Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
-----------------------------------------------------------
Alianţa Nord-Atlantică şi-a exprimat dezamăgirea şi îngrijorarea faţă de decizia unilaterală a Rusiei de a-şi suspenda participarea la tratatul de reducere a forţelor convenţionale din Europa, prescurtat tratatul FACE. NATO şi-a exprimat speranţa că Rusia se va alătura într-un dialog capabil să asigure continuitatea operaţiunilor şi să nu submineze perspectivele intrării în vigoare a versiunii adaptate a acordului. Moscova a anunţat că-şi suspendă participarea la tratatul FACE ca reacţie la avansarea NATO spre est şi la ceea ce a numit “noile ameninţări la adresa Rusiei” din partea NATO. Rusia a criticat mereu ţările din Alianţă că nu ratifică versiunea adaptată a tratatului FACE, din 1999, în timp ce ţările occidentale spun că aşteaptă ca Rusia să-şi onoreze mai întîi angajamentele ce şi le-a asumat, prin acelaşi document, de retragere a trupelor ei militare din Moldova şi Georgia.
Rusia a expulzat, joi, patru diplomaţi britanici ca răspuns la decizia Marii Britanii de a expulza patru diplomaţi ruşi la începutul săptămînii trecute. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvînt al ministerului rus de externe Mihail Kamînin: „I s-a transmis o notă oficială ambasadorului britanic în care se spune că patru membri ai personalului ambasadei Marii Britanii au fost declaraţi indezirabili şi trebuie să părăsească teritoriul rus în 10 zile”.
Kamînin a adăugat că Rusia va nu va mai acorda vize oficialităţilor britanice, şi va opri cooperarea cu Marea Britanie în operaţiunile antiteroriste. La începutul săptămînii, Londra a anunţat expulzarea a patru diplomaţi ruşi şi impunerea unor restricţii de viză oficialităţilor ruse, în urma refuzului Moscovei de a-l extrăda pe principalul suspect în cazul asasinării fostului agent de informaţii rus Alexandr Litvinenko.
Catastrofa chimică din apropierea oraşului ucrainean Lvov nu prezintă pericol pentru populaţia Moldovei, au anunţat autorităţile de la Chişinău. Datorită acalmiei atmosferice, norul apărut la evaporarea fosforului din cele 15 cisterne răsturnate la deraierea unui tren a rămas în zona granţei Ucrainei cu Polonia şi Slovacia, la aproximativ 800 de kilometri depărtare de Moldova. Serviciul meteo de Stat a făcut măsurări, constatând că nu există devieri de la normă în concentrarea poluanţilor în aer. Mai rămâne riscul ca fosforul să intre în reacţie cu precipitaţiile atmosferice, dar este puţin probabil, potrivi autorităţilor, ca ploile acide care ar rezulta - să se abată şi asupra Moldovei.
Senatul Statelor Unite a respins prin votul senatorilor republicani proiectul de lege al Partidului Democrat care cerea retragerea trupelor americane din Irak până în mai 2008. La finalul unor dezbateri îndelungate, propunerea democrată a obţinut 52 de voturi, cu 8 mai puţin decît ar fi fost necesare pentru a fi adoptată. Coreea de Nord s-a declarat de acord să dezasambleze toate instalaţiile nucleare până la sfârşitul acestui an. Anunţul a fost făcut în deschiderea unei noi runde a tratativelor hexagonale pe tema dezarmării peninsulei coreene, primele după oprirea de către autorităţile de la Fenian a principalului reactor nuclear al ţării de la Yongbyon.
Polonia, membru al Uniunii Europene, a anunţat că va relaxa legea permisului de muncă pentru cetăţenii unor foste republici sovietice. Guvernul de la Varşovia a anunţat că cu începere din 20 iulie, ruşii, belaruşii şi ucrainienii vor putea munci în Polonia fără permise speciale timp de maximum şase luni. Polonia se confruntă cu o criză a forţei de muncă, în condiţiile în care sute de mii de polonezii sunt ei înşişi plecaţi la muncă în ţările mai bogate din Uniunea Europeană.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este directorul executiv al Asociaţiei de politică externă din RM, Andrei Popov, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Andrei POPOV: „Între evenimentele cu maxim impact asupra intereselor regiunii noastre şi Republicii Moldova, eu aş numi două. Decizia Federaţiei Ruse de a suspenda participarea sa la tratatul cu privire la forţele convenţionale în Europa şi ameninţarea că în 150 de zile Rusia iese definitiv din acest tratat, în paralel cu anunţul făcut la Londra că sînt expulzaţi 4 ofiţeri FSB. Ceea ce cu siguranţă va duce la escaladarea şi tensionarea relaţiilor dintre Londra şi Federaţia Rusă şi, probabil, se va extinde asupra atmosferei în relaţia Uniunea Europeană – Rusia. Or, ceea ce face Rusia cu tratatul FACE este să încerce să sperie Occidentul, simplu vorbind, şi să spună că dacă Occidentul nu va face anumite cedări, nu va fi mai flexibil - inclusiv în ce priveşte condiţionarea pe care a făcut-o pînă acum a retragerii complete a forţelor armate ruse din Moldova şi regiunea transnistreană cu ratificarea tratatului deja adaptat - şi Rusia încearcă să folosească anumite diferenţe care există în interiorul UE ca să provoace schimbarea poziţiei. Or, în condiţiile unei relaţii tensionate, cred că şansele ca Occidentul să meargă la aceste cedări vor fi mai mici”.
Europa Liberă: În plan regional, la ce ne-am putea aştepta în cele 150 de zile pînă cînd Rusia se va retrage din tratatul FACE, dacă se va retrage, aşa cum avertizează decretul semnat de preşedintele rus Vladimir Putin?
Andrei POPOV: „Eu cred că situaţia cu tratatul FACE este doar o piesă importantă într-un mare joc, în care sînt multe piese. Şi acum Rusia a complicat cîteva dosare importante – de la Iran la Kosovo, la iniţiativa americană de a crea un scut antirachetă în Polonia şi Cehia, relaţiile Rusiei cu ţările din Vestul său. Complicînd aceste dosare, se încearcă stoarcerea unui preţ cît mai mare. De fapt, Rusia nu este interesată de Kosovo. Rusia este interesată să-şi vîndă o poziţie mai moale pentru un preţ mai mare, pentru ceea ce interesează Rusia. Aşa cum situaţia e şi la Belgrad. De fapt, preşedintele şi conducerea Serbiei cred că conştientizează că aceste Kosovo este pierdut. Dar ce se încearcă este obţinerea unui preţ cît mai mare, eventual o perspectivă europeană mult mai clară, în schimbul unei poziţii mai cooperante. De fapt, este foarte important să ştim că există un asemenea joc, pe mai multe table de şah. În aceste condiţii, încercarea Republicii Moldova de a soluţiona problema transnistreană printr-un aranjament direct cu Federaţia Rusă, în prima fază, comportă anumite riscuri pentru Chişinău. şi riscul este acelaşi că subiectul Moldovei este aproape marginal în tabloul acesta general, pentru Occident în primul rînd, şi ar putea fi în anumite circumstanţe foarte uşor schimbat pe o poziţie cooperantă a Moscovei în alte subiecte. Şi cred că autorităţile de la Chişinău încă nu sînt conştiente de acest lucru, sperînd că pot obţine de la Federaţia Rusă o soluţie care ar veni exact pe formula dorită la Chişinău. eu cred că Rusia nu este dispusă să facă acest lucru”.
Europa Liberă: Ne putem aştepta, în aceste condiţii, la o schimbare a perspectivei reglementării transnistrene? În ce direcţie ar putea sau ar trebui să se îndrepte acest proces?
