Moţiunea de cenzură – o glumă proastă, consideră comentatorul cotidianului Új Magyar Szó. De fapt, este doar un joc de-a moţiunea. La prezentarea textului, parlamentarii dormitau liniştiţi în bănci. Căci nimeni vorbeşte despre conţinutul moţiunii, nu contează dacă criticile aduse guvernului sunt sau nu fondate. Mai mult, nici guvernul nu contează. Nu are vreo relevanţă că-i bun, că-i prost. Moţiunea nu a pornit de la o analiză a prestaţiei premierului Tăriceanu. Ci de la faptul că susţinerea PSD scade în sondaje. Iar social-democraţii au născocit moţiunea, pentru o mai bună mediatizare.
Krónika porneşte de la cea mai recentă declaraţie a preşedintelui Băsescu, referitoare la înlesnirea acordării cetăţeniei pentru persoanele din Republica Moldova. Editorialistul cotidianului consideră foarte bună iniţiativa preşedintelui, care vine într-un moment potrivit, când ţările UE, printre care şi România, se confruntă cu scădere demografică şi lipsă de forţă de muncă. Apoi se-întreabă: de ce Ungaria, care deţine „provizii” de milioane de maghiari în regiune, nu procedează la fel ? Păi, pe de o parte, că la Budapesta se consideră în continuare că nu trebuie „golite” zonele locuite de maghiari. Pe de altă parte, s-a creat mitul că maghiarii din afara Ungariei susţin cu toţii dreapta politică. Or, guvernul socialist de la Budapesta, nu este încântat să aducă în ţară câteva sute de mii de susţinători ai opoziţiei.
Transindex trece în revistă reacţiile politice generate de validarea decretelor Benes în Slovacia. Parlamentul slovac a votat pentru validarea decretelor emise de preşedintele cehoslovac, Eduard Benes, după cel de-al Doilea Război Mondial, decrete pe baza cărora sute de mii de maghiari şi germani au fost expulzaţi din ţară, iar averile le-au fost confiscate. După protestele vehemente de la Budapesta, mai mulţi oficiali europeni s-au pronunţat împotriva validării legilor care prevăd pedepse colective.
Şi tot în Transindex, o poveste cu securişti nedumeriţi. Cu treizeci de ani în urmă, s-a instituţionalizat în Ardeal mişcarea caselor de dans. Este vorba despre întâlniri simultane şi regulate, în cadrul cărora instructori specializaţi îi învaţă pe tinerii maghiari dansuri şi cântece populare. „Casă de dans” este o traducere textuală a denumirii maghiare. Deşi fenomenul nu le era cunoscut, mai mulţi informatori au încercat să dea o definiţie mişcării urmărite cu multă atenţie. În note informative, casa de dans a devenit rând pe rând „hora satului”, „şezătoare”, „cerc de dans”, „ansamblu”, „cerc al tinerilor maghiari”.
Allgemeine Deutsche Zeitung informează: la iniţiativa mai multor europarlamentari români, mai puţin a celor din PD, Parlamentul European condamnă construirea ilegală a unui zgârie-nori în imediata vecinătate a Catedralei Sf. Iosif şi a Palatului Episcopal Romano-catolic din Bucureşti. Problema este doar că imensa construcţie care periclitează monumentele amintite s-a înălţat deja, în ciuda protestelor şi a declaraţiilor.
Parlamentarii au decis: retrocedarea Castelului Bran este ilegală. Parlamentul a votat raportul comisei de anchetă, care o considerat ilegală. Ziarele comentează pe larg subiectul. Krónika vorbeşte despre crearea unui precedent, adică pericolul ca parlamentarii să procedeze astfel în multe alte cazuri de restituţie. Szabadság îl citează pe avocatul familiei Habsburg, căreia castelul i-a fost retrocedat recent: va da în judecată statul român, cerând despăgubiri de 150 de milioane de euro.
În final, un titlu din Nyugati Jelen: Aur pentru România. Articolul vorbeşte însă despre altceva: România ocupă locul 69 în clasamentul celor mai corupte ţări, reiese dintr-un studiu al organizaţiei Transparency International. Locul 69 din 180, şi – obţinând calificativul de 3,7 pe o scală de zece – ultimul loc din Uniunea Europeană. Care poate fi şi primul, dacă schimbăm enunţul: România este cea mai coruptă ţară din UE. Aşadar, merită pe deplin aurul.
Krónika porneşte de la cea mai recentă declaraţie a preşedintelui Băsescu, referitoare la înlesnirea acordării cetăţeniei pentru persoanele din Republica Moldova. Editorialistul cotidianului consideră foarte bună iniţiativa preşedintelui, care vine într-un moment potrivit, când ţările UE, printre care şi România, se confruntă cu scădere demografică şi lipsă de forţă de muncă. Apoi se-întreabă: de ce Ungaria, care deţine „provizii” de milioane de maghiari în regiune, nu procedează la fel ? Păi, pe de o parte, că la Budapesta se consideră în continuare că nu trebuie „golite” zonele locuite de maghiari. Pe de altă parte, s-a creat mitul că maghiarii din afara Ungariei susţin cu toţii dreapta politică. Or, guvernul socialist de la Budapesta, nu este încântat să aducă în ţară câteva sute de mii de susţinători ai opoziţiei.
Transindex trece în revistă reacţiile politice generate de validarea decretelor Benes în Slovacia. Parlamentul slovac a votat pentru validarea decretelor emise de preşedintele cehoslovac, Eduard Benes, după cel de-al Doilea Război Mondial, decrete pe baza cărora sute de mii de maghiari şi germani au fost expulzaţi din ţară, iar averile le-au fost confiscate. După protestele vehemente de la Budapesta, mai mulţi oficiali europeni s-au pronunţat împotriva validării legilor care prevăd pedepse colective.
Şi tot în Transindex, o poveste cu securişti nedumeriţi. Cu treizeci de ani în urmă, s-a instituţionalizat în Ardeal mişcarea caselor de dans. Este vorba despre întâlniri simultane şi regulate, în cadrul cărora instructori specializaţi îi învaţă pe tinerii maghiari dansuri şi cântece populare. „Casă de dans” este o traducere textuală a denumirii maghiare. Deşi fenomenul nu le era cunoscut, mai mulţi informatori au încercat să dea o definiţie mişcării urmărite cu multă atenţie. În note informative, casa de dans a devenit rând pe rând „hora satului”, „şezătoare”, „cerc de dans”, „ansamblu”, „cerc al tinerilor maghiari”.
Allgemeine Deutsche Zeitung informează: la iniţiativa mai multor europarlamentari români, mai puţin a celor din PD, Parlamentul European condamnă construirea ilegală a unui zgârie-nori în imediata vecinătate a Catedralei Sf. Iosif şi a Palatului Episcopal Romano-catolic din Bucureşti. Problema este doar că imensa construcţie care periclitează monumentele amintite s-a înălţat deja, în ciuda protestelor şi a declaraţiilor.
Parlamentarii au decis: retrocedarea Castelului Bran este ilegală. Parlamentul a votat raportul comisei de anchetă, care o considerat ilegală. Ziarele comentează pe larg subiectul. Krónika vorbeşte despre crearea unui precedent, adică pericolul ca parlamentarii să procedeze astfel în multe alte cazuri de restituţie. Szabadság îl citează pe avocatul familiei Habsburg, căreia castelul i-a fost retrocedat recent: va da în judecată statul român, cerând despăgubiri de 150 de milioane de euro.
În final, un titlu din Nyugati Jelen: Aur pentru România. Articolul vorbeşte însă despre altceva: România ocupă locul 69 în clasamentul celor mai corupte ţări, reiese dintr-un studiu al organizaţiei Transparency International. Locul 69 din 180, şi – obţinând calificativul de 3,7 pe o scală de zece – ultimul loc din Uniunea Europeană. Care poate fi şi primul, dacă schimbăm enunţul: România este cea mai coruptă ţară din UE. Aşadar, merită pe deplin aurul.
