnov, citat de serviciul său de presă.

Cel mai important emisar al Uniunii Europene la Sarajevo a avertizat împotriva propagării efectului Kosovo în Bosnia. Miroslav Lajcak a spus că deşi evenimentele din Serbia au un impact asupra bosniacilor, Bosnia nu trebuie transformată într-un ostatec al dosarului Kosovo. Lajcak a mai spus că nici una din cele două entităţi teritoriale din Bosnia nu are dreptul de secesiune. Săptămîna trecută, mii de sîrbi bosniaci au demonstrat împotriva proclamării independenţei în Kosovo.

Preşedinţia slovenă a Uniunii Europene consideră că toate ţările din Balcani vor ajunge mai devreme sau mai tîrziu în Uniune şi a lansat un apel să privească spre viitorul european, în loc să dezbată deosebirile istorice dintre ele. Remarca a fost făcută de ministrul de externe al Sloveniei, Dmitri Rupel, la Sofia, unde a fost organizată prima reuniune a ţărilor sud-est europene de la proclamarea independenţei în Kosovo la 17 februarie.

Preşedintele Statelor Unite, George Bush, a declarat, joi, la Casa Albă că deşi cunoaşte puţine lucruri despre Dmitri Medvedev, consideră important ca noii lideri ai Rusiei şi Statelor Unite să aibă aceleaşi relaţii de încredere pe care le-a avut el cu Vladimir Putin. Succesorul numit de Putin, Dmitri Medvedev, a fost favoritul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din Rusia de duminica trecută.

-------------------------------------------------

Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este analistul economic Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme de la Chişinău. Dnă Şelari, unul din evenimentele importante ale săptămînii trecute a fost anunţul făcut de concernul rus Gazprom despre majorarea preţului de livrare a gazelor naturale pentru Republica Moldova, inclusiv pentru regiunea transnistreană. Din aprilie, tariful de livrare va creşte de la 190 de dolari pînă la 210 dolari la o mie de metri cubi, iar din octombrie, preţul se va ridica pînă la 225 de dolari. O delegaţie a Gazpromului s-a aflat la Tiraspol, unde a discutat şi problema diferenţei dintre tariful de livrare şi tariful, mult mai mic, de distribuire a gazelor naturale în Transnistria.

După negocierile cu administraţia transnistreană, oficialii Gazpromului au anunţat că s-a convenit asupra unor măsuri de echilibrare a acestor tarife. Se ştie că astăzi întreprinderile transnistrene plătesc doar jumătate din preţul de achiziţie a gazelor, iar populaţia de aproape 4 ori mai puţin din preţul de livrare. Dnă Şelari, discuţii în această problemă se poată de multă vrede, de aceea v-aş întreba cît de prognozabilă este o creştere a tarifelor la gaze şi cum s-ar putea ea răsfrînge asupra economiei regiunii?

Galina Şelari: „Autorităţile din Transnistria au înţeles încă în prima jumătate a anului trecut că schimbările sînt inevitabile, cît de mari vor fi aceste schimbări rămîne de văzut. Dar, eu cred că tarifele se vor majora, ele deja au fost majorate de la începutul acestui an şi vor continua să crească.”

Europa Liberă:

Dna Şelari, dar care ar putea să fie, totuşi, impactul asupra consumatorilor de rînd şi a economiei în general, pentru că administraţia de la Tiraspol părea îngrijorată de faptul că majorarea tarifelor şi mai ales aducerea tarifelor interne la nivelul preţului de achiziţie va face ca mărfurile transnistrene să devină mai puţin competitive?

Galina Şelari: „Sînt convinsă că o scumpire bruscă NU va fi. Majorarea tarifelor se va face treptat, mai ales pentru populaţie. După prima scumpire bruscă a gazelor naturale în 2005, preţul lor a crescut constant. Dar economia Moldovei a rezistat. Mai mult, economia moldoveană a crescut în toţi aceşti ani, chiar şi în condiţiile dificile ale embargoului la vinuri impus de Rusia şi ale secetei de anul trecut. Deci, eu cred că va rezista şi economia transnistreană. Sînt sigură că se va găsi o soluţie de compromis şi pentru întreprinderi şi mai ales pentru populaţie, pentru că tarifele nu pot să crească brus de la 110 la peste 200 de dolari. Aşa că cel puţin, întreprinderile au timp să se pregătească de aceste schimbări. Dureros pentru economia Transnistriei, dar nu mortal”.

Europa Liberă:

Dnă Şelari, de curînd a fost aprobat bugetul pentru anul 2008. Anul trecut, regiunea transnistreană s-a confruntat cu o gravă criză bugetară. La ce ne-am putea aşteptat în acest an, care iată că din păcate, începe cu mari datorii la pensii în unele raioane?

Galina Şelari: „În ce priveşte executarea bugetului, vor fi complicaţii. Baza impozabilă a atins cote maxime, bugetul transnistrean are o şi mai mare orientare socială decît cel al Moldovei, deci şi obligaţii mai mari la plata pensiilor şi salariilor. Dar asta e situaţia. Un stat trebuie să înveţe să nu cheltuie mai mult decît obţine venituri. Nici Moldova, nici Transnistria, orice ar spune conducerea de la Tiraspol, nu pot fi pe deplin autosuficiente. Timpul va arăta cum vor evolua lucrurile, dar eu nu cred se poate repeta situaţia catastrofală a anilor 93-94, cînd existau datorii permanente la pensii şi salarii. Eu cred că o atare situaţie va fi evitată”.

-------------------------------------

Duminică, în Federaţia Rusă au avut loc alegeri prezidenţiale, favoritul cărora a fost Dmitri Medvedev, numit de Putin drept succesorul său. În campania electorală, Rusia a fost criticată de organizaţii internaţionale pentru faptul reprimării opoziţiei, iar în ajunul alegerilor, cunoscuta organizaţie neguvernamentală Amnesty International a dat publicitatii un raport in care se arata că in ultimii ani, in Rusia, sînt limitate serios trei drepturi fundamentale: de expresie, de adunare si asociere.

Victoria Webb, experta pentru Rusia a organizatiei internationale a explicat Europei Libere in ce consta limitarea libertatilor fundamentale:

“De exemplu, cind a fost vorba de dreptul de a manifesta. Alt exemplu sint restrictiile impuse organizatiilor neguvernamentale, organizatiilor societatii civile; modul arbitrar in care sint folosite diverse legi, cum ar fi cea de combatere a extremismului. Cerem autoritatilor sa examineze aceste abuzuri si sa puna practicile din Rusia in concordnta cu standardele internationale.“

Desigur, raprotul Amnesty Internaţional a fost dat publicitatii in ajunul alegerilor prezidentiale, tocmai pentru a trage un semnal de alarma. Un semnal de alarma care nu are sanse sa aibă vreun ecou in Rusia – arata un sondaj de opinie, commandant de Europa libera. Potrivit acestuia, majoritatea rusilor sint convinsi ca alegerile nu vor fi corecte, ca rezultatul a fost cumva decis din-nainte, la Kremlin. Lucru care însă nu ii deranjeaza, atit timp cit autoritatile isi tin partea lor dintr-o intelegere nescrisa si anume - asigură o crestere constanta a nivelului de trai. Victor Eskenasy Morosan cu mai multe date din sondajul Europei Libere:

Analiştii politici sînt de părere că rezultatele aparent contradictorii ar semnifica apariţia unui contract social între o majoritate a ruşilor şi liderii lor: ne asiguraţi stabilitatea şi un nivel mai bun de trai, iar noi iar noi vă vom da sprijinul fără rezerve.

Nicolai Petrov de la Centrul Carnegie din Moscova a explicat într-un interviu cu serviciul rus al postului nostru de radio că: „Există un acord nescris, în baza căruia oamenii au primit un anumit nivel de libertăţi personale şi un spor de confort. În consecinţă, ei lasă autorităţile să facă orice şi nu se amestecă în deciziile lor de politică internă. Dată fiind această situaţie, oamenii nu se interesează cu adevărat cît de corect sînt organizate alegerile”.

Între 40 şi 45 la sută din respondenţi spun că după părerea lor, alegerile prezidenţiale vor aduce schimbări în nivelul lor de trai. Sociologul Boris Dubin de la Centrul Levada, care a efectuat sondajul împreună cu Intermedia Institute din Washington, spune că aceste aşteptări sînt legate de speranţele ca succesorul lui Putin să continuie politica acestuia.

Boris Dubin: „Ceea ce ruşii speră cel mai mult este o continuare a cursului politic putinian. Ei văd în Medvedev o continuare a lui Putin.”

Potrivit sondajului, efectuat între 11 şi 21 ianuarie pe un eşantion reprezentativ la scară naţională, mai puţin de 40 la sută dintre respondenţi cred în corectitudinea alegerilor prezidenţiale. Procentajul este mic şi totuşi dublu în comparaţie cu răspunsul dat aceleiaşi întrebări în relaţie cu alegerile din decembrie pentru Duma de Stat.

Faptul este explicabil şi, spune analistul deja citat, Nicolai Petrov: „Creşterea de încredere în alegeri corecte ţine de marea popularitate a lui Medvedev. Kremlinul şi autorităţile nu au nici un motiv să falsifice rezultatele, din moment ce candidatul Kremlinului va cîştiga cu uşurinţă din primul tur de scrutin”.

Peste 65 la sută din cei întrebaţi, spun că rezultatul alegerilor depinde de Putin şi administraţia de la Kremlin. Mai puţin de 1 din 5 respondenţi consideră că votul lor va fi cel care determina cine va fi noul preşedinte.

Faptul că peste trei pătrimi spun că vor merge să voteze este văzut de analişti ca o expresie că votul este considerat ca în timpurile sovietice drept o demonstraţie de loialitate mai mult, decît intenţie de a influenţa cursul politic. Circa 46 la sută din cei întrebaţi mai spun că Putin va fi, cităm, exclusiv un prim-ministru, 35 la sută – că el va reţine totuşi cumva puterea: fie printr-o revenire la Kremlin – 8 la sută, sau influenţîndu-l pe Medvedev din spatele cortinei – 18 la sută, ori transformîndu-se în conducătorul naţional al Rusiei, care-i va conduce destinele, situîndu-se deasupra sistemului politic – 11 la sută.

--------------------------------------

Dar ce aşteaptă locuitorii Transnistriei de la alegerile prezidenţiale din Rusia? Am încercat să aflăm răspuns la această întrebare pe străzile din Tiraspol, Bender şi Rîbniţa.

"Aştept un trai mai bun, mai multe locuri de muncă, aşa încît tinerii să rămînă acasă, să nu trebuiască să plece la Moscova, ceva ajutor din partea Rusiei şi pentru bătrîni."

"Habar n-am ce se întîmplă aici. Abia o lună m-am întors de la Moscova. Voi merge la alegeri, dar încă nu ştiu pentru cine să votez. Idee n-am cine-s candidaţii."

"Vrem certitudine, normalitate, ca să fie şi la noi ca la oameni. La alegeri vor merge însă cei cu cetăţenie rusă."

"Nu ştiu cine-s candidaţii. Nici nu ştiam că avem alegeri! "

"N-am să merg la alegeri, finidcă n-are nici un rost. Ei nu fac ceea ce vrea poporul, doar ceea ce vor ei să facă. Aşa că noi n-avem nici o legătură cu alegerile lor. 4 ani n-am fost acasă, la Bender, m-am întors cu aşa un azart, aşteptam măcar ceva să se schimbe, dar nici o schimbare spre bine. E tot mai rău şi mai rău."

"O să cîştige Putin, pentru că aşa cum înainte era stalnistm, acum avem putinism."

-----------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG