Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Miercuri, şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Valerii Liţkai, a declarat că autorităţile transnistrene vor solicita sprijinul Rusiei şi Ucrainei, ca state mediatoare în conflictul transnistrean, pentru a nu admite, citez, «o nouă blocadă echinomică a Transnistriei din partea Chişinăului». Chişinăul a anunţat că de la 1 iulie nu doar exporturile, dar şi importurile de materie primă în regiunea transnistreană vor putea fi operate doar în baza unor certificate eliberate de autorităţile moldoveneşti. Exporturile transnistrene au fost puse sub controlul autorităţilor de la Chişinău din martie 2006, acţiuni ce au fost calificate de Tiraspol drept „blocadă economică”.
Cel mai mare plătitor de impozite în regiunea transnistreană este grupul de companii „Sheriff”, care în anul trecut a achitat impozite de peste 31 milioane dolari, ceea ce constituie peste 11 la sută în bugetul regiunii. Valoarea impozitelor achitate de Uzina Metalurgică de la Râbniţa a fost de două ori mai mică – 16 milioane dolari. A treia în top-ul celor mai mari contribuabili este Centrala Hodroelectrică de la Cuciurgan, cu peste 4 milioane dolari.
Ambasada SUA în Republica Moldova este indignată de faptul că maşina Ambasadei în care se aflau câţiva diplomaţi americani care intenţionau să ajungă la Tiraspol a fost reţinută pentru mai mult timp, marţi, la hotarul cu regiunea transnistreană, informează agenţia de presă Infotag.
Preşedintele Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Goran Lennmarker, a efectuat o vizită de informare în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întâlniri şi cu oficialităţi transnistrene.
Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat la Moscova că Statele Unite nu vor permite Rusiei să aibă drept de veto în legatură cu planurile americane de construire a unui scurt anti-rachetă în Europa. Declaraţia Condoleezzei Rice a fost facută marţi după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Jean Paul Costa, nu a reuşit să convingă autorităţile ruse să ratifice protocolul 14 la Convenţia Europeană a drepturilor omului. Aproape un sfert din dosarele depuse la CEDO provin din Rusia.
Preşedintele Curţii Constituţionale din Ucraina, Ivan Dombrovschi, şi-a dat demisia pe fondul continuării crizei politice din ţară. În urma ultimelor convorbiri între preşedintele pro-occidental Viktor Iuşchenko şi premierul Viktor Ianukovici, nu a putut fi stabilită o dată pentru alegerile parlamentare anticipate.
Republica Moldova, reprezentată de interpreta Natalia Barbu, s-a calificat în finala ediţiei din 2008 a concursului "Eurovision ", fiind clasată la ediţia din acest an din Helsinki pe locul 10. Câştigătorul concursului a fost Serbia, pe locurile doi şi trei s-au clasat Ucraina şi Rusia.
Cântăreţul şi compozitorul sârb Goran Bregovic a "ţinut în priză" timp de peste două ore publicul moldovean sub acordul muzicii balcanice, într-un concert în stradă organizat sâmbâtă în centrul Chişinăului.
Temperaturi de peste 30 grade Celsius la începutul şi mijlocul lunii mai se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova o dată în 20 de ani. Potrivit prognozelor, în acest an vara va fi una secetoasă şi caniculară.
----------------------------------
Europa Libera: Invitatul emisiunii noastre de astăzi este redactorul-şef al agenţiei de ştiri Nica-press, Vladimir Ţesliuk, pe care vreau să-l întreb care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Ţesliuk: Săptămâna trecută a fost o continuare a evenimentelor celei precedente, când am marcat aniversarea a 10 ani de la semnare a Memorandumului de tristă faimă a lui Primakov. Nu există nici o diferenţă dintre poziţia diplomaţiei ruse şi aprecierile celor din Transnistria privitor la faptul că documentul trebuie să constituie baza viitoarelor negocieri. Un simplu exerciţiu de logică ne făcea să credem că ar fi trebuit să formuleze o poziţie şi Chişinăul. Pe fundalul acelei scurgeri de informaţie care vorbea despre existenţa unui „plan secret” al Chişinăului, această tăcere acum este chiar ridicolă. Deci, avem în prezent formulate clar poziţiile Moscovei şi Tiraspolului, iar Chişinăul, în opinia mea, este într-o situaţie dificilă şi practic fără ieşire.
Europa Libera: Domnule Ţesliuk, cât de obiective vi se par declaraţiile care vorbesc despre o nouă blocadă economică a Transnistriei?
Ţesliuk: Oficialii transnistreni şi agenţii economici vorbesc despre faptul că dacă va fi realizată această intenţie a Chişinăului de a impune un control asupra importurilor transnistrene, atunci economia transnistreană va pierde 35-50 milioane de dolari pe an. Este o catastrofă. Aşa consideră şi Tiraspolul, spunând că în această situaţie economia regiunii se poate pur şi simplu prăbuşi. Din câte înţeleg, economia transnistreană are frisoane acum, pentru că există unele probleme cu Moscova. Se pare că a fost oprită finanţarea directă şi potrivit uneia dintre versiuni, Moscova îi dă posibilitatea Tiraspolului să-şi demonstreze independenţa economică, pe fundalul faptului că Tiraspolul a manifestat deja unele elemente ale independenţei sale politice şi în raport cu Moscova. Sunt voci susţin că unele acţiuni ale Tiraspolului oficial nu au fost agreate de Moscova. Şi, din câte am auzit, deja se anunţă apariţia unor restanţe la plata salariilor, ceea ce va constitui o lovitură dureroasă pentru transnistreni.
---------------------------------
Europa Libera: Principalul eveniment internaţional al săptămânii trecute a fost summitul Uniunea Europeană-Rusia de la Samara. Agenda discuţiilor prevedea un punct privitor la conflictele îngheţate din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Dar nici acesta şi nici alte subiecte în care părţile aveau poziţii divergente nu şi-au găsit o soluţie, astfel încât relaţiile continuă să fie reci. Mai mult, întilnirea de la Samara a fost pusă în umbră de faptul că Moscova a încercat să înăbuşe orice manifestare a opoziţiei democratice. Înainte de summit, liderul mişcării de opoziţie Cealaltă Rusie – campionul de şah Gary Kasparov – a fost reţinut la aeroportul din Moscova şi împiedicat să ajungă la Samara, pentru un marş ce urma să aiba loc astăzi. Gary Kasparov a explicat serviciului rusesc al postului nostru de radio: “Nu ni s-a permis să zburăm de la Moscova. Multora dintre noi ni s-au luat biletele şi paşapoartele. Controlul documentelor a durat 5 ore şi în primele 2 ore nu ni s-a dat nici o explicaţie. Apoi, ni s-a spus că adună informaţii pentru ca li se pare că 13 pasageri - inclusiv corespondenţii de la Wall Street Journal şi Daily Telegraph – ar avea bilete contrafacute….”
Europa Libera: În plan oficial, summitul nu a fost nici el prea “cald” şi rezultatele întilnirii au fost cele aşteptate – părţle au căzut de acord ca NU sunt de acord. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso: “Problemele legate de interzicerea importului de carne poloneză reprezintă o dificultate. Am explicat partenerilor noştri ruşi că dacă un stat al Uniunii este în dificultate, Uniunea Europeana este în dificultate. Problemele Lituaniei, Estoniei sunt, de asemenea, problemele Europei…”
Baroso a răspuns astfel afirmaţiilor făcute de Vladimir Putin, în discursul său oficial: “Am discutat subiectul extrem de important pentru noi şi anume violarea drepturilor omului ale populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Letonia şi Estonia. Poziţia noastră este clară. Acest lucru este inacceptabil şi nu merita să existe în Europa.”
Europa Libera: Un summit Uniunea Europeană-Rusia care se încheie aşa cum a început – cu aceleaşi dezacorduri şi aceleaşi probleme bilaterale.
----------------------------------
Europa Libera: Clubul de radio-amatori din Râbniţa este unul dintre puţinele de acest fel din Moldova şi a reuşit să supravieţuiască încă din perioada sovietică exclusiv datorită sprijinului din partea Uzinei Metalurgice. Cand am ajuns la Râbniţa, membrii Clubul de Radio-Amatori erau în toiul unor competiţii internaţionale, organizate de Liga Americană de Radio Releie – care presupun că timp de două zile membrii clubului trebuie să stabilească cât mai multe legaturi prin unde radio cu alţi radio-amatori din cât mai multe ţări.
Europa Libera: Stau de vorbă cu conducătorul Clubului, Valerii Nestereţ, cu Genrih Vâpih, care e pasionat de radio sport de… 55 de ani şi cu Anatolii Nemirskii.
„Nu se poate spune că radio sportul este unul spectaculos – el nu poate aduna stadioane. Dar cei care practică acest sport, îl apreciază la justa valoare... În acest gen de competiţii, este foarte greu să ajungi printre primii 10 – în Rusia ştiu că există cluburi foarte bine dotate tehnic care pot concura cu cele din Occident.”
„Aţi văzut ce antene au? Te doare mintea. Noi suntem mai modest dotaţi şi respectiv, ca să zic aşa, dacă eşti pe bicicletă e greu să te întreci cu mercedesul.”
Europa Libera: Clubul de radio amatori din Râbniţa are de obicei rezultate bune la competiţii regionale, iar anul trecut a acupat chiar locul intâi la campionatul Ucrainei pe unde scurte.
Radio-sportul este un hobby costisitor şi implică o bună dotare tehnică şi dese deplasări în zone muntoase sau chiar pe insule nelocuite, pentru a participa la competiţii internaţionale. Dar nu numai, ne spune Anatolii Nemirskii: 'Acest sport împlică şi urcarea pe munte, şi navigaţia pe mari şi trebuie să ştii engleza, alfabetul morse, calculatorul... Trebuie să urci pe acoperiş, să montezi acolo antena, pe care înainte de asta să o proiectezi... Acum mai putem cumpăra câte ceva din aparatura de care avem nevoie, dar până nu demult emiţătoarele şi restul erau facute chiar de noi.”
Iar Valerii Nestereţ adaugă: „Acest sport nu e străin şi de turism – Anatol a ridicat anul trecut pe munte două acumulatoare de la maşini, am urcat staţia de radio, corturi, mancare, antene... Şi mai şi ploua, cărarea era lunecoasă şi în pantă... Toate elementele turismului extrem... „
Europa Libera: Îi întreb pe membrii clubului dacă menţin relaţii cu colegii lor de pe malul drept al Nistrului. Anatolii Nemirskii: “Farmecul acestui hobby este că el exclude din start politica. Aici, toate frontierele dispar şi rămâne doar sportul. Iată de ce toţi radio-amatorii nu sunt afectaţi câtuşi de puţin de unele aspecte care sunt exagerbate în ultimul timp – cum ar fi diferenţele de rasă, de naţionalitate şi aşa mai departe.”
“Încă pe vremurile sovietice am fost la Praga – soţia era furată de magazine – de haine şi salamuri – iar eu eram cu ochii pe balcoane în cautare de antene radio… Am sunat la o uşă şi m-am prezentat şi omul m-a chemat în casă şi mi-a arătat utilajul şi ne-am împrietenit”, mai povesteşte Valerii Nestereţ.
Europa Libera: Prin intermediul undelor, spun interlocutorii mei, radio-amatorii au desfiinţat demult frontierele şi au ajuns să comunice într-un limbaj pe care îl înţeleg cu toţii. Îi uneşte pasiunea pentru ce fac şi dorinţa de a comunica.
-------------------------
Europa Libera: De la comunicarea prin unde radio la comunicarea prin scrisori. Potrivit oficialilor din cadrul poştei transnistrene, locuitorii regiunii trimit tot mai puţine scrisori obişnuite, pe hârtie, şi optează tot mai des pentru poşta electronică, odată cu dezvoltarea tehnologiilor infornaţionale. Cum şi de ce – a încercat să afle corespondenta noastră la Râbniţa, Valeria Odenţova. Relatarea ei vă este prezentată de Radu Benea.
Directorul Întreprinderii de stat „Poşta din Râbniţa”, Boris Rubin, ne-a spus că poşta electronică este preferată de tot mai mulţi transnistreni.
„Clienţii noştri au trimis de la începutul anului peste 19 mii de scrisori, dintre care doar 408 scrisori – în Occident, iar în direcţia CSI – de 10 ori mai multe. Numărul de scrisori, să zic aşa, s-a prăbuşit odată cu Uniunea Sovietică. Atunci, în afară de scrisori, noi mai trimiteam şi 70 de mii de colete pe an – adică cam 200 pe zi. Acum într-un an trimitem 250 de colete, dintre care 200 au ca destinaţie puşcăriile din Transnistria. Înainte se expediau gemuri de casă, slănină, fasole, dar cel mai des fructe, în special mere. Acum expedierea prin poştă a acestor mărfuri este interzisă. În plus, acum şi la Moscova poţi cumpăra mere în orice magazin.”
Metodele tradiţionale de comunicare trec pe planul doi. Cum preferă să comunice – prin scrisori pe hârtie trimise în plicuri sau prin mesaje electronice, ne-au povestit mai mulţi locuitori ai Râbniţei:
„Scriu şi scrisori pe hârtie – prietenilor mei din Ucraina, sau tatălui – dar cu aceşti oameni nu comunic prea des, pentru că scrisorile fac mult timp pe drum. În general, prefer poşta electronică, pentru că este rapidă şi chiar dacă se întâmplă ceva, aflu imediat – cu poşta obişnuită ar dura vreo două săptămâni şi sunt cazuri când chiar poate fi prea târziu.” „Nu am invăţat încă computerul şi mi-e mai simplu să comunic prin scrisori obişnuite. În plus, nu toţi prietenii şi colegii mei au posibilitatea să citească scrisori electronice.”
„Poşta electronică e mai rapidă, dar e cu mult mai plăcut să primeşti o scrisoare în plic – o poţi ţine în mână, recunoşti scrisul persoanei apropiate, în plus este mult mai emotională şi mai vie... Pe de altă parte, avantajul postei electronice e că eşti sigur că nu va fi deschisă, nu vor fi scoase pozele.”
„Eu folosesc poşta electronică, pentru că e mai rapid şi mai comod. Am acasă tot ce-mi trebuie pentru asta – am cules-o şi am trimis-o. Iar petnru o scrisoare obişnuită trebuie să ies din casă, să mă complic, să lipesc timbrul.”
„De o sută de ani nu am folosit posta obişnuită, pentru că nu se merită.
"Folosim realizările progresului. Am o soră în Kazahstan şi o scrisoare ajunge de acolo la Râbniţa în 12 zile. Mi-e mai simplu să ridic receptorul şi să dau un telefon, sau să merg la un internet-cafe."
„Dacă e să trimiţi poze prin poştă obişnuită, îţi iese cu mult mai scump – iar aşa cu 4 ruble poţi trimite din orice internet-cafe orice şi oriunde.”
„Am trăit o vreme în Olanda şi am tot trimis încoace şi scrisori, şi colete... Dar poşta vine prin Chişinău, unde ele sunt deschise, şi au fost cazuri când câte ceva mai şi dispărea de acolo, iar unele scrisori nu au ajuns niciodată. Aşa că suntem adepţii internetului.”
Directorul „Poştei din Râbniţa”, Boris Rubin, ne-a mai spus că sarcina de bază a angajaţilor de la poştă este acum asigurarea cu calculatoare şi conectarea la Internet a oficiilor de la sate, ceea ce, în epoca tehnologiilor informaţionale, nu este un lux, ci o necesitate.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
AICI E REL
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Miercuri, şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Valerii Liţkai, a declarat că autorităţile transnistrene vor solicita sprijinul Rusiei şi Ucrainei, ca state mediatoare în conflictul transnistrean, pentru a nu admite, citez, «o nouă blocadă echinomică a Transnistriei din partea Chişinăului». Chişinăul a anunţat că de la 1 iulie nu doar exporturile, dar şi importurile de materie primă în regiunea transnistreană vor putea fi operate doar în baza unor certificate eliberate de autorităţile moldoveneşti. Exporturile transnistrene au fost puse sub controlul autorităţilor de la Chişinău din martie 2006, acţiuni ce au fost calificate de Tiraspol drept „blocadă economică”.
Cel mai mare plătitor de impozite în regiunea transnistreană este grupul de companii „Sheriff”, care în anul trecut a achitat impozite de peste 31 milioane dolari, ceea ce constituie peste 11 la sută în bugetul regiunii. Valoarea impozitelor achitate de Uzina Metalurgică de la Râbniţa a fost de două ori mai mică – 16 milioane dolari. A treia în top-ul celor mai mari contribuabili este Centrala Hodroelectrică de la Cuciurgan, cu peste 4 milioane dolari.
Ambasada SUA în Republica Moldova este indignată de faptul că maşina Ambasadei în care se aflau câţiva diplomaţi americani care intenţionau să ajungă la Tiraspol a fost reţinută pentru mai mult timp, marţi, la hotarul cu regiunea transnistreană, informează agenţia de presă Infotag.
Preşedintele Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Goran Lennmarker, a efectuat o vizită de informare în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întâlniri şi cu oficialităţi transnistrene.
Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat la Moscova că Statele Unite nu vor permite Rusiei să aibă drept de veto în legatură cu planurile americane de construire a unui scurt anti-rachetă în Europa. Declaraţia Condoleezzei Rice a fost facută marţi după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Jean Paul Costa, nu a reuşit să convingă autorităţile ruse să ratifice protocolul 14 la Convenţia Europeană a drepturilor omului. Aproape un sfert din dosarele depuse la CEDO provin din Rusia.
Preşedintele Curţii Constituţionale din Ucraina, Ivan Dombrovschi, şi-a dat demisia pe fondul continuării crizei politice din ţară. În urma ultimelor convorbiri între preşedintele pro-occidental Viktor Iuşchenko şi premierul Viktor Ianukovici, nu a putut fi stabilită o dată pentru alegerile parlamentare anticipate.
Republica Moldova, reprezentată de interpreta Natalia Barbu, s-a calificat în finala ediţiei din 2008 a concursului "Eurovision ", fiind clasată la ediţia din acest an din Helsinki pe locul 10. Câştigătorul concursului a fost Serbia, pe locurile doi şi trei s-au clasat Ucraina şi Rusia.
Cântăreţul şi compozitorul sârb Goran Bregovic a "ţinut în priză" timp de peste două ore publicul moldovean sub acordul muzicii balcanice, într-un concert în stradă organizat sâmbâtă în centrul Chişinăului.
Temperaturi de peste 30 grade Celsius la începutul şi mijlocul lunii mai se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova o dată în 20 de ani. Potrivit prognozelor, în acest an vara va fi una secetoasă şi caniculară.
----------------------------------
Europa Libera: Invitatul emisiunii noastre de astăzi este redactorul-şef al agenţiei de ştiri Nica-press, Vladimir Ţesliuk, pe care vreau să-l întreb care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Ţesliuk: Săptămâna trecută a fost o continuare a evenimentelor celei precedente, când am marcat aniversarea a 10 ani de la semnare a Memorandumului de tristă faimă a lui Primakov. Nu există nici o diferenţă dintre poziţia diplomaţiei ruse şi aprecierile celor din Transnistria privitor la faptul că documentul trebuie să constituie baza viitoarelor negocieri. Un simplu exerciţiu de logică ne făcea să credem că ar fi trebuit să formuleze o poziţie şi Chişinăul. Pe fundalul acelei scurgeri de informaţie care vorbea despre existenţa unui „plan secret” al Chişinăului, această tăcere acum este chiar ridicolă. Deci, avem în prezent formulate clar poziţiile Moscovei şi Tiraspolului, iar Chişinăul, în opinia mea, este într-o situaţie dificilă şi practic fără ieşire.
Europa Libera: Domnule Ţesliuk, cât de obiective vi se par declaraţiile care vorbesc despre o nouă blocadă economică a Transnistriei?
Ţesliuk: Oficialii transnistreni şi agenţii economici vorbesc despre faptul că dacă va fi realizată această intenţie a Chişinăului de a impune un control asupra importurilor transnistrene, atunci economia transnistreană va pierde 35-50 milioane de dolari pe an. Este o catastrofă. Aşa consideră şi Tiraspolul, spunând că în această situaţie economia regiunii se poate pur şi simplu prăbuşi. Din câte înţeleg, economia transnistreană are frisoane acum, pentru că există unele probleme cu Moscova. Se pare că a fost oprită finanţarea directă şi potrivit uneia dintre versiuni, Moscova îi dă posibilitatea Tiraspolului să-şi demonstreze independenţa economică, pe fundalul faptului că Tiraspolul a manifestat deja unele elemente ale independenţei sale politice şi în raport cu Moscova. Sunt voci susţin că unele acţiuni ale Tiraspolului oficial nu au fost agreate de Moscova. Şi, din câte am auzit, deja se anunţă apariţia unor restanţe la plata salariilor, ceea ce va constitui o lovitură dureroasă pentru transnistreni.
---------------------------------
Europa Libera: Principalul eveniment internaţional al săptămânii trecute a fost summitul Uniunea Europeană-Rusia de la Samara. Agenda discuţiilor prevedea un punct privitor la conflictele îngheţate din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Dar nici acesta şi nici alte subiecte în care părţile aveau poziţii divergente nu şi-au găsit o soluţie, astfel încât relaţiile continuă să fie reci. Mai mult, întilnirea de la Samara a fost pusă în umbră de faptul că Moscova a încercat să înăbuşe orice manifestare a opoziţiei democratice. Înainte de summit, liderul mişcării de opoziţie Cealaltă Rusie – campionul de şah Gary Kasparov – a fost reţinut la aeroportul din Moscova şi împiedicat să ajungă la Samara, pentru un marş ce urma să aiba loc astăzi. Gary Kasparov a explicat serviciului rusesc al postului nostru de radio: “Nu ni s-a permis să zburăm de la Moscova. Multora dintre noi ni s-au luat biletele şi paşapoartele. Controlul documentelor a durat 5 ore şi în primele 2 ore nu ni s-a dat nici o explicaţie. Apoi, ni s-a spus că adună informaţii pentru ca li se pare că 13 pasageri - inclusiv corespondenţii de la Wall Street Journal şi Daily Telegraph – ar avea bilete contrafacute….”
Europa Libera: În plan oficial, summitul nu a fost nici el prea “cald” şi rezultatele întilnirii au fost cele aşteptate – părţle au căzut de acord ca NU sunt de acord. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso: “Problemele legate de interzicerea importului de carne poloneză reprezintă o dificultate. Am explicat partenerilor noştri ruşi că dacă un stat al Uniunii este în dificultate, Uniunea Europeana este în dificultate. Problemele Lituaniei, Estoniei sunt, de asemenea, problemele Europei…”
Baroso a răspuns astfel afirmaţiilor făcute de Vladimir Putin, în discursul său oficial: “Am discutat subiectul extrem de important pentru noi şi anume violarea drepturilor omului ale populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Letonia şi Estonia. Poziţia noastră este clară. Acest lucru este inacceptabil şi nu merita să existe în Europa.”
Europa Libera: Un summit Uniunea Europeană-Rusia care se încheie aşa cum a început – cu aceleaşi dezacorduri şi aceleaşi probleme bilaterale.
----------------------------------
Europa Libera: Clubul de radio-amatori din Râbniţa este unul dintre puţinele de acest fel din Moldova şi a reuşit să supravieţuiască încă din perioada sovietică exclusiv datorită sprijinului din partea Uzinei Metalurgice. Cand am ajuns la Râbniţa, membrii Clubul de Radio-Amatori erau în toiul unor competiţii internaţionale, organizate de Liga Americană de Radio Releie – care presupun că timp de două zile membrii clubului trebuie să stabilească cât mai multe legaturi prin unde radio cu alţi radio-amatori din cât mai multe ţări.
Europa Libera: Stau de vorbă cu conducătorul Clubului, Valerii Nestereţ, cu Genrih Vâpih, care e pasionat de radio sport de… 55 de ani şi cu Anatolii Nemirskii.
„Nu se poate spune că radio sportul este unul spectaculos – el nu poate aduna stadioane. Dar cei care practică acest sport, îl apreciază la justa valoare... În acest gen de competiţii, este foarte greu să ajungi printre primii 10 – în Rusia ştiu că există cluburi foarte bine dotate tehnic care pot concura cu cele din Occident.”
„Aţi văzut ce antene au? Te doare mintea. Noi suntem mai modest dotaţi şi respectiv, ca să zic aşa, dacă eşti pe bicicletă e greu să te întreci cu mercedesul.”
Europa Libera: Clubul de radio amatori din Râbniţa are de obicei rezultate bune la competiţii regionale, iar anul trecut a acupat chiar locul intâi la campionatul Ucrainei pe unde scurte.
Radio-sportul este un hobby costisitor şi implică o bună dotare tehnică şi dese deplasări în zone muntoase sau chiar pe insule nelocuite, pentru a participa la competiţii internaţionale. Dar nu numai, ne spune Anatolii Nemirskii: 'Acest sport împlică şi urcarea pe munte, şi navigaţia pe mari şi trebuie să ştii engleza, alfabetul morse, calculatorul... Trebuie să urci pe acoperiş, să montezi acolo antena, pe care înainte de asta să o proiectezi... Acum mai putem cumpăra câte ceva din aparatura de care avem nevoie, dar până nu demult emiţătoarele şi restul erau facute chiar de noi.”
Iar Valerii Nestereţ adaugă: „Acest sport nu e străin şi de turism – Anatol a ridicat anul trecut pe munte două acumulatoare de la maşini, am urcat staţia de radio, corturi, mancare, antene... Şi mai şi ploua, cărarea era lunecoasă şi în pantă... Toate elementele turismului extrem... „
Europa Libera: Îi întreb pe membrii clubului dacă menţin relaţii cu colegii lor de pe malul drept al Nistrului. Anatolii Nemirskii: “Farmecul acestui hobby este că el exclude din start politica. Aici, toate frontierele dispar şi rămâne doar sportul. Iată de ce toţi radio-amatorii nu sunt afectaţi câtuşi de puţin de unele aspecte care sunt exagerbate în ultimul timp – cum ar fi diferenţele de rasă, de naţionalitate şi aşa mai departe.”
“Încă pe vremurile sovietice am fost la Praga – soţia era furată de magazine – de haine şi salamuri – iar eu eram cu ochii pe balcoane în cautare de antene radio… Am sunat la o uşă şi m-am prezentat şi omul m-a chemat în casă şi mi-a arătat utilajul şi ne-am împrietenit”, mai povesteşte Valerii Nestereţ.
Europa Libera: Prin intermediul undelor, spun interlocutorii mei, radio-amatorii au desfiinţat demult frontierele şi au ajuns să comunice într-un limbaj pe care îl înţeleg cu toţii. Îi uneşte pasiunea pentru ce fac şi dorinţa de a comunica.
-------------------------
Europa Libera: De la comunicarea prin unde radio la comunicarea prin scrisori. Potrivit oficialilor din cadrul poştei transnistrene, locuitorii regiunii trimit tot mai puţine scrisori obişnuite, pe hârtie, şi optează tot mai des pentru poşta electronică, odată cu dezvoltarea tehnologiilor infornaţionale. Cum şi de ce – a încercat să afle corespondenta noastră la Râbniţa, Valeria Odenţova. Relatarea ei vă este prezentată de Radu Benea.
Directorul Întreprinderii de stat „Poşta din Râbniţa”, Boris Rubin, ne-a spus că poşta electronică este preferată de tot mai mulţi transnistreni.
„Clienţii noştri au trimis de la începutul anului peste 19 mii de scrisori, dintre care doar 408 scrisori – în Occident, iar în direcţia CSI – de 10 ori mai multe. Numărul de scrisori, să zic aşa, s-a prăbuşit odată cu Uniunea Sovietică. Atunci, în afară de scrisori, noi mai trimiteam şi 70 de mii de colete pe an – adică cam 200 pe zi. Acum într-un an trimitem 250 de colete, dintre care 200 au ca destinaţie puşcăriile din Transnistria. Înainte se expediau gemuri de casă, slănină, fasole, dar cel mai des fructe, în special mere. Acum expedierea prin poştă a acestor mărfuri este interzisă. În plus, acum şi la Moscova poţi cumpăra mere în orice magazin.”
Metodele tradiţionale de comunicare trec pe planul doi. Cum preferă să comunice – prin scrisori pe hârtie trimise în plicuri sau prin mesaje electronice, ne-au povestit mai mulţi locuitori ai Râbniţei:
„Scriu şi scrisori pe hârtie – prietenilor mei din Ucraina, sau tatălui – dar cu aceşti oameni nu comunic prea des, pentru că scrisorile fac mult timp pe drum. În general, prefer poşta electronică, pentru că este rapidă şi chiar dacă se întâmplă ceva, aflu imediat – cu poşta obişnuită ar dura vreo două săptămâni şi sunt cazuri când chiar poate fi prea târziu.” „Nu am invăţat încă computerul şi mi-e mai simplu să comunic prin scrisori obişnuite. În plus, nu toţi prietenii şi colegii mei au posibilitatea să citească scrisori electronice.”
„Poşta electronică e mai rapidă, dar e cu mult mai plăcut să primeşti o scrisoare în plic – o poţi ţine în mână, recunoşti scrisul persoanei apropiate, în plus este mult mai emotională şi mai vie... Pe de altă parte, avantajul postei electronice e că eşti sigur că nu va fi deschisă, nu vor fi scoase pozele.”
„Eu folosesc poşta electronică, pentru că e mai rapid şi mai comod. Am acasă tot ce-mi trebuie pentru asta – am cules-o şi am trimis-o. Iar petnru o scrisoare obişnuită trebuie să ies din casă, să mă complic, să lipesc timbrul.”
„De o sută de ani nu am folosit posta obişnuită, pentru că nu se merită.
"Folosim realizările progresului. Am o soră în Kazahstan şi o scrisoare ajunge de acolo la Râbniţa în 12 zile. Mi-e mai simplu să ridic receptorul şi să dau un telefon, sau să merg la un internet-cafe."
„Dacă e să trimiţi poze prin poştă obişnuită, îţi iese cu mult mai scump – iar aşa cu 4 ruble poţi trimite din orice internet-cafe orice şi oriunde.”
„Am trăit o vreme în Olanda şi am tot trimis încoace şi scrisori, şi colete... Dar poşta vine prin Chişinău, unde ele sunt deschise, şi au fost cazuri când câte ceva mai şi dispărea de acolo, iar unele scrisori nu au ajuns niciodată. Aşa că suntem adepţii internetului.”
Directorul „Poştei din Râbniţa”, Boris Rubin, ne-a mai spus că sarcina de bază a angajaţilor de la poştă este acum asigurarea cu calculatoare şi conectarea la Internet a oficiilor de la sate, ceea ce, în epoca tehnologiilor informaţionale, nu este un lux, ci o necesitate.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
AICI E REL