Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă
Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Valeriu Caţer:
Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova Kalman Mizsei a discutat vineri la Moscova probleme legate de solutionarea diferendului transnistrean. La Moscova Mizsei a plecat după ce a purtat discuţii similare la Kiev cu partenerii din Ucraina. Săptămâna aceasta oficialul UE va sosi şi în R.Moldova.
Presa a publicat săptămâna trecută câteva detalii ale unui nou plan de reglementare a conflictului transnistrean propus de Moscova preşedintelui Vladimir Voronin. Cu mai multe informaţii vom reveni pe parcursul programului.
Başkanul Unităţii Administrativ-Teritoriale Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal, a declarat că autonomia găgăuză va solicita un statut egal cu cel al Transnistriei, în cazul în care noile propuneri ale Moscovei vor fi puse în practică.
Igor Smirnov a participat, vineri, la sfinţirea locului unde va fi ridicată clopotniţa memorialului istorico militar de la Bender. La ceremonie au mai participat oficiali din Ambasadele Federaţiei Ruse şi Ucrainei la Chişinău, cazaci şi pacificatorii ruşi din regiune. Detalii, pe parcursul emisiunii.
Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a decis acordarea RM a unui ajutor financiar în valoare de 45 de milioane de euro pentru susţinerea balanţei de plăţi şi realizarea reformelor.
Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul brutal in care au intervenit fortele de ordine din Rusia in timpul demonstraţiilor de protest, organizate la Moscova si Sankt Peterburg. Demonstratiile au fost organizate in semn de protest fata de regimul autoritar al presedintelui Vladimir Putin.
Parlamentul României l-a suspendat joi din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu. Decizia va fi supusă unui referendum naţional, care va avea loc pe data de 20 mai, referendum prin care alegătorii vor decide dacă Traian Băsescu va fi revocat din funcţia de şef al statului sau se va întoarce la Palatul Cotroceni.
Reuniţi la Belgrad, miniştrii de externe din nouă ţări est-europene, inclusiv Republica Moldova, au aprobat proiectul construcţiei unei magistrale rutiere de 2000 de kilometri în jurul Mării Negre.
La Kiev, mii de oponenţi ai premierului Victor Ianucovici au blocat miercuri clădirea Curţii Constituţionale pentru a-i împiedica pe judecători să intre şi să înceapă dezbaterile asupra legalităţii decretului preşedintelui Iuşcenco de dizolvare a Parlamentului şi convocare a alegerilor anticipate.
Victor Iuşcenco s-a declarat dispus să suspende decretul de dizolvare a parlamentului dacă parlamentarii sînt de acord cu aplicarea unor reforme.
-----------------------------------------
Dragi ascultatori, săptămâna trecută a fost marcată de apariţia în presă a unor informaţii privind existenţa unor noi propuneri de reglementare a conflictului transnistrean venind de la Moscova. Într-un material publicat pe site-ul Fundaţiei Jamestown de la Washington, cunoscutul analist politic american Vladimir Socor scrie că noile propuneri ar fi fost elaborate în Consiliul de Securitate al Rusiei condus de Iurii Zubakov. Presupusul plan rusesc ar consta dintr-o declaraţie comună ce ar urma să fie semnată de Vladimir Voronin şi Igor Smirnov şi votată de legislativele de la Chişinăul şi Tiraspol. Parlamentul şi Sovietul Suprem ar urma să se autodizolve şi noi alegeri ar urma să aibă loc separat pe ambele maluri ale Nistrului până în luna noiembrie a anului curent. 18-19 locuri din 101 în noul Parlament de la Chişinău ar urma să fie rezervate deputaţilor din Transnistria. În Guvern, primul vicepremier şi miniştrii adjuncţi din fiecare minister ar urma să de asemenea să fie numiţi de Tiraspol. Trupele ruse ar urma să se retragă din RM după doi ani, cu condiţia ca reglementarea să fie definitivă.
Potrivit analistului american, acest presupus plan nu a fost adus la cunoştinţa observatorilor în procesul de reglementare a conflictului transnistrean – Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, aceştia urmând să fie informaţi abia după ce se va ajuge la o înţelegere între Chişinău, Moscova şi Tiraspol.
Preşedinţia şi Guvernul de la Chişinău nu au comentat în nici un fel aceste informaţii. Solicitat de noi, liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a declarat că Moscova nu i-a prezentat nici un nou document privind reglementarea: „La modul oficial, nu am primit un asemenea plan. Există formatul de negocieri. Cu Zubakov m-am întâlnit acum trei săptămâni şi nu mi-a transmis nimic. Poate Moldova pune ceva la cale, dar asta, ca de obicei de altfel, se întâmplă pe la spatele republicii moldoveneşti nistrene. Noi ne conducem de voinţa poporului de a construi relaţii economice, istorice, culturale cu Marea Rusie – şi asta vom face. Iar planurile – ce poate cuiva ii plac – planuri au fost multe...”
Invitatul emisiunii noastre de astăzi este jurnalistul Grigorii Volovoi, redactorul şef al ziarului Novaia Gazeta din Bender şi vreau să-l întreb ce crede despre aceste noi evoluţii în reglementarea trasnistreană.
Grigorii Volovoi: „Haideţi să facem o analiză. Rusia a încetat să acorde susţinere financiară Transnistriei în toamna anului trecut. Fără o decizie politică a conducerii de vârf a Rusiei acest lucru nu se putea întâmpla. Judecând după aceste indicii indirecte, Rusia şi Moldova încep să găsească tot mai multă limbă comună în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, e foarte posibil ca Zubakov, ca politician cu experienţă, a putut găsi limbă comună cu Vladimir Voronin în ceea ce priveşte principiile de bază a reglementării. Şi judecând după informaţia că proiectele ar fi fost discutate în cercurile prezidenţiale se poate presupune că Moldova şi Rusia negociază, cât ar părea de ciudat, prin intermediul Consiliului de Securitate, ceea ce, în opinia mea, subliniază dorinţa Chişinăului de a discuta anume cu această structură, maxim apropiată de preşedintele Putin. Iar poziţia Tiraspolului e pe cale de a-şi pierde din greutate.”
--------------------------------------------
Săptămâna trecută a fost marcată şi de un alt eveniment inedit pentru Transnistria – un schimb dur de acuzaţii făcute în public de către principalele două partide de la Tiraspol. Partidul Patriotic din Transnistria, condus de Oleg Smirnov, fiul lui Igor Smirnov, a acuzat principalul său rival, partidul „Obnovlenie”, care deţine majoritatea în Sovietul Suprem, de a fi generat în regiune „o criză care ar putea conduce ulterior la „dizolvarea” puterii”. Într-o declaraţie adoptată de Partidul Patriotic se spune că un şir de decizii adoptate la iniţiativa Partidului „Obnovlenie” ar putea genera prăbuşirea economiei, tensiuni sociale şi criză politică în regiune.
Liderul Partidului „Obnovlenie”, Evghenii Şevciuk, care este şi preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol a susţinut vineri o conferinţă de presă în cadrul căreia a răspuns acuzaţiilor venite de la Partidul Patriotic. Cu detalii, colegul meu Valeriu Caţer: La conferinţa de presă Evghenii Şevchiuk a făcut mai multe dezvăluiri legate de conducerea Partidului Patriotic din Transnistria şi de afacerile familiei Smirnov. Evghenii Şevchik a spus că vicepreşedinte al Partidului Patriotic este soţia fiului lui Igor Smirnov, Marina Smirnova. Ea este şi preşedintele filialei transnistrene a GazpromBank-ului, bancă ce colectează banii plătiţi de către transnistreni pentru consumul de gaze. Potrivit preşedintelui Sovietului Suprem, pe parcursul anului trecut plăţile pentru gaze au fost de 27 milioane dolari, iar în primele luni ale acestui an – de 18 milioane dolari. Totuşi, Transnistria nu a achitat nimic Gazprom-ului în această perioadă, iar banii, potrivit lui Shevchiuk, sunt folosiţi pentru îmbogăţirea familiei Smirnov.
Evghenii Şevciuk consideră că atacurile la adresa partidului său sunt o consecinţă a faptului că în 4 aprilie Sovietul Suprem, unde majoritatea este deţinută de Obnovlenie, a adoptat modificări la Bugetul regiunii prin care obligă GazpromBank-ul să transfere banii acumulaţi pentru gaze în 2006 şi 2007 pe contul Băncii Centrale de stat până la începutul lunii mai. Evghenii Şevciuk: „Cauza acestor declaraţii de opoziţie a Partidului Patriotic este nedorinţa de a restitui banii. Şi a devenit deja o practică vicioasă ca atunci când noi începem să întrebăm unde sunt banii şi de ce nu sunt ei în mâinile statului, începem să fim etichetaţi drept portocalii, drept pro-moldoveni, pro-europeni. E o modalitate comodă de a încerca astfel evitarea răspunsurilor la întrebările noastre. Dar noi aşteptăm răspunsuri reale. Şi ele trebuie să apară nu mai târziu de începutul lunii mai.”
La conferinţa de presă preşedintele Sovietului Suprem a mai cerut demisia actualului ministru al sănătăţii din regiune, Ivan Tkacenko, care este şi medicul personal al lui Igor Smirnov, menţionând că acesta nu va fi capabil să conducă reformele în sistemul sănătăţii care ar trebui să înceapă în regiune. Întrebat în ce relaţii este cu Igor Smirnov, Evghenii Şevchiuk a spus că aceste relaţii, citez, decurg într-un spirit constructiv. ------------------------------------------------------------------ Va amintesc, dragi ascultători, că invitatul nostru este Grigorii Volovoi, redactorul şef al ziarului Novaia Gazeta din Bender. D-le Volovoi, ce credeţi că înseamnă acest schimb inedit de declaraţii publice care s-a produs între Partidul Patriotic şi Partidul Obnovlenie? Grigorii Volovoi: „Este lupta dintre două partide. Una – Obnovlenie – vrea să apară acum ca fiind mai democratică. Partidul Patriotic încearcă să se apere, şi încearcă să preia iniţiativa, dar o face destul de neîndemânatic, din topor... Îar în ceea ce priveşte conferinţa de presă care a avut loc în Sovietul Suprem, ea este într-adevăr inedită, dar, părerea mea e că a ridicat mai multe semne de întrebare. De fapt, conferinţa de presă a fost un fel de efect al legii lui Newton – un impuls generează un altul, la fel de puternic, dar cu vector opus – adică, dacă nu ar fi existat declaraţia Partidului Patriotic, probabil nu s-ar fi ţinut nici conferinţa de presă respectivă, iar noi nu am mai fi aflat că cele 18 milioane dolari pe care noi le-am plătit foarte conştiincios pentru gaze, au plecat nu în Rusia, ci s-au împotmolit undeva în GazpromBank, sau în altă parte, nu ştiu în portmoneul cui... Nu am fi aflat că 28 de milioane dolari pentru anul trecut au fost pierduţi – Rusia nu le-a primit, şi nici noi nu ştim unde sunt... Apare întrebarea – cine a dat indicaţii ca aceşti bani să nu fie transferaţi? Cunoscând cât de puternică este verticala puterii prezidenţiale pot afirma cu certitudine că fără acordul lui Smirnov acest lucru era imposibil de făcut.” ----------------------------------------------------------- Tot vineri, la Bender, a avut loc ceremonia de sfinţire a crucii şi a locului unde va fi construită clopotniţa viitorului memorial istorico-militar din localitate. Memorialul a fost proiectat pe locul vechiului cimitir militar datând din 1887, unde au fost înmormântaţi, pe parcursul timpului, militari ruşi, austrieci, polonezi, germani, şi români... Cimitirul din Bender, închis în 1972, era considerat până nu demult de către Bucureşti cel mai mare loc al înhumării soldaţilor români din afara frontierelor României. Acesta este şi motivul pentru care autorităţile române au protestat, atunci când acum câteva luni, când au început lucrările la noul Memorial, vechile plăci de pe morminte au fost ridicate şi duse la marginea cimitirului. Protestul Bucureştiului a rămas însă fără răspuns, iar la cerermonia de vineri s-a anunţat că Memorialul va deveni un monument ridicat în memoria soldaţilor ruşi. La începutul şi la sfârşitul ceremoniei a fost intonat, pe lângă imnul Transnistriei, şi cel al Federaţiei Ruse.
Iată ce a declarat la miting liderul transnistrean Igor Smirnov: „În această zi istorică inaugurăm încă un monument Marii Rusii. Şi în ultimul timp, Rusia care a fost şi este prezentă aici mai mult de 200 de ani, în permanenţă este acuzată de toate relele prin care trec noile state. Este evident de ce Moldova împroaşcă mereu Rusia cu noroi – pentru că altfel nu va primi acele pomeni pe care i le dau Statele Unite şi Uniunea Europeană cu un singur scop – să aducă aici ordinea, moravurile şi valorile lor.”
Consilierul Ambasadei Rusiei la Chişinău, Evghenii Lapustin, a declarat în cadrul ceremoniei: „Cu preţul unor sacrificii nemaipomenite, oastea rusă a adus libertate tuturor popoarelor balcanice fără excepţie. Şi le mulţumim acelor popoare care încă mai ţin minte acest lucru.”
Iată ce a spus şi ataşatul militar al Ambasadei Ucrainei, Leonid Zaharov: „Pământul Transnistriei e strâns legat de Ucraina. Şi e firesc, pentru că ucrainenii – şi cei care au locuit de-a luncul Nistrului, şi cei care au luptat pe vremuri în cadrul armatei ruseşti sau în Armata Sovietică în cel de al doilea război mondial şi-au dat cu onoare viaţa pentru eliberarea Patriei noastre.”
Episcopul Tiraspolului Iustinian, a declarat, după ce a sfinţit crucea ridicată pe locul viitorului Memorial: „ Numai prin unitatea statului, armatei şi bisericii putem crea în viitor o patrie puternică şi bazată pe credinţă.”
Memorialul din Bender ar urma să fie finisat în toamna lui 2008, când oraşul va împlini 600 de ani.
Domnule Volovoi, îmi dau seama că pentru Transnistria subiectul este unul foarte sensibil, dar totuşi, atunci când e vorba despre cei decedaţi, în majoritatea statelor lumii memoria lor este cinstită în egală măsură, indiferent de naţionalitate. De ce credeţi că autorităţile evită să vorbească despre faptul că la Bender au fost înmormântaţi şi foarte mulţi soldaţi români?
Grigorii Volovoi: „ Eu cred că nu s-a procedat corect, petnru ca la noi, încă de pe vremea sovietică, mai există obiceiul de a împlini în stil stahanovist toate indicaţiile superiorilor. Indicaţia a fost – ne apropiem de Rusia – URA! – nu mai plătim banii pentru gaze, dar în schimb construim memoriale. Dar aici s-au uitat despre faptul – şi despre asta mi-a vorbit personal chiar şeful administraţiei orăşeneşti Bender – că la cimitir sunt înmormântaţi nu numai ostaşi ruşi, ci şi suedezi, români, şi mulţi alţii, şi iniţial, memorialul trebuia să fie ridicat în memoria tuturor militarilor care au fost înmormântaţi acolo. Părerea mea este că aici s-au urmărit mai mult nişte interese politice, decât memoria celor căzuţi.”
Majoritatea locuitorilor Benderului cu care am stat de vorbă s-au declarat foarte mulţumiţi de faptul că vechiul cimitir va deveni memorial. Mai ales localnicii erau chiar fericiţi că în locul celor două hectare de tufe de liliac şi grămezi de gunoi care serveau ca adăpost pentru cânii vagabonzi vor apărea alei petruite unde se vor putea plimba împreună cu copiii. Unii dintre cei cu care am vorbit s-au arătat nemulţumiţi de felul în care s-a procedat cu veciul cimitir românesc, dar aceştia erau puţin şi mai puţin dispuşi să vorbească.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, invitându-vă din nou la dialog săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
Buna ziua, dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Valeriu Caţer:
Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova Kalman Mizsei a discutat vineri la Moscova probleme legate de solutionarea diferendului transnistrean. La Moscova Mizsei a plecat după ce a purtat discuţii similare la Kiev cu partenerii din Ucraina. Săptămâna aceasta oficialul UE va sosi şi în R.Moldova.
Presa a publicat săptămâna trecută câteva detalii ale unui nou plan de reglementare a conflictului transnistrean propus de Moscova preşedintelui Vladimir Voronin. Cu mai multe informaţii vom reveni pe parcursul programului.
Başkanul Unităţii Administrativ-Teritoriale Gagauz-Yeri, Mihail Formuzal, a declarat că autonomia găgăuză va solicita un statut egal cu cel al Transnistriei, în cazul în care noile propuneri ale Moscovei vor fi puse în practică.
Igor Smirnov a participat, vineri, la sfinţirea locului unde va fi ridicată clopotniţa memorialului istorico militar de la Bender. La ceremonie au mai participat oficiali din Ambasadele Federaţiei Ruse şi Ucrainei la Chişinău, cazaci şi pacificatorii ruşi din regiune. Detalii, pe parcursul emisiunii.
Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a decis acordarea RM a unui ajutor financiar în valoare de 45 de milioane de euro pentru susţinerea balanţei de plăţi şi realizarea reformelor.
Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul brutal in care au intervenit fortele de ordine din Rusia in timpul demonstraţiilor de protest, organizate la Moscova si Sankt Peterburg. Demonstratiile au fost organizate in semn de protest fata de regimul autoritar al presedintelui Vladimir Putin.
Parlamentul României l-a suspendat joi din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu. Decizia va fi supusă unui referendum naţional, care va avea loc pe data de 20 mai, referendum prin care alegătorii vor decide dacă Traian Băsescu va fi revocat din funcţia de şef al statului sau se va întoarce la Palatul Cotroceni.
Reuniţi la Belgrad, miniştrii de externe din nouă ţări est-europene, inclusiv Republica Moldova, au aprobat proiectul construcţiei unei magistrale rutiere de 2000 de kilometri în jurul Mării Negre.
La Kiev, mii de oponenţi ai premierului Victor Ianucovici au blocat miercuri clădirea Curţii Constituţionale pentru a-i împiedica pe judecători să intre şi să înceapă dezbaterile asupra legalităţii decretului preşedintelui Iuşcenco de dizolvare a Parlamentului şi convocare a alegerilor anticipate.
Victor Iuşcenco s-a declarat dispus să suspende decretul de dizolvare a parlamentului dacă parlamentarii sînt de acord cu aplicarea unor reforme.
-----------------------------------------
Dragi ascultatori, săptămâna trecută a fost marcată de apariţia în presă a unor informaţii privind existenţa unor noi propuneri de reglementare a conflictului transnistrean venind de la Moscova. Într-un material publicat pe site-ul Fundaţiei Jamestown de la Washington, cunoscutul analist politic american Vladimir Socor scrie că noile propuneri ar fi fost elaborate în Consiliul de Securitate al Rusiei condus de Iurii Zubakov. Presupusul plan rusesc ar consta dintr-o declaraţie comună ce ar urma să fie semnată de Vladimir Voronin şi Igor Smirnov şi votată de legislativele de la Chişinăul şi Tiraspol. Parlamentul şi Sovietul Suprem ar urma să se autodizolve şi noi alegeri ar urma să aibă loc separat pe ambele maluri ale Nistrului până în luna noiembrie a anului curent. 18-19 locuri din 101 în noul Parlament de la Chişinău ar urma să fie rezervate deputaţilor din Transnistria. În Guvern, primul vicepremier şi miniştrii adjuncţi din fiecare minister ar urma să de asemenea să fie numiţi de Tiraspol. Trupele ruse ar urma să se retragă din RM după doi ani, cu condiţia ca reglementarea să fie definitivă.
Potrivit analistului american, acest presupus plan nu a fost adus la cunoştinţa observatorilor în procesul de reglementare a conflictului transnistrean – Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, aceştia urmând să fie informaţi abia după ce se va ajuge la o înţelegere între Chişinău, Moscova şi Tiraspol.
Preşedinţia şi Guvernul de la Chişinău nu au comentat în nici un fel aceste informaţii. Solicitat de noi, liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a declarat că Moscova nu i-a prezentat nici un nou document privind reglementarea: „La modul oficial, nu am primit un asemenea plan. Există formatul de negocieri. Cu Zubakov m-am întâlnit acum trei săptămâni şi nu mi-a transmis nimic. Poate Moldova pune ceva la cale, dar asta, ca de obicei de altfel, se întâmplă pe la spatele republicii moldoveneşti nistrene. Noi ne conducem de voinţa poporului de a construi relaţii economice, istorice, culturale cu Marea Rusie – şi asta vom face. Iar planurile – ce poate cuiva ii plac – planuri au fost multe...”
Invitatul emisiunii noastre de astăzi este jurnalistul Grigorii Volovoi, redactorul şef al ziarului Novaia Gazeta din Bender şi vreau să-l întreb ce crede despre aceste noi evoluţii în reglementarea trasnistreană.
Grigorii Volovoi: „Haideţi să facem o analiză. Rusia a încetat să acorde susţinere financiară Transnistriei în toamna anului trecut. Fără o decizie politică a conducerii de vârf a Rusiei acest lucru nu se putea întâmpla. Judecând după aceste indicii indirecte, Rusia şi Moldova încep să găsească tot mai multă limbă comună în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, e foarte posibil ca Zubakov, ca politician cu experienţă, a putut găsi limbă comună cu Vladimir Voronin în ceea ce priveşte principiile de bază a reglementării. Şi judecând după informaţia că proiectele ar fi fost discutate în cercurile prezidenţiale se poate presupune că Moldova şi Rusia negociază, cât ar părea de ciudat, prin intermediul Consiliului de Securitate, ceea ce, în opinia mea, subliniază dorinţa Chişinăului de a discuta anume cu această structură, maxim apropiată de preşedintele Putin. Iar poziţia Tiraspolului e pe cale de a-şi pierde din greutate.”
--------------------------------------------
Săptămâna trecută a fost marcată şi de un alt eveniment inedit pentru Transnistria – un schimb dur de acuzaţii făcute în public de către principalele două partide de la Tiraspol. Partidul Patriotic din Transnistria, condus de Oleg Smirnov, fiul lui Igor Smirnov, a acuzat principalul său rival, partidul „Obnovlenie”, care deţine majoritatea în Sovietul Suprem, de a fi generat în regiune „o criză care ar putea conduce ulterior la „dizolvarea” puterii”. Într-o declaraţie adoptată de Partidul Patriotic se spune că un şir de decizii adoptate la iniţiativa Partidului „Obnovlenie” ar putea genera prăbuşirea economiei, tensiuni sociale şi criză politică în regiune.
Liderul Partidului „Obnovlenie”, Evghenii Şevciuk, care este şi preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol a susţinut vineri o conferinţă de presă în cadrul căreia a răspuns acuzaţiilor venite de la Partidul Patriotic. Cu detalii, colegul meu Valeriu Caţer: La conferinţa de presă Evghenii Şevchiuk a făcut mai multe dezvăluiri legate de conducerea Partidului Patriotic din Transnistria şi de afacerile familiei Smirnov. Evghenii Şevchik a spus că vicepreşedinte al Partidului Patriotic este soţia fiului lui Igor Smirnov, Marina Smirnova. Ea este şi preşedintele filialei transnistrene a GazpromBank-ului, bancă ce colectează banii plătiţi de către transnistreni pentru consumul de gaze. Potrivit preşedintelui Sovietului Suprem, pe parcursul anului trecut plăţile pentru gaze au fost de 27 milioane dolari, iar în primele luni ale acestui an – de 18 milioane dolari. Totuşi, Transnistria nu a achitat nimic Gazprom-ului în această perioadă, iar banii, potrivit lui Shevchiuk, sunt folosiţi pentru îmbogăţirea familiei Smirnov.
Evghenii Şevciuk consideră că atacurile la adresa partidului său sunt o consecinţă a faptului că în 4 aprilie Sovietul Suprem, unde majoritatea este deţinută de Obnovlenie, a adoptat modificări la Bugetul regiunii prin care obligă GazpromBank-ul să transfere banii acumulaţi pentru gaze în 2006 şi 2007 pe contul Băncii Centrale de stat până la începutul lunii mai. Evghenii Şevciuk: „Cauza acestor declaraţii de opoziţie a Partidului Patriotic este nedorinţa de a restitui banii. Şi a devenit deja o practică vicioasă ca atunci când noi începem să întrebăm unde sunt banii şi de ce nu sunt ei în mâinile statului, începem să fim etichetaţi drept portocalii, drept pro-moldoveni, pro-europeni. E o modalitate comodă de a încerca astfel evitarea răspunsurilor la întrebările noastre. Dar noi aşteptăm răspunsuri reale. Şi ele trebuie să apară nu mai târziu de începutul lunii mai.”
La conferinţa de presă preşedintele Sovietului Suprem a mai cerut demisia actualului ministru al sănătăţii din regiune, Ivan Tkacenko, care este şi medicul personal al lui Igor Smirnov, menţionând că acesta nu va fi capabil să conducă reformele în sistemul sănătăţii care ar trebui să înceapă în regiune. Întrebat în ce relaţii este cu Igor Smirnov, Evghenii Şevchiuk a spus că aceste relaţii, citez, decurg într-un spirit constructiv. ------------------------------------------------------------------ Va amintesc, dragi ascultători, că invitatul nostru este Grigorii Volovoi, redactorul şef al ziarului Novaia Gazeta din Bender. D-le Volovoi, ce credeţi că înseamnă acest schimb inedit de declaraţii publice care s-a produs între Partidul Patriotic şi Partidul Obnovlenie? Grigorii Volovoi: „Este lupta dintre două partide. Una – Obnovlenie – vrea să apară acum ca fiind mai democratică. Partidul Patriotic încearcă să se apere, şi încearcă să preia iniţiativa, dar o face destul de neîndemânatic, din topor... Îar în ceea ce priveşte conferinţa de presă care a avut loc în Sovietul Suprem, ea este într-adevăr inedită, dar, părerea mea e că a ridicat mai multe semne de întrebare. De fapt, conferinţa de presă a fost un fel de efect al legii lui Newton – un impuls generează un altul, la fel de puternic, dar cu vector opus – adică, dacă nu ar fi existat declaraţia Partidului Patriotic, probabil nu s-ar fi ţinut nici conferinţa de presă respectivă, iar noi nu am mai fi aflat că cele 18 milioane dolari pe care noi le-am plătit foarte conştiincios pentru gaze, au plecat nu în Rusia, ci s-au împotmolit undeva în GazpromBank, sau în altă parte, nu ştiu în portmoneul cui... Nu am fi aflat că 28 de milioane dolari pentru anul trecut au fost pierduţi – Rusia nu le-a primit, şi nici noi nu ştim unde sunt... Apare întrebarea – cine a dat indicaţii ca aceşti bani să nu fie transferaţi? Cunoscând cât de puternică este verticala puterii prezidenţiale pot afirma cu certitudine că fără acordul lui Smirnov acest lucru era imposibil de făcut.” ----------------------------------------------------------- Tot vineri, la Bender, a avut loc ceremonia de sfinţire a crucii şi a locului unde va fi construită clopotniţa viitorului memorial istorico-militar din localitate. Memorialul a fost proiectat pe locul vechiului cimitir militar datând din 1887, unde au fost înmormântaţi, pe parcursul timpului, militari ruşi, austrieci, polonezi, germani, şi români... Cimitirul din Bender, închis în 1972, era considerat până nu demult de către Bucureşti cel mai mare loc al înhumării soldaţilor români din afara frontierelor României. Acesta este şi motivul pentru care autorităţile române au protestat, atunci când acum câteva luni, când au început lucrările la noul Memorial, vechile plăci de pe morminte au fost ridicate şi duse la marginea cimitirului. Protestul Bucureştiului a rămas însă fără răspuns, iar la cerermonia de vineri s-a anunţat că Memorialul va deveni un monument ridicat în memoria soldaţilor ruşi. La începutul şi la sfârşitul ceremoniei a fost intonat, pe lângă imnul Transnistriei, şi cel al Federaţiei Ruse.
Iată ce a declarat la miting liderul transnistrean Igor Smirnov: „În această zi istorică inaugurăm încă un monument Marii Rusii. Şi în ultimul timp, Rusia care a fost şi este prezentă aici mai mult de 200 de ani, în permanenţă este acuzată de toate relele prin care trec noile state. Este evident de ce Moldova împroaşcă mereu Rusia cu noroi – pentru că altfel nu va primi acele pomeni pe care i le dau Statele Unite şi Uniunea Europeană cu un singur scop – să aducă aici ordinea, moravurile şi valorile lor.”
Consilierul Ambasadei Rusiei la Chişinău, Evghenii Lapustin, a declarat în cadrul ceremoniei: „Cu preţul unor sacrificii nemaipomenite, oastea rusă a adus libertate tuturor popoarelor balcanice fără excepţie. Şi le mulţumim acelor popoare care încă mai ţin minte acest lucru.”
Iată ce a spus şi ataşatul militar al Ambasadei Ucrainei, Leonid Zaharov: „Pământul Transnistriei e strâns legat de Ucraina. Şi e firesc, pentru că ucrainenii – şi cei care au locuit de-a luncul Nistrului, şi cei care au luptat pe vremuri în cadrul armatei ruseşti sau în Armata Sovietică în cel de al doilea război mondial şi-au dat cu onoare viaţa pentru eliberarea Patriei noastre.”
Episcopul Tiraspolului Iustinian, a declarat, după ce a sfinţit crucea ridicată pe locul viitorului Memorial: „ Numai prin unitatea statului, armatei şi bisericii putem crea în viitor o patrie puternică şi bazată pe credinţă.”
Memorialul din Bender ar urma să fie finisat în toamna lui 2008, când oraşul va împlini 600 de ani.
Domnule Volovoi, îmi dau seama că pentru Transnistria subiectul este unul foarte sensibil, dar totuşi, atunci când e vorba despre cei decedaţi, în majoritatea statelor lumii memoria lor este cinstită în egală măsură, indiferent de naţionalitate. De ce credeţi că autorităţile evită să vorbească despre faptul că la Bender au fost înmormântaţi şi foarte mulţi soldaţi români?
Grigorii Volovoi: „ Eu cred că nu s-a procedat corect, petnru ca la noi, încă de pe vremea sovietică, mai există obiceiul de a împlini în stil stahanovist toate indicaţiile superiorilor. Indicaţia a fost – ne apropiem de Rusia – URA! – nu mai plătim banii pentru gaze, dar în schimb construim memoriale. Dar aici s-au uitat despre faptul – şi despre asta mi-a vorbit personal chiar şeful administraţiei orăşeneşti Bender – că la cimitir sunt înmormântaţi nu numai ostaşi ruşi, ci şi suedezi, români, şi mulţi alţii, şi iniţial, memorialul trebuia să fie ridicat în memoria tuturor militarilor care au fost înmormântaţi acolo. Părerea mea este că aici s-au urmărit mai mult nişte interese politice, decât memoria celor căzuţi.”
Majoritatea locuitorilor Benderului cu care am stat de vorbă s-au declarat foarte mulţumiţi de faptul că vechiul cimitir va deveni memorial. Mai ales localnicii erau chiar fericiţi că în locul celor două hectare de tufe de liliac şi grămezi de gunoi care serveau ca adăpost pentru cânii vagabonzi vor apărea alei petruite unde se vor putea plimba împreună cu copiii. Unii dintre cei cu care am vorbit s-au arătat nemulţumiţi de felul în care s-a procedat cu veciul cimitir românesc, dar aceştia erau puţin şi mai puţin dispuşi să vorbească.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, invitându-vă din nou la dialog săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.