Linkuri accesibilitate

Temele ediţiei realizate de Lina Grâu: Paştele: Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos; Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko dizolvă parlamentul de la Kiev; Consiliului de Securitate ONU dezbate planul Ahtisaari pentru Kosovo


Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Încep emisiunea prin a dori, ascultătorilor noştri care sărbătoresc Paştele - o sărbatoare frumoasă şi fericită...Iată principalele titluri:

-

Creştinii ortodicşi şi catolici sărbătoresc Paştele, Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos -

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a dizolvat parlamentul de la Kiev şi a fixat data alegerilor anticipate pentru 27 mai -

Consiliului de Securitate ONU a început discuţiile pe marginea planului Ahtisaari de acordare a unei independenţe supraveghiate pentru Kosovo.

Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse declară că nu există nici un obstacol imposibil de depăşit în reglementarea situaţiei din Transnistria. Declaraţia a fost făcută de ministrul adjunct de Externe de la Moscova Andrei Denisov, marţi în cadrul unei conferinţe de presă.

Ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la OSCE, Julie Finley, a vizitat săptămâna trecută sediul Europei Libere de la Praga, unde a declarat, cu referire la conflictul transnistrean: "Când există un conflict, el va fi rezolvat numai atunci când fiecare persoană implicată în acest conflict, sau care şi-a asumat responsabilitatea să încerce să resolve acest conflict, este sută la sută convinsă că doreşte o soluţie. Multora nu le este limpede, inclusive mie, dacă toate părţile implicate chiar doresc o soluţie".

Sovietul Suprem de la Tiraspol a solicitat, miercuri, Legislativului rus să examineze posibilitatea, citez, acordării unui ajutor financiar compatrioţilor şi cetăţenilor Federaţiei Ruse ce locuiesc în Transnistria.

Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat in două lecturi modificări la bugetul regiunii, prin care reduce cheltuielile pentru învăţământ, agricultură şi construcţii. Banii economisiţi vor permite achitarea pensiilor şi salariilor pentru bugetari în lunile aprilie, mai şi parţial iunie.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco a dizolvat parlamentul de la Kiev şi a fixat data alegerilor anticipate pentru 27 mai. Cu detalii, Viorica Zaharia:

Victor Iuşcenco este de părere că alegerile anticipate sunt singura soluţie pentru confruntările politice de la Kiev. "Chem poporul ucrainean să facă o alegere corectă, conştientă şi responsabilă, care va pune capăt acestei etape de conflict politic şi va deschide o nouă perspectivă pentru Ucraina”, a spus Iuşcenco într-un discurs la televiziunea ucraineană. Premierul Victor Ianucovici a numit decizia lui Iuşcenco o “eroare fatală”. "Vom face totul pentru a-l convinge pe preşedinte să-şi anuleze decretul. Dacă nu o va face, cred că vor fi necesare nu numai alegeri parlamentare, ci şi cele prezidenţiale vor deveni inevitabile".

Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite au chemat ambele tabere de la Kiev să dea dovadă de calm şi au făcut apel la rezolvarea paşnică a disputei politice, într-un moment în care pe străzile Kievului au loc demonstraţii paralele de sprijin atât pentru premier, cât şi pentru preşedintele Ucrainei.



Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a început dezbaterea propunerii de independenţă a provinciei Kosovo în condiţii de supraveghere internaţională. Premierul sârb, Vojislav Kostunica, a spus că Serbia speră să-şi menţină integritatea teritorială cu sprijinul Rusiei, care deţine dreptul de veto în Consiliul de Securitate ONU. Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa au susţinut iniţiativa lui Ahtisaari.

Dragi ascultatori, evenimentul cel mai important al săptămânii trecute este, indiscutabil, sărbătorirea Paştelui – cea mai mare sărbătoare a anului pentru creştinii ortodocşi, când, la încheierea a 7 săptămâni de post, ei merg la biserică pentru a sfinţi cozonacul şi ouăle roşii şi a se bucura de Învierea Domnului Iisus Hristos. Invitatul nostru de astăzi este Părintele Paisie, stareţul Mănăstirii Noul Neamţ din localitatea Chiţcani din Transnistria, pe care vreau să-l întreb care este semnificaţia sărbătorii de Paşti.

Părintele Paisie: Paştele, sau sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos este sărbătoarea sărbătorilor, praznicul praznicilor, pentru că prin învierea sa, măntuitorul Iisus Hristos ne-a adus mântuirea, ceea ce este principalul pentru fiecare om pâmntean. Aşteptăm cu nerabdare această mare sărbătoare, pentru că simţim acea stare lăuntrică spirituală şi sufletul fiecărui om, nu numai a creţtinului ortodox, dar şi de altă confesiune, simte acea căldură, acel har, în noaptea de Paşti.

Cum ar trebui să se pregătească creştinul de această sărbătoare?

Părintele Paisie: Noaptea de Paşti este ultimul pas, dar ca să simţi acest har, acestă bucurie, Postul mare ne îndeamnă spre această pregătire. Cu atât mai mult dacă în ultimile zile ale postului, care se numesc Săptămâna Patimilor, înainte de învierea Domnulu, noi ne străduim să intrăm în esenţa acestor zile, acestor slujbe, numaidecât că omul înţelege, omul simte şi cu nerăbdare aşteaptă ca să-l întâmpine pe Hristos cel Înviat, în noaptea de Paşti.

Un grup de preoti au adus in ajunul Pastelui, la Chisinau, pentru a cincea oara, Focul Haric de la Ierusalim. Biserica ortodoxa afirma ca Lumina sau Focul Haric este un foc imaterial care coboara ca un fulger prin cupola Bisericii Sfantului Mormant din Ierusalim, dupa ce patriarhul grecesc inalta in trei limbi rugaciunea "Sa ne rugam si vie Lumina!"… Şi în timp ce la Ierusalim se aprinde Focul Haric, creştinii pun într-un coş cozonacul, ouăle roşii şi vin la biserică…

Părintele Paisie: Bineînţeles!!! De multe veacuri, omul, aşteptând această mare sărbătoare, se pregăteşte, din acele posibilităţi pe care le are. Şi bineînţeles că vine ca acea mare dragoste la sfânta slujbă, la sfânta liturghie şi dimineaţa cu nerăbdare aşteaptă ca să fie sfinţite acele produse – dar în primul rând desigur ouăle roşii, cozonacul...

Simţiţi cumva, în atitudinea oamenilor, divizarea celor două maluri ale Nistrului?

Părintele Paisie: Absolut deloc. Cei de la conducere, de la Chişinău şi de la Tiraspol poate întâlnindu-se nu găsesc limbă comună, mai sunt posturile acestea de vameşi, de grăniceri – nu-i plăcut, nu-i binevenit, dar în biserică acest lucru nu se simte defel, absolut. Dacă procedăm, trăim, învăţăm poporul cum ne-au învăţat sfinţii părinţi, atunci nu poate fi neînţelegere între ambele maluri. Vin foarte mulţi din Tiraspol, Bender, din alte localităţi din apropiere, din Moldova, pentru că vor ca noaptea de Paşti s-o petreacă aici în Mănăstire. Slujba se săvârşeşte în două limbi – limba bisericească slavonă şi limba română, predica de asemenea în două limbi, aşa că poporul este mulţumit.

Cum s-au pregătit de sărbătoarea Paştelui locuitorii Râbniţei, a încercat să afle corespondenta noastră Valeria Odenţova. Relatarea ei vă este prezentată de Radu Benea:

Cum se pregătesc creştinii de Paşte şi ce pregătiri se fac în Catedrala Arganghelului Mihail în ajunul acestei sărbători ne povesteşte Părintele Vadim: „În anul acesta, am avut o slijbă mai specială – pe lângă liturghia tradiţională de după ora 12 noaptea am mai ţinut încă una la ora 6 dimineaţa, astfel încât cei care nu au reuşit să vină noaptea la slijbă, au putut veni dimineaţa şi participa la această sărbătoare luminoasă”.

Combinatul de panificaţie din Râbniţa a asigurat întregul oraş şi raion cu cozonaci. Despre aceste „griji plăcute” ne-a povestit adjunctul directorului de la Combinat, Olga Bantâş. „Încă de miercuri începem să coacem pentru sărbătoare. Încercăm să facem cozonacii şi gustoşi, dar şi nu foarte scumpi. Avem cozonaci de la 100 la 800 de grame”.

Tradiţia şi obiceiurile sărbătoririi Paştelui sunt transmise din generaţie în generaţie. Şi pentru ca nici copii din Râbniţa să nu le uite, Centrul de creaţie pentru copii şi tineret a organizat un program special pentru tânăra generaţie. Şefa secţiei de creaţie decorativ-aplicativă Ludmila Vasilieva: „În cadrul fiecărui cerc de interes organizăm concursuri şi discuţii. Am avut un concurs foarte frumos, numit „Primăvăra a venit – trăiască Primăvara!” Şi una dintre etapele concursului a fost încondeierea ouălelor de Paşti”.

Şi cei mai mici locuitori ai Râbniţei cunosc destul de multe despre tradiţia Paştelui. Iată ce ne-a povestit una dintre profesoarele Cetrului de dezvoltare a copilului Nr.1, Svetlana Ştârbul: „În ajun, organizăm o expoziţie cu lucrări ale copiilor, în principal ouă încondeiate. Ouăle sunt acoperite cu o substanţă specială, după care pictate cu culori de guaşi şi acoperite cu lac. Uneori pot fi ornate cu plastelină şi cu mărgele. Aceste expoziţii se bucură de obicei de un succes foarte mare”.

Sărbătoarea Paştelui înseamnă nu doar cozonac şi ouă roşii, dar şi folclor popular – poezii, dansuri şi cântece. Direstorul studioului teatral de la lângă Cetrul de dezvoltare a copilului Nr.1, Svetlana Pisarenko: „Pregătim scenete şi jocuri – de exemplu, copiii trebuie să ducă un ou în linguriţă dintr-un loc în altul, sau să-l transmită unul altuia. Pregătim cântece – copiii cântă în rusă, dar şi moldoveneşte sau ucraineşte. Avem profesori care vin şi predau copiilor şi molodveneasca, şi cea ucraineană şi copiii cântă în toate limbile”.

„Ce este Paştele?”, l-a întrebat o tânără pe un ieromonah. El s-a oprit, a privit-o cu atenţie şi a căzut pe gânduri. Apoi a spus: „E greu de explicat. Eu am un prieten, el are peste 70 de ani. Recent mi-a spus că an după an a început să se apropie treptat de înţelegerea sărbătorii Paştelui. Dar cunoaşterea vine greu”... Femeia a fost contrariată de un asemenea răspuns. „Cea mai mare urare de bine din partea mea este să reuşiţi să vă apropiaţi de înţelegerea sfintelor sărbători de Paşti”, a mai spus părintele.

Am incercat sa aflam si de la cativa locuitori ai Râbniţei ce semnificaţie are pentru ei ziua de Paşti.

„Coc culici, cozonaci, vopsesc ouă. Desigur, bani prea mulţi nu avem că nu ne-au dat salariul, dar oricum vom sărbători acasă”.

„Cum mă pregătesc? Ca în anii trecuţi nu voi putea face faţă. Pentru că din an în an e tot mai greu. Cozonaci nu voi coace, petnru că sunt destui în vânzare şi nu sunt foarte scumpi. Ce le-aş dori oamenilor – în primul rând un viitor luminos, sănătate, fericire fiecărei familii şi lumii întregi..”

„Noi mergem de obicei la vilă în satul Stroinţi. Seara mergem la biserică, după biserică venim acasă, luăm micul dejun şi plecăm undeva în natură. Şă fie toţi sănătoşi şi fericiţi şi să ajungem cu toţii până la următoarea sărbătoare luminată a Paştelui”.

„Pentru că sunt militar, voi sărbători fiind de gardă... Aşa că nu voi avea parte anul acesta de un Paşte aşa cum mi-l doresc. Ce le doresc celor dragi – să sărbătorească frumos, să sfinţească ouăle şi cozonacii şi să nu aibă nici un fel de incidente”.

Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă doreşte un Paşte Fericit şi vă mulţumeste pentru atenţie, amintindu-ne că ne puteţi asculta şi săptămâna viitoare la aceeaşi oră pe aceeaşi frecvenţă. Hristos a Înviat!
XS
SM
MD
LG