Linkuri accesibilitate

Declaraţiile reprezentantul UE în Moldova, Kalman Mizsei; ONG-uri de pe ambele maluri ale Nistrului - 2 din subiectele emisiunii prezentate de Radu Benea


Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.

Ştiri:

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reprezentatul Uniunii Europene pentru Moldova, Kalman Mizsei a declarat la Bucuresti, ca integrarea europeana ar putea ajuta Republica Moldova sa fie mai atractiva pentru regiunea transnistreana. Mijei a participat la o dezbaterea legata de rolul societatii civile in securitatea zonei Marii Negre, organizata la Bucuresti de Ministerul Afacerilor Externe si Crisis Management Initiative. Kalman Mizsei a vorbit si despre importanta dialogului dintre societatile civile din Moldova si din Transnistria pentru rezolvarea conflictului din regiune.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a avertizat la Bruxelles ca aminarea luarii unei decizii asupra statutului provinciei Kosovo ar putea avea un impact negativ nu numai asupra provinciei si regiunii balcanilor, dar asupra situatiei din intreaga Europa. "Pentru a diminua îngrijorarea Belgradului, trebuie sa oferim Serbiei compensantii cum ar fi perspectiva aderarii la Uniunea Europeana sau la un proces de stabilitate si trebuie sa abordam aceasta problema intr-un mod mai deschis, cu o viziune atit tehnica cit si strategica", a declarat Ban Ki Moon. Pe de altă parte, ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că ţara sa va respinge orice soluţie pentru Kosovo dacă ea nu convine Serbiei.

Ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari a avertizat că este posibil un război civil total în Irak şi chiar un conflict regional, dacă trupele americane vor începe în curând retragerea din ţară. Zebari a făcut declaraţia, comentând un articol din "New York Times", în care se spune că în sânul administraţiei Bush s-ar intensifica dezbaterile pe tema retragerii treptate a militarilor din Irak. Într-o reacţie la acest articol, Casa Albă a dezminţit că examinează posibilitatea retragerii trupelor pe baza unor “judecăţi politice”.

Adunarea Parlamentară a OSCE şi-a încheiat cea de 16 sesiune anuală la Kiev, adoptând o rezoluţie în care îşi exprimă regretul faţă de lipsa de progrese în rezolvarea aşa numitelor conflicte îngheţate de pe teriroriul ţărilor membre. Parlamentarii din ţările membre în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa au cerut Republicii Belarus să elibereze deţinuţii politici şi să nu mai întemniţeze persoane care critică regimul de la Minsk.

Un tribunal din Chişinău l-a achitat şi pus în libertate pe fostul ministru moldovean al apărării Valeriu Pasat. El a fost condamnat în ianuarie 2006 la zece ani de închisoare pentru că în 1997 a vândut MIG-urile moldovene Statelor Unite la un preţ prea scăzut. Valeriu Pasat a respins mereu acuzaţiie, spunînd că ar fi victima unor jocuri politice.

La Congresul coaliţiei de opoziţie “O altă Rusie” s-a decis desemnarea unui candidat unic pentru alegerile prezidenţiale din martie 2008. Liderul formaţiunii, fostul campion mondial la şah, Garry Kasparov a spus că principalul obiectiv este unirea tuturor formaţiunilor de opoziţie pentru “demontarea regimului” la putere în Rusia. Kasparov a declarat, intr-un interviu cu serviciul rusesc al Europei Libere, ca miscarea “Cealalta Rusie” se pregateste pentru noi proteste de strada si pentru intarirea prezentei in regiuni in perioada pregatitoare a alegerilor.

----------------------------------------------------------------------------------

Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este directorul Centrului Contact de la Chişinău, Mihai Godea, organizaţie neguvernamentală ce de mai bine de 10 ani acordă asistenţă ONG-urilor din Transnistria. Dle Mihai Godea, ce evenimente ale săptămînii trecute vi se par mai importante?

Mihai GODEA: „Cea mai importantă declaraţie de săptămîna trecută mi se pare cea a reprezentantului special al UE pentru RM, Kalman Mizsei, făcută la Bucureşti, că acordă o mare importanţă dialogului dintre societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului, care, în opinia demnitarului european, poate să contribuie la rezolvarea problemei transnistrene. Este o abordare nouă, chiar şi în viziunea demnitarilor europeni, pentru că pînă mai ieri nu se dădea prea mare importanţă societăţii civile transnistrene. Acum, se pare, domnul Mizsei a apelat la aşa-numita diplomaţie populară, penrtu consolidarea încrederii şi pentru determinarea sau crearea unor noi puncte de vedere, unor noi viziuni pe ambele maluri ale Nistrului şi asta mi se pare important”.

Europa Liberă: Kalman Mizsei a făcut aceste declaraţi în contextul parcursului european al RM şi dumnealui menţiona că o avansare mai rapidă a Moldovei spre Uniunea Europeană ar putea-o ajuta să fie mai atractivă pentru Transnistria. Dar, la ultima sa întîlnire cu şeful administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, acesta din urmă declara că Transnistria nu şi-ar dori să fie în Uniunea Europeană, pentru că vectorul ei politic este orientat spre Rusia. Cît de realizabilă ar putea fi atunci propunerea reprezentantului Uniunii Europene?

Mihai GODEA: „Sigur, democratizarea şi europenizarea Moldovei va însemna creşterea atractivităţii ei pentru populaţia din stînga Nistrului. nu cred că trebuie să ne grăbim cu concluziile în acest sens pentru că dacă cineva i-ar fi întrebat pe moldoveni acum 5-7 ani despre integrarea europeană ar fi putut avea un răspuns similar. Sigur, nu 97 la sută, cum afirma dl Smirnov la întrevederea respectivă, dar oricum mai mult de jumătate. Timpul trece, lucrurile se schimbă, circulaţia cetăţenilor devine tot mai intensă, oamenii văd mult mai multe lucruri, ies şi în afara hotarelor şi acest lucru provoacă schimb de viziuni şi chiar schimbare de mentalitate a cetăţenilor. Deci, cu cît mai democratică va fi Moldova, cu atît mai siguri vor fi şi cetăţenii din raioanele de est ale RM că există şi o altă cale, există şi un alt drum”.

Europa Liberă: Regiunea transnistreană se confruntă acum cu o gravă criză bugetară. Ajutoarele financiare din Rusia pe care conta administraţia nu au mai venit, iar ca să poată plăti pensiile şi salariile, Tiraspolul a decis, practic, să sustragă banii puşi de o parte pentru plata consumului de gaze naturale, cu riscul să provoace nemulţumirea Gazpromului. Decizia a fost motivată prin situaţia disperată în care se află sectorul social. Dle Mihai Godea, în ce măsură societatea civilă din Transnistria este capabilă să-şi asume povara soluţionării unor probleme sociale?

Mihai GODEA: „Sigur, Transnistria are nevoie urgentă de o asistenţă financiară. Sistarea asistenţei financiare ruseşti a şi provocat aceste probleme de buget, inclusiv al bugetului asigurărilor sociale. Dar este încă prematur de vorbit despre capacităţi suficiente în mediul societăţii civile transnistrene de a prelua unele rosturi care aparţin statului în promovarea şi asigurarea protecţiei şi asistenţei sociale pentru populaţiei. Sigur, sunt anumite începuturi. Sînt mai multe organizaţii din domeniul social active acolo (în transnistria), care lucrează pentru familii cu mulţi copii, pentru copii cu disabilităţi, cu persoane infectate cu HIV, cu traficul de fiinţe umane şamd. Este un început care merită să fie sprijinit şi s-ar putea ca în cîţiva ani să avem şi acolo (în stînga Nistrului) capacităţi sau organizaţii capabile să preia anumite servicii sociale pe contul lor”. -----------------------------------------------------

Pe plan internaţional, unul din evenimentele centrale este reluarea discuţiilor asupra statutului Kosovo. Mai multe, de la Mircea Ţicudean.

„Pentru albanezii din Kosovo, se încheie o săptămână a nerăbdării. Speranţele lor în separarea totală şi rapidă de Serbia atinseră culmea luna trecută, când preşedintele american George Bush spunea la Tirana că pentru Kosovo singura soluţie este independenţa. Zilele trecute, însă, kosovarii au primit ştiri mai proaste.

La Bişkek, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus mai limpede decât oricând că ţara sa nu va accepta o rezoulţie ONU asupra statutului provinciei Kosovo dacă ea nu va fi şi pe placul Serbiei. Lavrov nu a spus clar dacă Rusia, ca membru permanent în consiliul de securitate ONU, îşi va folosi dreptul de veto pentru a bloca independenţa kosovarilor.

Pentru orice eventualitate, însă, princpalul avocat al independenţei, Statele Unite, a finalizat un nou proiect de rezoluţie ONU, în colaborare cu Uniunea Europeană. Noua propunere NU menţionează independenţa pentru Kosovo şi sugerează prelungirea discuţiilor pe tema statutului provinciei cu câteva luni. Potrivit agenţiilor de presă, occidentalii vor să folosească răgazul pentru a reporni discuţiile directe dintre Belgrad şi Priştina, dînd implicit satisfacţie Moscovei.

Schimbarea de strategie nu a fost însă deloc pe placul kosovarilor albanezi. Încă înainte de publicarea noului proiect de rezoluţie, premierul de la Priştina Agim Ceku a cerut mai întâi Statelor Unite să spună clar când anume vor fi kosovarii independenţi. Iar miercuri, Ceku a repetat această cerere în faţa emisarului Uniunii Europene, coordonatorul politicii externe Javier Solana. Acestuia nu doar că i-a cerut un calendar al independenţei ci i-a sugerat, în limbaj diplomatic, să se gândească la o recunoaştere a independenţei de către europeni, chiar în absenţa unei rezoluţii ONU.

Un avertisment mai spectaculos, dar ceva mai retoric, a venit din partea veteranilor Armatei de Eliberare din Kosovo. Un purtător de cuvânt al acestora a spus că dacă independenţa provinciei se mai amână, veteranii vor pune mâna din nou pe arme, pentru că altfel vor fi luptat în zadar. Nu este însă limpede dacă veteranii mai au vreun sprijin pentru asemenea planuri. ---------------------------------------

La începutul acestei luni, la centrul Contact din Chişinău a început un program de stagieri pentru lideri şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale din stînga Nistrului, un program pe aceştia l-au şi denumit deja, neoficial, „poduri de prietenie”. Mai multe, de la corespondenta noastră Victoria Nagornaia (Relatarea căreia vă este prezentată de colega mea, Lina Grîu).

Comisia de selectare a stagiarilor a aprobat toate cele 23 de candidaturi înaintate de ONG-uri din Transnistria. Fiecare dintre ei îşi va urma stagiul într-una din 24 de organizaţii neguvernamentale moldovene participante la proiect şi interesate de schimbul de experienţă cu colegii lor din stînga Nistrului. Iată ce ne-au spus liderii unor organizaţii gazdă.

„Mă numesc Valentina Kitoroagă, sînt directorul Biroului central de informaţii şi marketing. Faţă de fiecare stagiar avem o abordare individuală, ţinînd cont de scopul stagierii. E pentru prima dată cînd avem stagiaeri din Transnistria, dar este ceva nou şi util pentru noi, ţinînd cont de interesul sport pe care-l avem faţă de această regiune”.

„Sînt Liubovi Nemcinova, şefa secţiei moldoveneşti a Societăţii internaţionale pentru Drepturile Omului şi vicepreşedintele aceste organizaţii internaţionale. Însăşi denumirea organizaţiei vorbeşte despre faptul că noi urmărim respectarea drepturilor omului peste tot în lume, nu numai în Moldova, dar şi în Transnistria. Noi vrem ca oamenii să-şi cunoască drepturile, să fie în stare să şi le apere. De aceea, această colaborare de la om la om este foarte importantă, ca ONG-urile transnistrene să vadă că organizaţiile neguvernamentale pot să-şi cîştige respectul şi din partea statului şi a structurilor internaţionale numai prin activitatea lor”.

Durata stagierilor e de 2 săptămîni, dar fiecare dintre participanţi poate, la alegere, să urmeze cursurile într-o perioadă comodă pentru ei pînă în decembrie 2007. În timpul stagierii, ong-iştii transnistreni vor putea acumula noi cunoştinţe, experienţă, vor avea acces la informaţii în biblioteci sau prin internet, ajutaţi de organizaţiile gazdă. Fiecare cursant va putea stabili relaţii de parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale din Chişinău, să-şi împărtăşească experienţa şi să lanseze proiecte comune. Vom afla acum ce spun despre cursurile de stagiere înşişi participanţii la proiect.

“Am venit aici cu foarte multe întrebări – despre campaniile publicitare, politica financiară, ecologică, evidenţa contabilă şi la toate aceste întrebări am obţinut răspunsuri”.

“Mă numesc Andrei şi-mi petrec stagierea la Radio Sîngera. Visurile se realizează. Acum pot să învăţ cum se lucrează cu sunetul, cu programe noi, să cunosc oameni noi”.

“Mi-am propus să învăţ mai bine computerul. Am reuşit acest lucru. În plus, în organizaţia gazdă am înţeles cu ce se ocupă ei, cum realizează proiectele, cu cine colaborează. Şi, doar într-o săptămînă şi jumătate am reuşit să aflu atîtea, încăt n-aş fi putut afla din altă parte”.

Pînă la sfîrşitul cursului de stagiere, fiecare participant trebuie să realizeze un proiect original: să efectueze o cercetare sau să scrie un proiect împreună cu organizaţia gazdă. Colaborarea lor, însă, nu se va încheia aici. De aceea, în opinia multora dintre ei, proiectul la care participă se constituie într-o adevărată punte de legătură dintre sectorul asociativ de pe cele 2 maluri ale Nistrului”.

Am încercat să aflăm şi opinia mai multor lideri de organizaţii neguvernamentale din Transnistria despre colaborarea cu sectorul asociativ din Republica Moldova.

„Nu pot spune că ar exista neînţelegeri. Dimpotrivă, sînt nişte relaţii foarte bune, amicale, şi datorită faptului că pe malul drept sectorul asociativ are o istorie mai lungă, datorită acestui fapt s-au dezvoltat şi ONG-urile pe malul stîng al Nistrului. Am primit tot timpul asistenţă din partea lor, inclusiv în traducerea materialelor, pentru că la noi există problema cunoaşterii limbii engleze şi romîne. Dar problemele noastre apar atunci cînd contactăm cu funcţionarii de stat de la noi. Cred că aceste dificultăţi vor dispărea numai odată cu reglementarea conflictului transnistrean”.

„Astăzi există mai multe organizaţii ce colaborează, alcătuiesc proiecte comune pentru dezvoltarea sectorului asociativ în Transnistria. Dar acest lucru nu este suficient. Tinerii moldoveni au mai multe posibilităţi. Chiar şi vorbitorii de limbă rusă învaţă romîna, engleza şi alte limbi, ceea ce le oferă mai multe posibilităţi de a comunica, de a afla mai multe lucruri, de a alcătui proiecte. Dar, în regiunea transnistreană aceste lucruri nu prea există”.

„Pentru că sîntem un club de dezbateri – în permanenţă organizăm tot felul de concursuri, seminare, întîlniri, scriem proiecte în comun tocmai pentru a înălţa nişte poduri de prietenie, aşa încît copii şi tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului să comunice, să se întîlnească mai des. Cred că asta e ceea ce poate ajuta tînăra generaţie. Dar avem şi tot felul de probleme. Spre exemplu, dacă tinerii vor să organizeze o întîlnire, de multe ori guvernul nu prea doreşte să ne ajute, să ne asigure cu cele necesare ca aceşti paşi de apropiere să se producă”. --------------------------------------------

Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG