Linkuri accesibilitate

Consecinţele secetei; austeritatea bugetului; dependenţa de remitenţe: subiectele emisiunii prezentate de Radu Benea


DIALOGURI 22.10.2007

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Autorităţile regiunii transnistrene au solicitat Uniunii Europene şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa sprijin în depăşirea consecinţelor secetei din vara acestui an. Aflat la Tiraspol, pe 15 octombrie, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, a declarat că Uniunea Europeană este gata să acorde ajutoare umanitare regiunii, cel mai probabil sub formă de grîu şi furaje. Tiraspolul evaluează pierderile sectorului agricol la 45 de milioane de dolari.

Liderul administraţiei Igor Smirnov a avizat proiectul bugetului pentru anul viitor şi l-a înaintat Sovietului suprem spre examinare şi aprobare. Bugetul este unul deficitar, mai mult de un sfert din cheltuieli fiind fără acoperire financiară. Deficitul bugetului depăşeşte 80 milioane dolari. Smirnov a spus că în această situaţie, prioritare vor fi cheltuielile de protecţie socială şi achitarea la timp a pensiilor şi salariilor. Pentru acoperirea parţială a deficitului bugetar se propune luarea unui împrumut de 20 milioane dolari de la Tiraspoltransgaz.

Ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu, a declarat că din a doua jumătate a lui noiembrie, modalitatea de solicitare de către cetăţenii moldoveni a vizelor va fi schimbată, după suspendarea sistemului de programare on-line. Teodorescu a explicat că cetăţenii moldoveni care nu ştiau să se folosească de computer deveneau, deseori, victime ale unor intermediari, care solicitau bani pentru aceste servicii.

De la întâi ianuarie 2008, moldovenii vor putea cere vize pentru Italia la centrul comun găzduit de ambasada Ungariei de la Chişinău. Anunţul a fost făcut de ambasadorul Italiei în Republica Moldova, Daniele Mancini, după o întrevedere cu preşedintele parlamentului moldovean, Marian Lupu.

Liderii Uniunii Europene au cazut de acord la summitul de la Lisabona asupra tratatului care va reforma institutiile UE. Acordul a fost posibil dupa ce au fost facute concesii Italiei si Poloniei. Tratatul urmeaza sa fie semnat la summitul UE din luna decembrie. Daca va fi ratificat de parlamentele celor 27 de tari membre el va intra in vigoare in anul 2009. Premierul portughez Jose Socrates, gazda reuniunii, a declarat, vineri, ca odata cu acceptarea acestui acord se pune capat crizei institutionale europene declansata in urma cu 2 ani, cind Olanda si Franta au respins, prin referendum, proiectul Constitutiei europene.

Iniţiativele preşedintelui Vladimir Voronin privind intensificarea dialogului DIRECT dintre Chişinău şi Tiraspol au fost salutate, pe 16 octombrie, de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. OSCE a salutat şi faptul că Tiraspolul a renunţat la aşa-numita taxă de migraţiune şi la impozitarea sporită a bunurilor provenind de pe malul drept al Nistrului.

Ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeana, Vladimir Cijov, a apreciat ca data de 10 decembrie nu ar reprezenta un termen limita pentru convorbirile despre viitorul provinciei Kosovo. Rusia sustine fara rezerve Serbia, amenintind Consiliul de Securitate cu un veto daca ar acorda regiunii Kosovo statutul de "independenta supravegheata ", recomandat de raportul emisarului ONU Marti Ahtisaari.

Preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat, miercuri, că este gata să numească un prim ministru la alegerea coaliţiei dintre blocul pro-prezidenţial Ucraina Noastră şi cel al Iuliei Timoşenko. "Sînt gata să supun parlamentului candidatura pentru funcţia de premier avansată de coaliţie" - a spus Iuşcenko, într-o declaraţie ce deschide calea revenirii la putere a Iuliei Timoşenko.

-------------------------------------------------

Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaya Pravda, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante?

Serghei Melnicenko: „Primul eveniment ar fi acela că administraţia a pregătit deja proiectul bugetului pentru anul viitor, iar al doilea lucru ce trebuie menţionat este că structurile puterii şi organizaţiile obşteşti sînt tot mai active în solicitarea de ajutoare umanitare de la comunitatea internaţională pentru depăşirea consecinţelor secetei din vara acestui an”.

Europa Liberă: Liderii administraţiei au recunoscut că anul economic şi financiar 2008 va fi unul complicat. Deficitul bugetar depăşeşte 80 de milioane dolari, iar cu un asemenea deficit, aproape un sfert din cheltuielile bugetare rămîn fără acoperire financiară. Şi asta se întîmplă în situaţia în care cheltuielile au fost reduse la minim, iar presiunea fiscală a crescut pînă la cote-limită. Dle Melnicenko, ce prevesteşte de fapt un asemenea buget pentru anul viitor?