Andrei POPOV: „Nu împărtăşesc optimismul conducerii de la Chişinău care crede că este posibilă o soluţie de compromis magic cu Federaţia Rusă şi cu marii actori. O soluţie care, pe de o parte, să conducă la un stat reintegrat Republica Moldova, viabil, funcţional, o soluţie care să fie acceptată de majoritatea populaţiei şi de clasa politică de la Chişinău, dar şi din regiunea transnistreanp, căci acest lucru este important – nu vorbim despre o soluţie în forţă, ea este exclusă – dar şi de o soluţie care să se bucure de susţinerea marilor actori, în afară de Rusia, SUA şi UE. Eu cred că şansele unui asemenea compromis care să satisfacă toate interesele şi în primul rînd să fie făcut de pe poziţiile Chişinăului sînt foarte mici. Aproape nule. De aceea cred că ar fi o decizie mai chibzuită şi înţeleaptă dacă ne vom concentra mai întîi pe pregătirea minuţioasă a terenului. Vom contrui nişte mecanisme de comunicare cu populaţia din Transnistria şi vom contrui prin schimbări, reforme un mesaj pe care l-am putea transmite populaţiei din Transnistria, am face din RM un stat cu adevărat democratic şi atractiv. Şi dacă aceste eforturi, peste cîţiva ani de zile, vor produce rezultate reale, atunci cred că şansele unei reglementări bune, care să aducă bucurie, pace şi stabilitate în această regiune vor fi mult mai mari”.
-------------------------------------
Guvernul de la Chişinău a cerut sprijinul partenerilor săi externi pentru depasirea consecinţelor secetei extreme din acest an. Recolda de grîu în Moldova este cu aproape un sfert mai mică decît cea prognozată. Însă, chiar dacă agricultorii vor primi subvenţii de la stat, iar importatorii de grîu au fost scutiţi de anumite taxe, preţul pîinii deja a crescut în unele raioane cu aproape 30 la sută.
De secetă este afectată însă întreaga regiune. Ucraina a limitat exportul de cereale, iar în Rusia preţul pîinii creşte vertiginos din cauza recoltei mici de cereale în sudul ţării. Mai multe, de la Alexandru Eftode.
“Autorităţile ruse spun că mai ales în oraşele mari ca Moscova şi Sanct Petersbourg pâinea se va scumpi cu până la 50 la sută. În cifre reale creşterea nu pare atât de mare. Autorităţile au calculat că un consumator mediu va chelui lunar pentru pâine cu aproximativ 30 de ruble, cam doi dolari, mai mult.
Cu toate acestea, prognozata scumpire a pâinii îi îngrijorează pe mulţi consumatori ruşi, mai ales că au crescut preţurile şi la alte produse alimentare - varza de pildă s-a scumpit cu 30 la sută iar cartofii cu 22 la sută.
Economistul Mikhail Delyagin a explicat la serviciul rusesc al Europei Libere-Libertatea că producţia agricolă şi mai ales cea de cereală a scăzut constant în Rusia. El a spus că în perioada sovietică, Rusia strângea între 100 şi 120 de milioane de tone de grâu pe an. În 2002 recolta a fost de cel mult 85 de milioane de tone. Iar anul aceasta va fi de aproximativ 75 de milioane. Cu alte cuvinte, a spus Delyagin, de două ori mai puţin decât ar fi fost nevoie pentru asigurarea securităţii alimendate.
La St. Petersburg, un demnitar municipal a propus chiar introducerea unor cartele alimentare pentru cei mai săraci oameni. Propunerea a provocat panică printre locuitorii oraşului, speriaţi că îi aşteaptă foametea. Aşa încât, municipalitatea a încercat imediat să potolească spiritele. Aleksandr Sazhin, purtătorul de cuvânt al comitetului orăşănesc pentru dezvoltarea economică, producţie şi comerţ a spus că nu există motive de alarmare: "Nu vor exista cartele pentru raţiile alimentare şi nici un fel de cupoane în Petersburg. Municipalitatea încearcă totuşi să vadă dacă le poate acorda vreun sprijin păturilor sociale vulnerabile".
Sazhin a spus că nu este nevoie de cupoane pentru că preţul unei pâini va creşte cu 2-3 ruble, ceea ce înseamnă că un consumator va cheltui lunar pentru pâine cu numai 30 de ruble, adică vreo doi dolari, mai mult.
---------------------------------------------------------------
Saptamana trecută, în Republica Moldova s-au înregistrat, potrivit meteorologilor, cele mai ridicate temperaturi din ultimii 120 de ani, ziua mercurul termometrelor ridicandu-se la peste 40 de grade Celsius la soare.
Regiunea transnistreană, afectată şi ea de secetă, se confruntă pe de asupra şi cu o gravă criză bugetară. Autorităţile spun că în acesastă situaţie, pagubele din agricultură nu pot fi acoperite nici măcar parţial. Preţul la produsele alimentare continuă să crească, iar lumea, îngrijorată, a început să se asigure cu rezerve strategice de alimente. O situaţie pe care a constatat-o şi corespondenta noastră la Rîbniţa, Valeria Odinţova, relatarea căreia că este rezumată de colega mea, Lina Grîu:
„Soare dogorîtor şi asfalt incandescent – oricine poate simţi cum e să fii locuitor al pustiului urban. Cei cărora însă nu le arde de glume sînt colhoznicii şi grădinarii sau, mai bine zis, chiar şi cei care au cîte o palmă de grădină, pentru că arşiţa distruge fără milă toate culturile agricole. Uneori, nici măcar irigarea nu salvează recolta.
Şeful adjunct al direcţiei agricole, Sergei Golub, ne-a spus să în raionul Rîbniţa soarele torid a distrus cîteva mii de hectare de culturi. Recoltă va fi pe numai 14 mii de hectare din cele 21 de mii cîte au fost însămînţate sau plantate. Cel mai mult au suferit cerealele. Productivitatea e foarte scăzută, la grîu – de numai 11 chintale la hectar, iar la ovăs – de 5 la sută. Locuitorii oraşului Rîbniţa îşi fac mari griji în legătură cu seceta şi scumpirea în lanţ a produselor alimentare.
„Din cauza secetei, s-a prăpădit multă recoltă. Porumb nu va fi anul acesta. Hrana pentru vite va fi scumpa. Ne asteptam la scumpiri”.
„La noi, agricultura a avut foarte mult de suferit. Pentru aceasta perioada a anului, roşiile sînt foarte scumpe, ardeii, ceapa, nu mai vorbesc despre cartofi – niciodată n-au fost asemenea preţuri. Am o grădină. Chiar dacă o ud, pămîntul tot una se usucă, e numai crăpături. Grîu nu s-a făcut aproape deloc. Boabele sînt mici, recolta-i foarte mică. Sînt pensionară, iar din pensia mică pe care o am va trebui să fac rezerve. Să cumpăr un sac de făină, unul de zahăr. Nici conserve în acest an n-o să facem. Cîţi ani am, dar nu-mi amintesc aşa o secetă. Chiar şi cei mai în vîrstă ca mine spun că nu-şi aduc aminte de aşa o vreme toridă ca acum”.
„Au avut de suferit şi porumbul, şi cartoful, morcovii – absolut totul. Roşiile le udăm în fiecare zi, dar ce folos – e foarte greu. E clar că toate vor continua să se scumpească. Deja acum cartofii costă 10 ruble, morcovul – 10 ruble. Roşiile – după ce se termină în rîndul ăsta, vor fi şi mai scumpe”.
Reprezentanţi ai direcţiei raionale agricultură n-au putut să ne spună cu cît se vor majora preţurile produselor agricole, precizînd că mult va depinde şi de administraţia regiunii. Dar oamenii încep deja de pe acum să-şi facă rezerve de produse strategice – paste făinoase, făină sau zahăr, de teamă ca preţurile să nu crească şi mai mult.
------------------------------------------
Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
-----------------------------------------------------------
Alianţa Nord-Atlantică şi-a exprimat dezamăgirea şi îngrijorarea faţă de decizia unilaterală a Rusiei de a-şi suspenda participarea la tratatul de reducere a forţelor convenţionale din Europa, prescurtat tratatul FACE. NATO şi-a exprimat speranţa că Rusia se va alătura într-un dialog capabil să asigure continuitatea operaţiunilor şi să nu submineze perspectivele intrării în vigoare a versiunii adaptate a acordului. Moscova a anunţat că-şi suspendă participarea la tratatul FACE ca reacţie la avansarea NATO spre est şi la ceea ce a numit “noile ameninţări la adresa Rusiei” din partea NATO. Rusia a criticat mereu ţările din Alianţă că nu ratifică versiunea adaptată a tratatului FACE, din 1999, în timp ce ţările occidentale spun că aşteaptă ca Rusia să-şi onoreze mai întîi angajamentele ce şi le-a asumat, prin acelaşi document, de retragere a trupelor ei militare din Moldova şi Georgia.
Rusia a expulzat, joi, patru diplomaţi britanici ca răspuns la decizia Marii Britanii de a expulza patru diplomaţi ruşi la începutul săptămînii trecute. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvînt al ministerului rus de externe Mihail Kamînin: „I s-a transmis o notă oficială ambasadorului britanic în care se spune că patru membri ai personalului ambasadei Marii Britanii au fost declaraţi indezirabili şi trebuie să părăsească teritoriul rus în 10 zile”.
Kamînin a adăugat că Rusia va nu va mai acorda vize oficialităţilor britanice, şi va opri cooperarea cu Marea Britanie în operaţiunile antiteroriste. La începutul săptămînii, Londra a anunţat expulzarea a patru diplomaţi ruşi şi impunerea unor restricţii de viză oficialităţilor ruse, în urma refuzului Moscovei de a-l extrăda pe principalul suspect în cazul asasinării fostului agent de informaţii rus Alexandr Litvinenko.
Catastrofa chimică din apropierea oraşului ucrainean Lvov nu prezintă pericol pentru populaţia Moldovei, au anunţat autorităţile de la Chişinău. Datorită acalmiei atmosferice, norul apărut la evaporarea fosforului din cele 15 cisterne răsturnate la deraierea unui tren a rămas în zona granţei Ucrainei cu Polonia şi Slovacia, la aproximativ 800 de kilometri depărtare de Moldova. Serviciul meteo de Stat a făcut măsurări, constatând că nu există devieri de la normă în concentrarea poluanţilor în aer. Mai rămâne riscul ca fosforul să intre în reacţie cu precipitaţiile atmosferice, dar este puţin probabil, potrivi autorităţilor, ca ploile acide care ar rezulta - să se abată şi asupra Moldovei.
Senatul Statelor Unite a respins prin votul senatorilor republicani proiectul de lege al Partidului Democrat care cerea retragerea trupelor americane din Irak până în mai 2008. La finalul unor dezbateri îndelungate, propunerea democrată a obţinut 52 de voturi, cu 8 mai puţin decît ar fi fost necesare pentru a fi adoptată. Coreea de Nord s-a declarat de acord să dezasambleze toate instalaţiile nucleare până la sfârşitul acestui an. Anunţul a fost făcut în deschiderea unei noi runde a tratativelor hexagonale pe tema dezarmării peninsulei coreene, primele după oprirea de către autorităţile de la Fenian a principalului reactor nuclear al ţării de la Yongbyon.
Polonia, membru al Uniunii Europene, a anunţat că va relaxa legea permisului de muncă pentru cetăţenii unor foste republici sovietice. Guvernul de la Varşovia a anunţat că cu începere din 20 iulie, ruşii, belaruşii şi ucrainienii vor putea munci în Polonia fără permise speciale timp de maximum şase luni. Polonia se confruntă cu o criză a forţei de muncă, în condiţiile în care sute de mii de polonezii sunt ei înşişi plecaţi la muncă în ţările mai bogate din Uniunea Europeană.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este directorul executiv al Asociaţiei de politică externă din RM, Andrei Popov, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Andrei POPOV: „Între evenimentele cu maxim impact asupra intereselor regiunii noastre şi Republicii Moldova, eu aş numi două. Decizia Federaţiei Ruse de a suspenda participarea sa la tratatul cu privire la forţele convenţionale în Europa şi ameninţarea că în 150 de zile Rusia iese definitiv din acest tratat, în paralel cu anunţul făcut la Londra că sînt expulzaţi 4 ofiţeri FSB. Ceea ce cu siguranţă va duce la escaladarea şi tensionarea relaţiilor dintre Londra şi Federaţia Rusă şi, probabil, se va extinde asupra atmosferei în relaţia Uniunea Europeană – Rusia. Or, ceea ce face Rusia cu tratatul FACE este să încerce să sperie Occidentul, simplu vorbind, şi să spună că dacă Occidentul nu va face anumite cedări, nu va fi mai flexibil - inclusiv în ce priveşte condiţionarea pe care a făcut-o pînă acum a retragerii complete a forţelor armate ruse din Moldova şi regiunea transnistreană cu ratificarea tratatului deja adaptat - şi Rusia încearcă să folosească anumite diferenţe care există în interiorul UE ca să provoace schimbarea poziţiei. Or, în condiţiile unei relaţii tensionate, cred că şansele ca Occidentul să meargă la aceste cedări vor fi mai mici”.
Europa Liberă: În plan regional, la ce ne-am putea aştepta în cele 150 de zile pînă cînd Rusia se va retrage din tratatul FACE, dacă se va retrage, aşa cum avertizează decretul semnat de preşedintele rus Vladimir Putin?
Andrei POPOV: „Eu cred că situaţia cu tratatul FACE este doar o piesă importantă într-un mare joc, în care sînt multe piese. Şi acum Rusia a complicat cîteva dosare importante – de la Iran la Kosovo, la iniţiativa americană de a crea un scut antirachetă în Polonia şi Cehia, relaţiile Rusiei cu ţările din Vestul său. Complicînd aceste dosare, se încearcă stoarcerea unui preţ cît mai mare. De fapt, Rusia nu este interesată de Kosovo. Rusia este interesată să-şi vîndă o poziţie mai moale pentru un preţ mai mare, pentru ceea ce interesează Rusia. Aşa cum situaţia e şi la Belgrad. De fapt, preşedintele şi conducerea Serbiei cred că conştientizează că aceste Kosovo este pierdut. Dar ce se încearcă este obţinerea unui preţ cît mai mare, eventual o perspectivă europeană mult mai clară, în schimbul unei poziţii mai cooperante. De fapt, este foarte important să ştim că există un asemenea joc, pe mai multe table de şah. În aceste condiţii, încercarea Republicii Moldova de a soluţiona problema transnistreană printr-un aranjament direct cu Federaţia Rusă, în prima fază, comportă anumite riscuri pentru Chişinău. şi riscul este acelaşi că subiectul Moldovei este aproape marginal în tabloul acesta general, pentru Occident în primul rînd, şi ar putea fi în anumite circumstanţe foarte uşor schimbat pe o poziţie cooperantă a Moscovei în alte subiecte. Şi cred că autorităţile de la Chişinău încă nu sînt conştiente de acest lucru, sperînd că pot obţine de la Federaţia Rusă o soluţie care ar veni exact pe formula dorită la Chişinău. eu cred că Rusia nu este dispusă să facă acest lucru”.
Europa Liberă: Ne putem aştepta, în aceste condiţii, la o schimbare a perspectivei reglementării transnistrene? În ce direcţie ar putea sau ar trebui să se îndrepte acest proces?
Andrei POPOV: „Nu împărtăşesc optimismul conducerii de la Chişinău care crede că este posibilă o soluţie de compromis magic cu Federaţia Rusă şi cu marii actori. O soluţie care, pe de o parte, să conducă la un stat reintegrat Republica Moldova, viabil, funcţional, o soluţie care să fie acceptată de majoritatea populaţiei şi de clasa politică de la Chişinău, dar şi din regiunea transnistreanp, căci acest lucru este important – nu vorbim despre o soluţie în forţă, ea este exclusă – dar şi de o soluţie care să se bucure de susţinerea marilor actori, în afară de Rusia, SUA şi UE. Eu cred că şansele unui asemenea compromis care să satisfacă toate interesele şi în primul rînd să fie făcut de pe poziţiile Chişinăului sînt foarte mici. Aproape nule. De aceea cred că ar fi o decizie mai chibzuită şi înţeleaptă dacă ne vom concentra mai întîi pe pregătirea minuţioasă a terenului. Vom contrui nişte mecanisme de comunicare cu populaţia din Transnistria şi vom contrui prin schimbări, reforme un mesaj pe care l-am putea transmite populaţiei din Transnistria, am face din RM un stat cu adevărat democratic şi atractiv. Şi dacă aceste eforturi, peste cîţiva ani de zile, vor produce rezultate reale, atunci cred că şansele unei reglementări bune, care să aducă bucurie, pace şi stabilitate în această regiune vor fi mult mai mari”.
-------------------------------------
Guvernul de la Chişinău a cerut sprijinul partenerilor săi externi pentru depasirea consecinţelor secetei extreme din acest an. Recolda de grîu în Moldova este cu aproape un sfert mai mică decît cea prognozată. Însă, chiar dacă agricultorii vor primi subvenţii de la stat, iar importatorii de grîu au fost scutiţi de anumite taxe, preţul pîinii deja a crescut în unele raioane cu aproape 30 la sută.
De secetă este afectată însă întreaga regiune. Ucraina a limitat exportul de cereale, iar în Rusia preţul pîinii creşte vertiginos din cauza recoltei mici de cereale în sudul ţării. Mai multe, de la Alexandru Eftode.
“Autorităţile ruse spun că mai ales în oraşele mari ca Moscova şi Sanct Petersbourg pâinea se va scumpi cu până la 50 la sută. În cifre reale creşterea nu pare atât de mare. Autorităţile au calculat că un consumator mediu va chelui lunar pentru pâine cu aproximativ 30 de ruble, cam doi dolari, mai mult.
Cu toate acestea, prognozata scumpire a pâinii îi îngrijorează pe mulţi consumatori ruşi, mai ales că au crescut preţurile şi la alte produse alimentare - varza de pildă s-a scumpit cu 30 la sută iar cartofii cu 22 la sută.
Economistul Mikhail Delyagin a explicat la serviciul rusesc al Europei Libere-Libertatea că producţia agricolă şi mai ales cea de cereală a scăzut constant în Rusia. El a spus că în perioada sovietică, Rusia strângea între 100 şi 120 de milioane de tone de grâu pe an. În 2002 recolta a fost de cel mult 85 de milioane de tone. Iar anul aceasta va fi de aproximativ 75 de milioane. Cu alte cuvinte, a spus Delyagin, de două ori mai puţin decât ar fi fost nevoie pentru asigurarea securităţii alimendate.
La St. Petersburg, un demnitar municipal a propus chiar introducerea unor cartele alimentare pentru cei mai săraci oameni. Propunerea a provocat panică printre locuitorii oraşului, speriaţi că îi aşteaptă foametea. Aşa încât, municipalitatea a încercat imediat să potolească spiritele. Aleksandr Sazhin, purtătorul de cuvânt al comitetului orăşănesc pentru dezvoltarea economică, producţie şi comerţ a spus că nu există motive de alarmare: "Nu vor exista cartele pentru raţiile alimentare şi nici un fel de cupoane în Petersburg. Municipalitatea încearcă totuşi să vadă dacă le poate acorda vreun sprijin păturilor sociale vulnerabile".
Sazhin a spus că nu este nevoie de cupoane pentru că preţul unei pâini va creşte cu 2-3 ruble, ceea ce înseamnă că un consumator va cheltui lunar pentru pâine cu numai 30 de ruble, adică vreo doi dolari, mai mult.
---------------------------------------------------------------
Saptamana trecută, în Republica Moldova s-au înregistrat, potrivit meteorologilor, cele mai ridicate temperaturi din ultimii 120 de ani, ziua mercurul termometrelor ridicandu-se la peste 40 de grade Celsius la soare.
Regiunea transnistreană, afectată şi ea de secetă, se confruntă pe de asupra şi cu o gravă criză bugetară. Autorităţile spun că în acesastă situaţie, pagubele din agricultură nu pot fi acoperite nici măcar parţial. Preţul la produsele alimentare continuă să crească, iar lumea, îngrijorată, a început să se asigure cu rezerve strategice de alimente. O situaţie pe care a constatat-o şi corespondenta noastră la Rîbniţa, Valeria Odinţova, relatarea căreia că este rezumată de colega mea, Lina Grîu:
„Soare dogorîtor şi asfalt incandescent – oricine poate simţi cum e să fii locuitor al pustiului urban. Cei cărora însă nu le arde de glume sînt colhoznicii şi grădinarii sau, mai bine zis, chiar şi cei care au cîte o palmă de grădină, pentru că arşiţa distruge fără milă toate culturile agricole. Uneori, nici măcar irigarea nu salvează recolta.
Şeful adjunct al direcţiei agricole, Sergei Golub, ne-a spus să în raionul Rîbniţa soarele torid a distrus cîteva mii de hectare de culturi. Recoltă va fi pe numai 14 mii de hectare din cele 21 de mii cîte au fost însămînţate sau plantate. Cel mai mult au suferit cerealele. Productivitatea e foarte scăzută, la grîu – de numai 11 chintale la hectar, iar la ovăs – de 5 la sută. Locuitorii oraşului Rîbniţa îşi fac mari griji în legătură cu seceta şi scumpirea în lanţ a produselor alimentare.
„Din cauza secetei, s-a prăpădit multă recoltă. Porumb nu va fi anul acesta. Hrana pentru vite va fi scumpa. Ne asteptam la scumpiri”.
„La noi, agricultura a avut foarte mult de suferit. Pentru aceasta perioada a anului, roşiile sînt foarte scumpe, ardeii, ceapa, nu mai vorbesc despre cartofi – niciodată n-au fost asemenea preţuri. Am o grădină. Chiar dacă o ud, pămîntul tot una se usucă, e numai crăpături. Grîu nu s-a făcut aproape deloc. Boabele sînt mici, recolta-i foarte mică. Sînt pensionară, iar din pensia mică pe care o am va trebui să fac rezerve. Să cumpăr un sac de făină, unul de zahăr. Nici conserve în acest an n-o să facem. Cîţi ani am, dar nu-mi amintesc aşa o secetă. Chiar şi cei mai în vîrstă ca mine spun că nu-şi aduc aminte de aşa o vreme toridă ca acum”.
„Au avut de suferit şi porumbul, şi cartoful, morcovii – absolut totul. Roşiile le udăm în fiecare zi, dar ce folos – e foarte greu. E clar că toate vor continua să se scumpească. Deja acum cartofii costă 10 ruble, morcovul – 10 ruble. Roşiile – după ce se termină în rîndul ăsta, vor fi şi mai scumpe”.
Reprezentanţi ai direcţiei raionale agricultură n-au putut să ne spună cu cît se vor majora preţurile produselor agricole, precizînd că mult va depinde şi de administraţia regiunii. Dar oamenii încep deja de pe acum să-şi facă rezerve de produse strategice – paste făinoase, făină sau zahăr, de teamă ca preţurile să nu crească şi mai mult.
------------------------------------------
Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.