-
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. din Transnistria.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
------------------------------------------------
Ambasadorul Statelor Unite in RM, Michael Kirby, s-a intilnit joi, la Tiraspol, cu presedintele Sovietului suprem, Evgheni Sevciuc, si conducerea departamentului de externe. Michael Kirby a declarat ca va intrepruinde asemenea vizite cu regularitate pentru a se documenta despre situatia din regiune. Discutiile au fost despre reluarea negocierilor in problema transnistreana si despre consecintele secetei. Ambasadorul Kirby a spus ca Statele Unite ar putea sa ofere sprijin regiunii transnistrene pentru diminuarea consecintelor secetei din aceasta vara.
Organizatia Internationala pentru Migratie isi va intensifica actiunile de prevenire si combatere a migratiei ilegale si a traficului de persoane in regiunea transnistreana. Seful Misiunii OIM in RM, Martin Wyss, a declarat, miercuri, ca exista o preocupare speciala pentru situatia din Transnistria si ca mizeaza pe o colaborare mai strinsa cu organizatiile neguvernamentale si comunitatile locale din stinga Nistrului.
In Ucraina a izbucnit o noua criza constitutionala, care-l opune pe presedintele de la Kiev majoritatii parlamentare, cu mai putin de patru saptamani inaintea alegerilor generale anticipate. Deputatii formatiunilor pro-ruse au inceput o noua sesiune a Radei Supreme, in ciuda faptului ca presedintele Victor Iuscenco dizolvase Parlamentul si convocase alegeri anticipate pentru rezolvarea indelungatei crize de putere. Rivalul sau, premierul Victor Ianukovici, sustine insa ca inceperea unei noi sesiuni parlamentare inaintea alegerilor este perfect constitutionala.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ca va propune Uniunii Europene o solutie de obtinere a vizelor pentru cetatenii moldoveni direct la punctele de trecere a frontierei. La reuniunea anuala de la Bucuresti a diplomatilor romani, el si-a exprimat nedumerirea fata de faptul ca cetatenii R.Moldova continua sa intampine dificultati in obtinerea vizelor la consulatul Romaniei de la Chisinau.
Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul Romaniei a simplificat procedurile de acordare, redobindire si retragere a cetateniei romane, si a redus termenul de solutionare a cererilor. Intr-o declaratie facuta Europei Libere, ministrul roman de justitie, Tudor Chiuariu, a spus ca de prevederile ordonantei de urgenta vor beneficia si cei care au depus dosarele anterior, precum si romanii din Ucraina.
“Eu cred că e dreptul acestor persoane să aleagă ce cetăţenie doresc să aibă. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că vorbim despre compatrioţii noştri care locuiesc în afara graniţelor şi care trebuie să aibă posibilitatea să redobîndească statutul de cetăţeni români. Unii dintre aceştia, şi-au pierdut cetăţenia română în condiţii dramatice, după cel de al doilea război mondial. Aşarad, eu cred că e o datorie morală a statului român să acorde cetăţenia într-un mod civilizat, rapid, transparent acestor persoane”.
La rindul sau, premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, a declarat, tot Europei Libere, ca in opinia sa, simplificarea procedurilor de obtinere a cetateniei Romaniei nu este un lucru bun.
“Eu cred că nu este bine. Cel puţin eu aşa cred ca cetăţean al RM. Toţi cetăţenii RM trebuie să fie mîndri şi să aibă doar cetăţenia ţării sale, în rimpul rind, şi să ţină mult la ţara sa, dar nu cînd e mai greu de a fugi în altă ţară sau de a se acoperi cu cetăţenia altei ţări”.
O companie energetica din Belarus a semnat un contract in valoare de 450 de milioane de dolari cu statul iranian. Belorusneft, companie petroliera de stat, va instala sonde pentru productia de petrol din regiunea Jofereih. Odata realizat contractul, productia de petrol iraniana ar urma sa creasca cu 40 de mii de barili pe zi.
Un grup de cercetatori din Lituania a lansat o pagina in internet in scopul de a pune in lumina rolul fostului KGB in timpul ocupatiei sovietice in tarile baltice. Pe pagina sunt publicate rapoartele scanate ale sectiilor KGB din Lituania, Letonia si Estonia si articole ale cercetatorilor despre activitatile KGB.
---------------------------------------
Mulţumesc, Lina Grîu.
Dragi ascultatori, aşa cum vă anunţam, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Melnicenko: „În primul rînd, aş menţiona reluarea activităţii Sovietului suprem după vacanţa de vară. Situaţia bugetului este foarte presantă, de aceea chiar în prima şedinţă a sesiunii, deputaţii au examinat concepţia politicii bugetare şi fiscale pentru anul 2008, propusă de preşedinte şi executiv. Se poate spune că întreaga concepţie şi toate problemele apărute în discuţii stau sub semnul lipsei de finanţare din partea Rusiei. Administraţia a anunţat că anul viitor, ca şi, de altfel, în acest an, nu va putea conta pe sprijinul financiar din partea Rusiei”.
Europa Liberă: Ce soluţii examinează administraţia regiunii în lipsa finanţării din partea Rusiei?
Melnicenko: „Se propune ca salariile bugetarilor în anul 2008 să nu fie majorate. Numărul angajaţilor în sfera bugetară se ridică la 70 de mii de persoane. Situaţia lor se va înrăutăţi, pentru că salariul real se va micşora exact cu atîta cît va constitui inflaţia. Rata inflaţiei, însă, deja a depăşit de 1,5 ori indicele de 12 procente prognozat pentru sfîrşitul anului. Nu-i va bucura, probabil, nici pe industriaşi propunerea de a spori impozitele, inclusiv cel pentru terenurile întreprinderilor, care s-a propus să fie majorat de 3 ori şi jumătate” .
Europa Liberă:
Este o sarcină destul de mare, dacă ţinem cont că presiunea fiscală a crescut constant în ultimii ani.
Melnicenko: „Sigur, este limpede că angajamentele sociale faţă de cetăţeni trebuiesc îndeplinite, dar să exagerezi cu impozitele este destul de periculos, pentru că, aşa cum a recunoscut preşedintele comitetului parlamentar pentru economie, Mihail Burla, în unele domenii, presiunea fiscală a ajuns la cote limită. De aceea, în următoarele 4 luni, deputaţilor le va fi foarte dificil să găsească acel echilibru între o politică impozitară care să permită, pe de o parte, funcţionarea în continuare a economiei, industriei, şi, pe de altă parte, îndeplinirea angajamentelor sociale faţă de populaţie”.
Europa Liberă:
Domnule Melnicenko, în opinia dumneavoastră, care ar putea fi scenariul cel mai optimist de evoluţie a situaţiei?
Melnicenko: „Atunci cînd s-a aprobat bugetul pentru anul 2007, toţi s-au lăsat în nădejdea banilor din Rusia, 83 de milioane de dolari promişi sub formă de sprijin financiar. Acum, toţi speră la mai bine, dar se pregătesc de ce-i mai rău. De aceea, varianta optimistă ar putea fi următoarea: că în anul viitor nu vor exista anumite bariere externe în activitatea comercial-economică şi că în anul viitor va continua privatizarea. Se speră să o parte din venituri se va obţine din privatizare şi investiţii. Se presupune că în acest fel se va putea menţine nivelul pensiilor şi salariilor, măcar la nivelul de astăzi, sau că se va reuşi cel puţin indexarea pensiilor la coeficientul inflaţiei de 12 procente”.
Europa Liberă:
Asta înseamnă, însă, că banii proveniţi din privatizare nu vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii şi creşterea economică, ci vor merge la consum.
Melnicenko: „Din păcate, aşa s-a procedat cu banii veniţi la buget deja de cîţiva ani. Altceva este că administraţia mizează pe noi investitori, care, cumpărînd o întreprindere, vor trebui să investească ceva ca să sporească producţia, să aibă venituri. Dacă va creşte volumul producţiei, vor creşte şi veniturile la buget din impozite – la asta speră autorităţile”.
Europa Liberă:
După părerea dumneavoastră, care ar putea fi şi scenariul pesimist de evoluţie a situaţiei?
Melnicenko: „Dacă ne referim la pensii şi salarii, astăzi salariul mediu pe economie, oficial, este de 183 de dolari pe lună. Dacă parlamentarii nu vor decide majorarea salariilor bugetarilor, a pensiilor, desigur, preţurile care nu-s controlate de nimeni vor crea aşa o situaţie cînd pe aceeaşi bani, care-i primeşte astăzi, lumea va putea cumpăra, la sfîrşitul anului, mult mai puţine produse. Deci, va apărea această discrepanţă”.
Europa Liberă:
Cu alte cuvinte, aşa cum spunea şi ministrul finanţelor, pensiile, salariile bugetarilor ar putea să rămînă la nivelul anului 2006. Asta în timp ce restanţele la salarii au crescut cu peste 30 la sută de la începutul anului şi au atins 13 milioane dolari.
Dle Melnicenko, majoritatea deputaţilor în Sovietul suprem, după cum aţi menţionat, a fost împotriva creşterii drastice a impozitelor. Unii dintre ei, acelaşi Mihail Burla, bunăoară, au propus o altă abordare şi anume – să fie eliminate, mai curînd, barierele ce există în calea dezvoltării businessului mic şi mijlociu. S-a propus, spre exemplu, să se renunţe la impozitul de 100 de procente pentru mărfurile aduse din dreapra Nistrului – un impozit introdus mai demult de şeful administraţiei Igor Smirnov şi care, în opinia mai multor deputaţi, este prea costisitor pentru economia şi populaţia regiunii.
Melnicenko: „E o măsură costisitoare, desigur, care loveşte în buzunarul oamenilor, pentru că nu permite mărfurilor mai ieftine şi mai calitative din Moldova să ajungă în Transnistria – cum ar fi şi producţia de panificaţie, vinuri sau băuturi tari, vodka – ele practic lipsesc aici. De aceea, piaţa transnistreană a devenit dependentă de mărfurile din Ucraina, inclusiv de produsele alimentare – şi această situaţie are consecinţele sale negative.”
Doamnelor şi domnilor, vă reamintim că ascultaţi emisiunea Dialoguri, la Radio Europa Liberă. Invitatul emisiunii noastre este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, cu care discutăm despre principalele evenimente ale săptămînii trecute.
------------------------------
Tot săptămîna trecută a devenit cunoscut că Republica Moldova a încheiat procesul de modernizare a echipamentelor de control a mijloacelor auto la graniţa cu Ucraina. Noul sistem centralizat de evidenţă citeşte numai actele recunoscute internaţional pentru transportul auto. Întrucît actele transnistrene nu au recunoaştere internaţională, maşinile înmatriculate în ransnistria nu vor putea intra sau ieşi din Moldova pe la punctele moldoveneşti de control de la graniţa cu Ucraina.
Administraţia transnistreană s-a declarat indignată de noile reguli.
Pe de altă parte, şeful serviciului grăniceri al Republicii Moldova, Igor Colenov, a declarat Europei Libere că noul regim de călătorie nu ar fi trebuit să surprindă Tiraspolul, pentru că despre el s-ar fi anunţat încă la începutul acestui an:
Colenov: „Maşinile transnistrene nu pot trece în Ucraina? Nu pot trece numai acele maşini care nu dispun de actele necesare. Acte care pot fi citite de sistemul centralizat de evidenţă şi control. Asta priveşte toată lumea şi noi nu facem deosebire între regiunea transnistreană sau regiunea moldoveană. Spre asta s-a mers încă de la începutul anului. Există şi o decizie de guvern în acest sens”.
De fapt, şoferii transnistreni pot călători fără oprelişti în Ucraina, ca şi pînă acum, pe la punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei. Ambasada Ucrainei la Chişinău dezminţit zvonurile privind modificarea regimului de trecere a frontierei pentru mijloacele de transport auto.
De ce sînt, atunci, îngrijorate autorităţile transnistrene?
Ştirile din presă şi zvonurile au apărut după ce uzina Electromaş din Tiraspol s-a plîns că grănicerii moldoveni ar fi reţinut o maşină a uzinei la graniţa cu Ucraina. Mai exact, nu i-a permis să treacă frontiera, pentru că transportul auto nu avea acte recunoscute internaţional.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, care va fi impactul schimbării regulilor de transport internaţional la punctele de control moldoveneşti de la graniţa cu Ucraina asupra persoanelor fizice şi juridice care deţin mijloace de transport auto?
Melnicenko: „Cît priveşte persoanele fizice. Da, Transnistria se află la hotarul cu Ucraina, iar grănicerii ucraineni nu cer acte care să poată fi citite de echipamente speciale. De aceea, nu văd nici un fel de probleme. Lumea poate să circule liber ca şi înainte - pe la Goienii Noi, Cuciurgan, Hrustovaia – deci nu cred că există vreo problemă. Noile reguli se referă doar într-o anumită măsură la acei agenţi economici care îşi perfectează marfa de export prin punctele vamale moldoveneşti. Însă, Există aici un aspect important. Companiile transnistrene de transport nu deţin carnete sau permise de transport internaţional de tip TIR. Deci, exportatorii din Transnistria utilizează doar companii de transport din Moldova sau Ucraina. Prin urmare, nu văd nici aici vreo problemă. Şi de aceea nu înţeleg cum a ajuns transportul întreprinderii Electromaş la graniţă, cu intenţia de a trece în Ucraina dacă se ştia că nu are permisiunea necesară. Oricum, însă, în opinia mea, aceste ştiri neliniştesc populaţia, creează o stare de agitaţie nesănătoasă. Şi nu înţeleg de ce nu s-a vorbot despre asta mai înainte, de ce n-au întiinţat lumea din timp.”
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, redactor şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda.
Funcţionari de la administraţia de la Tiraspol ne-au declarat că mediatorilor în problema transnistreană li s-a cerut să se implice în clarificarea situaţiei.
La Misiunea OSCE de la Chişinău ni s-a spus însă că nu au primit nici un demers în acest sens. Misiunea OSCE a anunţat doar că a fost informată din timp de către autorităţile Republicii Moldova despre schimabrea regulilor de transport internaţional.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. din Transnistria.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
------------------------------------------------
Ambasadorul Statelor Unite in RM, Michael Kirby, s-a intilnit joi, la Tiraspol, cu presedintele Sovietului suprem, Evgheni Sevciuc, si conducerea departamentului de externe. Michael Kirby a declarat ca va intrepruinde asemenea vizite cu regularitate pentru a se documenta despre situatia din regiune. Discutiile au fost despre reluarea negocierilor in problema transnistreana si despre consecintele secetei. Ambasadorul Kirby a spus ca Statele Unite ar putea sa ofere sprijin regiunii transnistrene pentru diminuarea consecintelor secetei din aceasta vara.
Organizatia Internationala pentru Migratie isi va intensifica actiunile de prevenire si combatere a migratiei ilegale si a traficului de persoane in regiunea transnistreana. Seful Misiunii OIM in RM, Martin Wyss, a declarat, miercuri, ca exista o preocupare speciala pentru situatia din Transnistria si ca mizeaza pe o colaborare mai strinsa cu organizatiile neguvernamentale si comunitatile locale din stinga Nistrului.
In Ucraina a izbucnit o noua criza constitutionala, care-l opune pe presedintele de la Kiev majoritatii parlamentare, cu mai putin de patru saptamani inaintea alegerilor generale anticipate. Deputatii formatiunilor pro-ruse au inceput o noua sesiune a Radei Supreme, in ciuda faptului ca presedintele Victor Iuscenco dizolvase Parlamentul si convocase alegeri anticipate pentru rezolvarea indelungatei crize de putere. Rivalul sau, premierul Victor Ianukovici, sustine insa ca inceperea unei noi sesiuni parlamentare inaintea alegerilor este perfect constitutionala.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ca va propune Uniunii Europene o solutie de obtinere a vizelor pentru cetatenii moldoveni direct la punctele de trecere a frontierei. La reuniunea anuala de la Bucuresti a diplomatilor romani, el si-a exprimat nedumerirea fata de faptul ca cetatenii R.Moldova continua sa intampine dificultati in obtinerea vizelor la consulatul Romaniei de la Chisinau.
Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul Romaniei a simplificat procedurile de acordare, redobindire si retragere a cetateniei romane, si a redus termenul de solutionare a cererilor. Intr-o declaratie facuta Europei Libere, ministrul roman de justitie, Tudor Chiuariu, a spus ca de prevederile ordonantei de urgenta vor beneficia si cei care au depus dosarele anterior, precum si romanii din Ucraina.
“Eu cred că e dreptul acestor persoane să aleagă ce cetăţenie doresc să aibă. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că vorbim despre compatrioţii noştri care locuiesc în afara graniţelor şi care trebuie să aibă posibilitatea să redobîndească statutul de cetăţeni români. Unii dintre aceştia, şi-au pierdut cetăţenia română în condiţii dramatice, după cel de al doilea război mondial. Aşarad, eu cred că e o datorie morală a statului român să acorde cetăţenia într-un mod civilizat, rapid, transparent acestor persoane”.
La rindul sau, premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, a declarat, tot Europei Libere, ca in opinia sa, simplificarea procedurilor de obtinere a cetateniei Romaniei nu este un lucru bun.
“Eu cred că nu este bine. Cel puţin eu aşa cred ca cetăţean al RM. Toţi cetăţenii RM trebuie să fie mîndri şi să aibă doar cetăţenia ţării sale, în rimpul rind, şi să ţină mult la ţara sa, dar nu cînd e mai greu de a fugi în altă ţară sau de a se acoperi cu cetăţenia altei ţări”.
O companie energetica din Belarus a semnat un contract in valoare de 450 de milioane de dolari cu statul iranian. Belorusneft, companie petroliera de stat, va instala sonde pentru productia de petrol din regiunea Jofereih. Odata realizat contractul, productia de petrol iraniana ar urma sa creasca cu 40 de mii de barili pe zi.
Un grup de cercetatori din Lituania a lansat o pagina in internet in scopul de a pune in lumina rolul fostului KGB in timpul ocupatiei sovietice in tarile baltice. Pe pagina sunt publicate rapoartele scanate ale sectiilor KGB din Lituania, Letonia si Estonia si articole ale cercetatorilor despre activitatile KGB.
---------------------------------------
Mulţumesc, Lina Grîu.
Dragi ascultatori, aşa cum vă anunţam, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Melnicenko: „În primul rînd, aş menţiona reluarea activităţii Sovietului suprem după vacanţa de vară. Situaţia bugetului este foarte presantă, de aceea chiar în prima şedinţă a sesiunii, deputaţii au examinat concepţia politicii bugetare şi fiscale pentru anul 2008, propusă de preşedinte şi executiv. Se poate spune că întreaga concepţie şi toate problemele apărute în discuţii stau sub semnul lipsei de finanţare din partea Rusiei. Administraţia a anunţat că anul viitor, ca şi, de altfel, în acest an, nu va putea conta pe sprijinul financiar din partea Rusiei”.
Europa Liberă: Ce soluţii examinează administraţia regiunii în lipsa finanţării din partea Rusiei?
Melnicenko: „Se propune ca salariile bugetarilor în anul 2008 să nu fie majorate. Numărul angajaţilor în sfera bugetară se ridică la 70 de mii de persoane. Situaţia lor se va înrăutăţi, pentru că salariul real se va micşora exact cu atîta cît va constitui inflaţia. Rata inflaţiei, însă, deja a depăşit de 1,5 ori indicele de 12 procente prognozat pentru sfîrşitul anului. Nu-i va bucura, probabil, nici pe industriaşi propunerea de a spori impozitele, inclusiv cel pentru terenurile întreprinderilor, care s-a propus să fie majorat de 3 ori şi jumătate” .
Europa Liberă:
Este o sarcină destul de mare, dacă ţinem cont că presiunea fiscală a crescut constant în ultimii ani.
Melnicenko: „Sigur, este limpede că angajamentele sociale faţă de cetăţeni trebuiesc îndeplinite, dar să exagerezi cu impozitele este destul de periculos, pentru că, aşa cum a recunoscut preşedintele comitetului parlamentar pentru economie, Mihail Burla, în unele domenii, presiunea fiscală a ajuns la cote limită. De aceea, în următoarele 4 luni, deputaţilor le va fi foarte dificil să găsească acel echilibru între o politică impozitară care să permită, pe de o parte, funcţionarea în continuare a economiei, industriei, şi, pe de altă parte, îndeplinirea angajamentelor sociale faţă de populaţie”.
Europa Liberă:
Domnule Melnicenko, în opinia dumneavoastră, care ar putea fi scenariul cel mai optimist de evoluţie a situaţiei?
Melnicenko: „Atunci cînd s-a aprobat bugetul pentru anul 2007, toţi s-au lăsat în nădejdea banilor din Rusia, 83 de milioane de dolari promişi sub formă de sprijin financiar. Acum, toţi speră la mai bine, dar se pregătesc de ce-i mai rău. De aceea, varianta optimistă ar putea fi următoarea: că în anul viitor nu vor exista anumite bariere externe în activitatea comercial-economică şi că în anul viitor va continua privatizarea. Se speră să o parte din venituri se va obţine din privatizare şi investiţii. Se presupune că în acest fel se va putea menţine nivelul pensiilor şi salariilor, măcar la nivelul de astăzi, sau că se va reuşi cel puţin indexarea pensiilor la coeficientul inflaţiei de 12 procente”.
Europa Liberă:
Asta înseamnă, însă, că banii proveniţi din privatizare nu vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii şi creşterea economică, ci vor merge la consum.
Melnicenko: „Din păcate, aşa s-a procedat cu banii veniţi la buget deja de cîţiva ani. Altceva este că administraţia mizează pe noi investitori, care, cumpărînd o întreprindere, vor trebui să investească ceva ca să sporească producţia, să aibă venituri. Dacă va creşte volumul producţiei, vor creşte şi veniturile la buget din impozite – la asta speră autorităţile”.
Europa Liberă:
După părerea dumneavoastră, care ar putea fi şi scenariul pesimist de evoluţie a situaţiei?
Melnicenko: „Dacă ne referim la pensii şi salarii, astăzi salariul mediu pe economie, oficial, este de 183 de dolari pe lună. Dacă parlamentarii nu vor decide majorarea salariilor bugetarilor, a pensiilor, desigur, preţurile care nu-s controlate de nimeni vor crea aşa o situaţie cînd pe aceeaşi bani, care-i primeşte astăzi, lumea va putea cumpăra, la sfîrşitul anului, mult mai puţine produse. Deci, va apărea această discrepanţă”.
Europa Liberă:
Cu alte cuvinte, aşa cum spunea şi ministrul finanţelor, pensiile, salariile bugetarilor ar putea să rămînă la nivelul anului 2006. Asta în timp ce restanţele la salarii au crescut cu peste 30 la sută de la începutul anului şi au atins 13 milioane dolari.
Dle Melnicenko, majoritatea deputaţilor în Sovietul suprem, după cum aţi menţionat, a fost împotriva creşterii drastice a impozitelor. Unii dintre ei, acelaşi Mihail Burla, bunăoară, au propus o altă abordare şi anume – să fie eliminate, mai curînd, barierele ce există în calea dezvoltării businessului mic şi mijlociu. S-a propus, spre exemplu, să se renunţe la impozitul de 100 de procente pentru mărfurile aduse din dreapra Nistrului – un impozit introdus mai demult de şeful administraţiei Igor Smirnov şi care, în opinia mai multor deputaţi, este prea costisitor pentru economia şi populaţia regiunii.
Melnicenko: „E o măsură costisitoare, desigur, care loveşte în buzunarul oamenilor, pentru că nu permite mărfurilor mai ieftine şi mai calitative din Moldova să ajungă în Transnistria – cum ar fi şi producţia de panificaţie, vinuri sau băuturi tari, vodka – ele practic lipsesc aici. De aceea, piaţa transnistreană a devenit dependentă de mărfurile din Ucraina, inclusiv de produsele alimentare – şi această situaţie are consecinţele sale negative.”
Doamnelor şi domnilor, vă reamintim că ascultaţi emisiunea Dialoguri, la Radio Europa Liberă. Invitatul emisiunii noastre este Serghei Melnicenko, redactor-şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda, cu care discutăm despre principalele evenimente ale săptămînii trecute.
------------------------------
Tot săptămîna trecută a devenit cunoscut că Republica Moldova a încheiat procesul de modernizare a echipamentelor de control a mijloacelor auto la graniţa cu Ucraina. Noul sistem centralizat de evidenţă citeşte numai actele recunoscute internaţional pentru transportul auto. Întrucît actele transnistrene nu au recunoaştere internaţională, maşinile înmatriculate în ransnistria nu vor putea intra sau ieşi din Moldova pe la punctele moldoveneşti de control de la graniţa cu Ucraina.
Administraţia transnistreană s-a declarat indignată de noile reguli.
Pe de altă parte, şeful serviciului grăniceri al Republicii Moldova, Igor Colenov, a declarat Europei Libere că noul regim de călătorie nu ar fi trebuit să surprindă Tiraspolul, pentru că despre el s-ar fi anunţat încă la începutul acestui an:
Colenov: „Maşinile transnistrene nu pot trece în Ucraina? Nu pot trece numai acele maşini care nu dispun de actele necesare. Acte care pot fi citite de sistemul centralizat de evidenţă şi control. Asta priveşte toată lumea şi noi nu facem deosebire între regiunea transnistreană sau regiunea moldoveană. Spre asta s-a mers încă de la începutul anului. Există şi o decizie de guvern în acest sens”.
De fapt, şoferii transnistreni pot călători fără oprelişti în Ucraina, ca şi pînă acum, pe la punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei. Ambasada Ucrainei la Chişinău dezminţit zvonurile privind modificarea regimului de trecere a frontierei pentru mijloacele de transport auto.
De ce sînt, atunci, îngrijorate autorităţile transnistrene?
Ştirile din presă şi zvonurile au apărut după ce uzina Electromaş din Tiraspol s-a plîns că grănicerii moldoveni ar fi reţinut o maşină a uzinei la graniţa cu Ucraina. Mai exact, nu i-a permis să treacă frontiera, pentru că transportul auto nu avea acte recunoscute internaţional.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, care va fi impactul schimbării regulilor de transport internaţional la punctele de control moldoveneşti de la graniţa cu Ucraina asupra persoanelor fizice şi juridice care deţin mijloace de transport auto?
Melnicenko: „Cît priveşte persoanele fizice. Da, Transnistria se află la hotarul cu Ucraina, iar grănicerii ucraineni nu cer acte care să poată fi citite de echipamente speciale. De aceea, nu văd nici un fel de probleme. Lumea poate să circule liber ca şi înainte - pe la Goienii Noi, Cuciurgan, Hrustovaia – deci nu cred că există vreo problemă. Noile reguli se referă doar într-o anumită măsură la acei agenţi economici care îşi perfectează marfa de export prin punctele vamale moldoveneşti. Însă, Există aici un aspect important. Companiile transnistrene de transport nu deţin carnete sau permise de transport internaţional de tip TIR. Deci, exportatorii din Transnistria utilizează doar companii de transport din Moldova sau Ucraina. Prin urmare, nu văd nici aici vreo problemă. Şi de aceea nu înţeleg cum a ajuns transportul întreprinderii Electromaş la graniţă, cu intenţia de a trece în Ucraina dacă se ştia că nu are permisiunea necesară. Oricum, însă, în opinia mea, aceste ştiri neliniştesc populaţia, creează o stare de agitaţie nesănătoasă. Şi nu înţeleg de ce nu s-a vorbot despre asta mai înainte, de ce n-au întiinţat lumea din timp.”
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Serghei Melnicenko, redactor şef adjunct al ziarului Dnestrovskaia Pravda.
Funcţionari de la administraţia de la Tiraspol ne-au declarat că mediatorilor în problema transnistreană li s-a cerut să se implice în clarificarea situaţiei.
La Misiunea OSCE de la Chişinău ni s-a spus însă că nu au primit nici un demers în acest sens. Misiunea OSCE a anunţat doar că a fost informată din timp de către autorităţile Republicii Moldova despre schimabrea regulilor de transport internaţional.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Moderatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămîna viitoare, pe aceeaşi frecvenţă, la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.