Serghei Melnicenko: „Este bine deja că administraţia prezintă realităţile aşa cum sînt şi nu ascund că anul 2008 va fi un an dificil. Salariile bugetarilor nu vor fi indexate, iar rata inflaţiei cel mai probabil va depăşi cu mult nivelul programat de 12 la sută. Anul acesta deja au fost înjumătăţite fondurile pentru ecologie şi drumuri, a fost întreruptă finanţarea mai multor programe destinate inclusiv învăţămîntului şi octotirii sănătăţii, în particular bolnavilor de cancer, ceea ce, în principiu, este ceva de nepermis. Este limpede că în anul viitor, ca să nu fie repetate greşelile anului acesta, va fi pus accentul pe achitarea prioritară a plăţilor pentru cele mai defavorizate categorii sociale. Desigur, vor avea de suferit proiectele de infrastructură, vor fi abandonate, probabil, anumite proiecte sociale, de construcţie a locuinţelor, dezvoltare a localităţilor, de reparaţie a drumurilor şi aşa mai departe”.

Europa Liberă: Administraţia a propus ca un sfert din deficitul bugetului să fie acoperit din banii destinaţi Gapromului, adică din banii plăţiti de agenţii economici şi consumatorii casnici pentru gazele naturale. Cît de eficientă poate fi o asemenea soluţie?

Serghei Melnicenko: „Speranţa autorităţilor legată de banii destinaţi Gazpromului ar putea la un moment dat să le joace festa. Cele 14 milioane de dolari pe care administraţia le-a luat în vară, fără permisiunea Gazpromului, ca să achite pensiile şi salariile, încă nu au fost întoarse. Dar mai devreme sau mai tărziu, Transnistria va trebui să întoarcă aceste datorii. Astăzi ele depăşesc, în total, 1,3 miliarde de dolari. Mai devreme sau mai tărziu, Rusia va cere ceva în schimbul acestor datorii şi nu este exclus să ceară să facem cedări politice în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol. Aceste datorii sînt de fapt un instrument al Rusiei de presiune asupra Transnistriei”.

Europa Liberă: Unii observatori susţin că dificultăţile din acest an, criză bugetară, la care se adaugă şi consecinţele secetei, par să fi produs o anumită schimbare de viziune a administraţiei de la Tiraspol. Tot mai des se poate auzi, chiar la nivel de autorităţi, că Transnistria nu mai poate conta la nesfîrşit pe sprijinul financiar al Rusiei şi gaze naturale livrate mai mult pe gratis. Economia transnistreană şi sistemul de facilităţi sociale au funcţionat mulţi ani la rînd practic numai datorită acestor doi factori. Acum, autorităţile recunosc public că Transnistria nu dispune de suficiente resurse interne. Recent, Tiraspolul a cerut, în premieră, sprijinul Uniunii Europene şi al OSCE pentru depăşirea consecinţelor secetei. În ce măsură se poate spune că s-a produs o schimbare de viziune a autorităţilor de la Tiraspol?

Serghei Melnicenko:“În ce priveşte ajutoarele umanitare, Transnistria tot timpul a fost dispusă şi este dispusă să le primească. Pe de altă parte, procesul de primire a acestor ajutoare a fost tot timpul prea politizat. Transnistria vrea să aibă contacte directe cu ţările donatoare şi nu acceptă să primească ajutoarele prin intermediul Moldovei.

Comunitatea internaţională, însă, şi acest lucru este evident, va acorda ajutoarele numai prin intermediul Chişinăului. Aşa a fost pe parcursul tuturor ultimilor ani. Acum, însă, într-adevăr, se poate observa o schimbare de poziţie a autorităţilor transnistrene. Dacă pînă nu demult liderul administraţiei spunea că nu vom cere nimănui nimic, cine vrea să ne ajute – să vină cu ajutoare, acum Tiraspolul a expediat solicitări oficiale şi preşedintelui în exerciţiu al OSCE, şi ambasadorului american şi Uniunii Europene”.

Europa Liberă: Aceasta a fost opinia expertului economic Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, invitatului emisiunii noastre de astăzi.

Doamnelor şi domnilor, vă reamintesc că ascultaţi emisiunea Dialoguri la Radio Europa Liberă.

Un ultim studiu sociologic realizat de centrul analitic Novîi Vek de la Tiraspol, relevă că pentru 70 la sută din locuitorii Transnistriei, munca în străinătate este, de cele mai multe ori, singurul mijloc de întreţinere al familiei. Directorul centrului Novîi Vek, sociologul Elena Bobkova, afirmă că fenomenul migraţiei forţei de muncă a căpătat proporţii îngrijorătoare, principala cauză a migraţiei fiind - sărăcia.

Elena Bobkova: „Potrivit rezultatelor ultimului sondaj de opinie, 44 la sută din cei chestionaţi spun că nu le ajung bani decît de mîncare şi mărfuri de strictă necesitate. 35 la sută au zis că, în principiu, au suficienţi bani, dar nu-şi pot permite lucruri scumpe. Şi 10 la sută din respondenţi spun că sînt nevoiţi să trăiască pe datorie, întrucît nu le ajung bani nici de mîncare. Prin urmare, se poate spune că situaţia economică a regiunii este destul de complicată, dacă nu chiar critică”.

Studiul relevă că la muncă peste hotare pleacă peroanele cele mai active, în principal tinerii. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din localităţi rurale. Pentru fiecare al treilea locuitor de la sat, munca în străinătate este singurul mijloc de existenţă.

Cele mai accesibile puncte de destinaţie sînt Rusia şi Ucraina, unde migranţii ajung, de obicei, deja avînd cetăţenia acestor ţări. Ceva mai puţini la număr sînt cei care pleacă în Occident - Spania, Portugalia, Irlanda sau Italia – folosind de regulă un paşaport românesc. Nu există statistici, dar se estimează că procentul migraţiei ilegale este destul de mare.

Însă lucrul cel mai îngrijorător, spune sociologul Elena Bobkova, este că fenomenul migraţiei capătă amploare, iar acum regiunea transnistreană trece printr-un aşa-numit al doilea val de migraţie, cînd cei plecaţi preferă să nu mai revină acasă, ci se stabilesc cu traiul în strinătate şi îşi aduc acolo întreaga familie.

Elena Bobkova: „Acest lucru se va răsfrînge negativ nu numai asupra economiei, dar şi a situaţiei demografice, a indicatorilor sociali şi a multor altor procese. Este o situaţie foarte complicată, o situaţie de criză, care poate fi depăşită numai prin schimbări radicale, în plan economic în primul rînd, dar şi prin menţinerea unei stabilităţi în plan social”.

Deşi situaţia economică din Transnistria este destul de complicată, spune directorul centrului Novîi Vek, rezultatele aceluiaşi sondaj arată că pentru 52 la sută din respondenţi viaţa este dificilă, dar suportabilă. Concluzia sociologului Elena Bobkova este că locuitorii regiunii dispun de o doză bună de rezistenţă, care le permite să-şi păstreze optimismul pînă şi în condiţii foarte dificile. Deşi nu există statistici oficiale, experţii estimează numărul transnistrenilor plecaţi peste hotare la aproximativ 100 de mii. În timp ce populaţia regiunii depăşeşte doar cu puţin 500 de mii de persoane.

Am întrebat şi cîţiva locuitori ai Tiraspolului ce cred despre fenomenul migraţiei.

„În Transnistria nu sînt prea multe locuri de muncă. Majoritatea încearcă să plece la muncă în Rusia. E problematic, însă, cu paşapoartele. Şi pentru Rusia şi pentru Ucraina ai nevoie de paşaport. Dar la noi, mai ales oamenilor în vîrstă, le este foarte dificil să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi întreţină familiile. De aceea pleacă, mai ales tinerii. Acum toate s-au scumpit. Chiar şi cei care au salarii bune, şi lor le este greu. Am un amic care ocupă un post oficial foarte sus pus. E tînăr, nu demult a jucrat nunta, dar trăieşte în gazdă. Greu, e foarte greu”.

„Eu nu sînt tînăr, copii mei sînt mari deja. Dar problema e că mai ales pentru tineri, viaţa este foarte scumpă, iar dacă nu au nici locuinţă, în genere, problema e foarte serioasă”.

„Am şi eu un vis modest, să plec în capitala patriei mele necuprinse – la Moscova. Dar nu în calitate de gasterbaiter. Sînt muzicant şi totuşi aş vrea să găsesc aplicare capacităţilor şi talentelor mele. La noi, problema, în ce priveşte majoritatea profesiilor, este că munca nu e apreciată la nivelul cuvenit şi nici plătită pe măsură”.

„Fenomenul migraţiei, mai ales pentru tineri, cred că este o problemă foarte serioasă. Aici, tinerii, practic nu au unde să muncească. Şi acest lucru îl cunosc din proprie experienţă. Salariile bugetarilor sînt sub orice critică. Fiul meu are studii superioare, dar e nevoit să-şi caute de lucru peste hotare. A şi trimis CV-uri în străinătate, în particular în Rusia, prin internet. Tinerii au perspective foarte slabe aici”.

„Chiar acum m-am întors de la Moscova şi dacă voi avea posibilitate voi pleca oricum de aici. Poţi şi aici să-ţi găseşti ceva de lucru, dar cu un salariu din care nu poţi trăi. Tinerii pot avea şi un salariu de 200 de dolari, dar aceşti bani abia dacă-ţi ajung de mîncare. Atunci, care este sensul să lucrezi aici?”

„Plecarea peste hotare este un lucru foarte serios. Dacă te duci nepregătit sau ilegal – poţi să te pierzi sau să ajungi la poliţie, care te deportează acasă. Altceva este dacă te duci legal, prin contract de muncă, aşa se mai poate. Altfel, e foarte riscant. Se poate pleca la muncă, să zicem, la Odesa, la Moscova, dar în Occident, fără să cunoşti limba, fără contract de muncă, nu ştiu, e periculos”.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG