Liber pentru uninominale - titrează Erdely.ma. Fireşte, UDMR a votat împotriva referendumului pentru introducerea noului sistem electoral.
Népújság îl citează pe liderul UDMR, Markó Béla, care spune aşa: formaţiunea condusă de el ar accepta un sistem electoral mixt - şi cu liste, şi uninominal, dar, ceea ce este şi mai important, cu un algoritm convenabil pentru reîmpărţirea voturilor pierdute. În altă ordine de idei, UDMR are alte priorităţi. De exemplu, legea lustraţiei şi deschiderea arhivelor PCR.
Despre UDMR se spune ba că are nevoie de reformă, ba că a pierdut contactul cu electoratul – remarcă sociologul Bíró Zoltán în Transidex. Ceea ce poate fi chiar adevărat – mai adugă el. Numai că toţi cei care obişnuiesc să afirme aceste lucruri vor cumva să ia locul liderilor sau direct al Uniunii.
Puci în UDMR ? – se întreabă A Hét. Citând surse anomine, autorul articolului enunţă: sunt tot mai mulţi aceia care contestă actuala conducere a formaţiunii. Vocile potrivnice se înteţesc, iar liderii UDMR par să pună tot mai puţin preţ pe participarea la guvernare şi pe implicarea politică, dorind să „curteze” mai degrabă societatea civilă. Anunţând demisia sa din funcţia de vicepremier încă în luna iunie, Markó Béla face un pas înapoi. Pentru prima dată în cariera sa politică.
Szabadsád exprimă altă părere, amintind că după referendumul din 19 mai a pornit o avalanşă. Declaraţii în contradictoriu, pasionale chiar, discuţii despre noua majoritate parlamentară, despre revizuirea poziţiilor şi analize ample în cadrul PNL şi UDMR. După toate astea, concluzia: cele două partide nu vor să renunţe la guvernare, afirmând senin că guvernul Tăriceanu îşi poate duce mandatul la bun sfârşit. Cu alte cuvinte: totul rămâne cum am stabilit.
Public-record la lansarea cărţii lui Markó Béla la Târgu Secuiesc – anunţă Székely Hírmondó. Sigur, nu toţi cei prezenţi s-au arătat foarte interesaţi de poezia liderului UDMR. Majoritatea l-a asaltat cu întrebări referitoare la eşecul campaniei anti-Băsescu.
Allgemeine Deutsche Zeitung comentează un studiu comandat de Ministerul Culturii, ce are ca temă obiceiurile culturale ale populaţiei. Din studiu reiese: un cetăţean cu venituri medii consumă lunar cultură în valoare de cca. 45 de lei.
Mormane şi depozite de gunoaie itinerante, iată unul dintre brandurile Europei unite. Dar România, prin vocea ministrului mediului, Korodi Attila, a refuzat un transport de deşeuri ce urma să soseasă direct din Neapole. Krónika îi acordă o notă cât se poate de bună ministrului udemerist, exprimându-şi speranţa că acesta va rămâne ferm pe poziţii şi nu va ceda lobby-ului internaţional.
Háromszék abordează un subiect relativ puţin dezbătut: protecţia datelor personale în România. Deşi există o autoritate care se ocupă cu protecţia datelor şi pedepseşte abuzurile, se înregistrează încă multe încălcări ale dreptului la confidenţialitatea datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu sunt conştienţi că numele, adresa, etnia, religia, starea de sănătate, veniturile nu pot fi făcute publice fără acordul lor. Cum, se pare, nici instituţiie statului nu sunt conştiente. Ministerul Educaţiei, de exemplu, a fost amendat recent pentru nişte formulare. Vroia nici mai mult nici mai puţin decât date exacte despre veniturile familiilor şcolarilor şi preşcolarilor.
În Erdely.ma, un nou scandal cu tăbliţe bilingve în judeţul Hargita. La intrarea într-o comună numele localităţii a fost inscripţionat cu rune secuieşti. Prefectul l-a somat pe primar să demonteze tăbliţa. Acesta a protestat: ce lege i-ar interzice oare să scrie în limba maghiară, folosind nu alfabetul latin ci mai-vechile rune de origine incertă ?
Népújság îl citează pe liderul UDMR, Markó Béla, care spune aşa: formaţiunea condusă de el ar accepta un sistem electoral mixt - şi cu liste, şi uninominal, dar, ceea ce este şi mai important, cu un algoritm convenabil pentru reîmpărţirea voturilor pierdute. În altă ordine de idei, UDMR are alte priorităţi. De exemplu, legea lustraţiei şi deschiderea arhivelor PCR.
Despre UDMR se spune ba că are nevoie de reformă, ba că a pierdut contactul cu electoratul – remarcă sociologul Bíró Zoltán în Transidex. Ceea ce poate fi chiar adevărat – mai adugă el. Numai că toţi cei care obişnuiesc să afirme aceste lucruri vor cumva să ia locul liderilor sau direct al Uniunii.
Puci în UDMR ? – se întreabă A Hét. Citând surse anomine, autorul articolului enunţă: sunt tot mai mulţi aceia care contestă actuala conducere a formaţiunii. Vocile potrivnice se înteţesc, iar liderii UDMR par să pună tot mai puţin preţ pe participarea la guvernare şi pe implicarea politică, dorind să „curteze” mai degrabă societatea civilă. Anunţând demisia sa din funcţia de vicepremier încă în luna iunie, Markó Béla face un pas înapoi. Pentru prima dată în cariera sa politică.
Szabadsád exprimă altă părere, amintind că după referendumul din 19 mai a pornit o avalanşă. Declaraţii în contradictoriu, pasionale chiar, discuţii despre noua majoritate parlamentară, despre revizuirea poziţiilor şi analize ample în cadrul PNL şi UDMR. După toate astea, concluzia: cele două partide nu vor să renunţe la guvernare, afirmând senin că guvernul Tăriceanu îşi poate duce mandatul la bun sfârşit. Cu alte cuvinte: totul rămâne cum am stabilit.
Public-record la lansarea cărţii lui Markó Béla la Târgu Secuiesc – anunţă Székely Hírmondó. Sigur, nu toţi cei prezenţi s-au arătat foarte interesaţi de poezia liderului UDMR. Majoritatea l-a asaltat cu întrebări referitoare la eşecul campaniei anti-Băsescu.
Allgemeine Deutsche Zeitung comentează un studiu comandat de Ministerul Culturii, ce are ca temă obiceiurile culturale ale populaţiei. Din studiu reiese: un cetăţean cu venituri medii consumă lunar cultură în valoare de cca. 45 de lei.
Mormane şi depozite de gunoaie itinerante, iată unul dintre brandurile Europei unite. Dar România, prin vocea ministrului mediului, Korodi Attila, a refuzat un transport de deşeuri ce urma să soseasă direct din Neapole. Krónika îi acordă o notă cât se poate de bună ministrului udemerist, exprimându-şi speranţa că acesta va rămâne ferm pe poziţii şi nu va ceda lobby-ului internaţional.
Háromszék abordează un subiect relativ puţin dezbătut: protecţia datelor personale în România. Deşi există o autoritate care se ocupă cu protecţia datelor şi pedepseşte abuzurile, se înregistrează încă multe încălcări ale dreptului la confidenţialitatea datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu sunt conştienţi că numele, adresa, etnia, religia, starea de sănătate, veniturile nu pot fi făcute publice fără acordul lor. Cum, se pare, nici instituţiie statului nu sunt conştiente. Ministerul Educaţiei, de exemplu, a fost amendat recent pentru nişte formulare. Vroia nici mai mult nici mai puţin decât date exacte despre veniturile familiilor şcolarilor şi preşcolarilor.
În Erdely.ma, un nou scandal cu tăbliţe bilingve în judeţul Hargita. La intrarea într-o comună numele localităţii a fost inscripţionat cu rune secuieşti. Prefectul l-a somat pe primar să demonteze tăbliţa. Acesta a protestat: ce lege i-ar interzice oare să scrie în limba maghiară, folosind nu alfabetul latin ci mai-vechile rune de origine incertă ?
