Guvernul de la Bucureşti exercită o influenţă considerabilă asupra vieţii religioase, prin legi şi decrete şi, deşi Constituţia garantează libertatea religioasă, procedurile de înregistrare şi recunoaştere impun obstacole grupărilor religioase minoritare, relevă Raportul anual asupra liberatii religioase al Departamentului de Stat american.
Raportul critică Legea cultelor şi arată că numărul total al cultelor recunoscute oficial rămâne scăzut. "Până în decembrie 2006, existau 18 culte recunoscute, iar Guvernul a înregistrat alte grupări religioase ca asociaţii religioase sau fundaţii, statut care nu le garantează aceleaşi drepturi ca ale cultelor recunoscute. Guvernul a refuzat să acorde statut de religii unor grupări religioase cum ar fi Organizaţia Credincioşilor Ortodocşi de Rit Vechi, Baha'i şi Mormonilor", se arată în raport.
Pentru a se înregistra, o asociaţie religioasă trebuie să aibă 300 de membri şi trebuie să prezinte datele personale ale acestora Mai multe grupări religioase minoritare s-au plâns că autorităţile locale şi preoţii ortodocşi împiedică desfăşurarea activităţilor religioase, chiar dacă acestea sunt autorizate. Biserica Adventistă de Ziua a şaptea a reclamat dificultăţi în obţinerea aprobărilor pentru a utiliza spaţii publice pentru activităţi religioase. "Puţini politicieni susţin proiecte şi măsuri care ar putea nemulţumi Biserica Ortodoxă", remarcă raportul.
În ceea ce priveşte retrocedările, documentul semnalează că în multe cazuri minorităţile religioase nu au reuşit să-şi recapete proprietăţile confiscate de regimul comunist. Ritmul retrocedărilor este lent şi majoritatea cazurilor de retrocedare au rămas nerezolvate. În multe situaţii, autorităţile locale au refuzat să returneze anumite proprietăţi, atacând în instanţă deciziile de retrocedare, se arată în Raport, care notează şi faptul că au existat de asemenea foarte multe reclamaţii că Fondul Poprietatea, care ar trebui să ofere compensaţii în acţiuni, nu a fost încă listat la Bursă şi că nici nu va fi înainte de 2008.
Departamentul de stat se referă şi la manifestările antisemite, atât la acte de vandalism, cât şi la articole cu caracter antisemit apărute în presă. Raportul menţionează că liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a continuat să facă declaraţii şi să scrie articole conţinând atacuri anti-semite.
Raportul critică Legea cultelor şi arată că numărul total al cultelor recunoscute oficial rămâne scăzut. "Până în decembrie 2006, existau 18 culte recunoscute, iar Guvernul a înregistrat alte grupări religioase ca asociaţii religioase sau fundaţii, statut care nu le garantează aceleaşi drepturi ca ale cultelor recunoscute. Guvernul a refuzat să acorde statut de religii unor grupări religioase cum ar fi Organizaţia Credincioşilor Ortodocşi de Rit Vechi, Baha'i şi Mormonilor", se arată în raport.
Pentru a se înregistra, o asociaţie religioasă trebuie să aibă 300 de membri şi trebuie să prezinte datele personale ale acestora Mai multe grupări religioase minoritare s-au plâns că autorităţile locale şi preoţii ortodocşi împiedică desfăşurarea activităţilor religioase, chiar dacă acestea sunt autorizate. Biserica Adventistă de Ziua a şaptea a reclamat dificultăţi în obţinerea aprobărilor pentru a utiliza spaţii publice pentru activităţi religioase. "Puţini politicieni susţin proiecte şi măsuri care ar putea nemulţumi Biserica Ortodoxă", remarcă raportul.
În ceea ce priveşte retrocedările, documentul semnalează că în multe cazuri minorităţile religioase nu au reuşit să-şi recapete proprietăţile confiscate de regimul comunist. Ritmul retrocedărilor este lent şi majoritatea cazurilor de retrocedare au rămas nerezolvate. În multe situaţii, autorităţile locale au refuzat să returneze anumite proprietăţi, atacând în instanţă deciziile de retrocedare, se arată în Raport, care notează şi faptul că au existat de asemenea foarte multe reclamaţii că Fondul Poprietatea, care ar trebui să ofere compensaţii în acţiuni, nu a fost încă listat la Bursă şi că nici nu va fi înainte de 2008.
Departamentul de stat se referă şi la manifestările antisemite, atât la acte de vandalism, cât şi la articole cu caracter antisemit apărute în presă. Raportul menţionează că liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a continuat să facă declaraţii şi să scrie articole conţinând atacuri anti-semite.
