Linkuri accesibilitate

Perspectivele reglementării conflictului transnistrean dezbătute în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Chişinău; ONG de la Tiraspol persecutat de autorităţi; interviu cu euro-parlamentara Mariane Mikko: subiectele emisiunii realizate de Lina Grâu


Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă

Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu Radu Benea

Cel mai important element al unei reglementari de durata a conflictului transnistrean este asigurarea statutului de neutralitate a R.Moldova, afirma Ministerul de Externe al Federatiei Ruse in sinteza politicii externe publicate pe site-ul oficial al institutiei. In intreg documentul care vizeaza relatiile Rusiei cu organismele internationale, statele din UE, Africa, America si, in mod special, CSI, Moldova este mentionata de doua ori in contextul transnistrean. ------------------------------------------------------------- Romania a sistat importul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul Transnistriei. Aceste importuri au fost sistate pentru că Republica Moldova nu a achitat o datorie de 30 milioane euro catre Romania, a anuntat marti, intr-o conferinta de presa, ministrul roman al Economiei si Comertului, Varujan Vosganian.

Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov nu recunoaşte datoria regiunii transnistrene pentru gazele naturale, de 1,3 miliarde dolari, faţă de noul său creditor, holdingul rusesc Metalloinvest, controlat de cunoscutul om de afaceri din Rusia Alisher Usmanov. Săptămоna trecută, directorul Uzinei Metalurgice din Rоbniţa, Anatolii Belitchenko, uzină în care holdingul Metalloinvest deţine 30 la sută din acţiuni, a anunţat că Alisher Usmanov a preluat de la Gaprom datoria Transnistriei la gaze.

Oficiali din Ministerul rus de Externe consideră că viitorul statut al Transnistriei trebuie să constituie citez, “un echilibru al intereselor părţilor pus pe baze comune, care să asigure pacea şi securitatea pe Nistru”. “Noi nu putem să nu luăm în consideraţie dorinţa de independenţă a transnistrenilor exprimată în cadrul referendumului din toamna anului trecut. În acelaşi timp, trebuie respectat principiul integrităţii teritoriale şi dreptul naţiunilor la autodeterminare”, se mai spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova

Будущий статус Приднестровья должен отражать «выверенный на взаимной основе баланс интересов сторон» и обеспечивать мир и безопасность на Днестре. «Мы не можем не учитывать стремление приднестровцев к независимости, высказанное ими в ходе референдума 17 сентября 2006 года. Вместе с тем необходимо учитывать такие фундаментальные принципы международного права, как уважение территориальной целостности государств и право наций на самоопределение.

Politicieni şi experti internationali s-au intrunit saptamana trecută, la Chisinau, pentru a discuta in cadrul unei conferinte de doua zile aspecte si posibilitati de reglementare a conflictului transnistrean. Detalii, pe parcursul programului.

Rusia a propus trimiterea unei noi misiuni de evaluare ONU în Kosovo, înaintea dezbaterii planului Ahtisaari care propune independenţa provinciei cu supraveghere din partea Uniunii Europene. Vitaly Churkin: "Nu vreau să critic propunerile domnului Ahtisaari pe la spatele său, şi-l aştept l-a Consiliul de Securitate unde avem anumite probleme de discutat", a declarat ambasadorul rus la ONU, Vitaly Churkin, care a înaintat noua propunere. Rusia a ameninţat să blocheze prin veto propunerea de independenţă pentru Kosovo, insistând că soluţia nu poate fi impusă din afară, fără acceptul Serbiei.

Pe de altă parte, Presedintia in exercitiu a Uniunii Europene, detinuta acum de Germania, si-a manifestat luni la Berlin "sprijinul ei energic" fata de initiativa lui Ahtisaari, de a se conferi o "independenta supravegheata" provinciei sirbe Kosovo. Iar secretarul general al Aliantei Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer a anuntat, la încheierea unei reuniuni organizate marţi la sediul NATO, că statele membre ale Alianţei si-au exprimat in mod unanim sustinerea fata de propunerea lui Martti Ahtisaari,.

Congresul american a trimis Casei Albe o propunere legislativă în care se recomandă ca următoarea extindere NATO să includă trei ţări din Balcani – Albania, Croatia şi Macedonia, precum şi două foste republici sovietice – Georgia şi Ucraina.

Dragi ascultatori, astăzi am invitat-o la dialog cu ascultătorii din Transnistria a Europei Libere pe şefa delegaţiei Parlamentului European din cadrul Comitetului de cooperare parlamentară UE-RM, Mariane Mikko. Şi aş vrea să o întreb pentru început ce crede despre planul ONU de independenţă supraveghiată a regiunii Kosovo – crează acesta un precedent pentru recunoaşterea altor republici autoproclamate din spaţiul post-sovietic – Osetia, Abhazia sau Transnistria?

Mariane Mikko: „Eu nu cred că ar putea fi un precedent, nu văd nici o legîtură între Transnistria şi Kosovo. Nici una din teritoriile de care aţi amintit nu sunt sub protectoratul Naţiunilor Unite. În ceea ce priveşte alte teritorii, hotarele ţărilor membre ale UE nu pot fi schimbate fără acceptul statului vizat. Ministerul rus de Externe cunoaşte foarte bine acest lucru, şi orice discuţii despre Kosovo ca fiind un precedent pentru Transnistria sau Osetia nu sunt decat pură propagandă.

În plus, în nici una din aceste republici nu există acum o nevoie atât de mare de independenţă ca în Kosovo. Purificările etnice şi crimele atroce comise împotriva albanezilor din Kosovo de către forţele sârbe din Yugoslavia ne-a adus la nişte concluzii inevitabile: că viaţa şi libertatea albanezilor din Kosovo poate fi asigurată doar oferindu-li-se un grad mare de independenţă. Transnistrenii nu se află sub ameninţarea forţelor moldovene. Şi ei ar beneficia de mai multe drepturi şi libertăţi civile în Moldova decât au acum sub regimul de la Tiraspol”.

Mariane Mikko a fost saptămâna trecută una dintre participantele la o conferinţă internaţională privind perspectivele soluţionării conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova, organizate de Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău. Chişinăul oficial vede trei scenarii posibile în ceea ce priveşte evoluţia conflictul transnistrean. Despre acestea a vorbit la conferinţă ministrul moldovean al Reintegrării, Vasilii Şova: „Primul scenariu – în viitorul apropiat am putea obţine un progres real şi identifica modelul reglementării definitive a conflictului transnistrean. Al doilea scenariu este reluarea tratativelor în formatul 5 plus 2, a unor tratative amorfe, fără rezultate considerabile – negocieri de dragul negocierilor – şi astfel, de bine de rău, să fie menţinută o anumită stabilitate în regiune. Şi al treilea model este îngheţarea problemei pentru minim câţiva ani, astfel încât să fie create condiţii noi care să permită revenirea la o reglementare eficientă a problemei transnistrene”.

Potrivit lui Vasilii Şova, Chişinăul speră că primul scenariu va fi cel care va fi pus în practică şi că o soluţie pentru conflict va fi identificată încă în acest an.

Expertul rus Dmitrii Suslov, director adjunct pentru Cercetare al Consiliului pentru Politică Externă şi de Apărare de la Moscova, s-a arătat surprins de faptul că oficialii de la Chişinău numesc termene concrete pentru soluţionarea problemei transnistrene. Acest lucru în opinia sa este contraproductiv. Şi asta, pentru că: „Nu ar trebui să se mizeze pe alegerile din Rusia sperând la o reducere a interesului Moscovei pentru conflictul transnistrean, în primul rând pentru că este o problemă într-adevăr foarte importantă pentru politica externă rusă, fiind pus în joc aici statutul întregului spaţiu post-sovietic. În plus, specificul alegerilor ruse este de aşa natură încât acestia nu vor solicita o implicare prea mare a factorilor de decizie”.

Mai optimist s-a arătat a fi jurnalistul de opoziţie, Grigorii Volovoi, redactorul şef al ziarului Novaia Gazeta din Bender: „O anumită doză de optimism există, pentru că au început să se mişte din loc mai multe lucruri care erau într-o stare cu totul înţepenită. Şi cred că în viitorul apropiat Transnistria şi Moldova se vor aşeza la masa de negocieri. Noi am avut o perioadă când procesul era de-a dreptul înmlăştinit, iar apoi – brusc apare Memorandumul Kozak, apoi vine Putin, la Bender se văruiesc de urgenţă bordurile şi copacii... Astfel încât cred că orice e posibil”.

Cesare de Montis, seful Delegatiei Comisiei Europene in RM, a mentionat ca UE este dispusa sa puna la dispozitia Republicii Moldova toate resursele si instrumentele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean: „Europenizarea conflictului înseamnă de fapt folosirea tuturor instrumentelor Uniunii Europene în termeni de politică externă, de ajutoare sau de concesii comerciale. Şi în momentul în care identificăm oportunităţile, atunci mobilizăm resursele tuturor celor 27 de state membre”.

Referindu-se la factorii care ar urma să contribuie la soluţionarea conflictului transnistrean preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a numit, pe lângă democratizare, demilitarizare şi schimbare a formatului de pacificare, şi susţinerea iniţiativelor societăţii civile. Marian Lupu: „Sunt sigur că o condiţie de bază pentru realizarea unui dialog politic eficient şi viabil trebuie să constituie susţinerea iniţiativelor civice comune ale organizaţiilor neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului, în vederea edificării unei societăţi civile democratice şi reîntregite”.

Şeful Misiunii OSCE în RM Louis O-Neill consideră că problema transnistreană este una rezolvabilă pe cale paşnică, pentru că oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului nu au sentimente de ostilitate unii faţă de alţii: „Între oamenii obişnuiţi nu există probleme istorice sau lingvistice. Principiul ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte – şi rămân toţi fără dinţi şi fără ochi – nu este unul corect. Aşa că trebuie să mergem mai departe”.

În intervenţia sa la Conferinţa organizată de Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău, Mariane Mikko a spus că din punctul de vedere al Occidentului, o relaţie normală dintre cele două maluri ale Nistrului va deveni o realitate doar în condiţiile cooperării strânse a organizaţiilor neguvernamentale. Comunicarea şi schimbul de opinii vor deveni un stimul pentru scoaterea treptată a Transnistriei din izolarea internaţională, a opinat deputatul european. Am întrebat-o pe Mariane Mikko de ce consideră că rolul societăţii civile în deschiderea democratică este atât de important.

Mariane Mikko: „Eu cred că poate fi foarte activ, crucial şi important. Pentru că în ţările occidentale la baza democraţiei stă conştiinţa oamenilor că sunt cetăţeni şi că au drepturi cetăţeneşti. Şi Transnistrenii ar trebui să regăsească acest sentiment şi să-şi ceară cu voce tare drepturile de persoană şi cetăţean. Ca minim ei trebuie să folosească nesupunerea civilă, să evite colaborarea activă cu puterea de la Tiraspol şi lucrul pentru structurile guvernamentale, poliţie şi militari, să nu participe la aşa-numitele alegeri sau referendumuri.

Rolul ONG-urilor ar trebui să fie de a spune oamenilor – ascultaţi! Sunteţi fiinţe umane, aveţi drepturi umane şi cetăţeneşti, aveţi dreptul să primiţi acces la o presă liberă. V-aţi putea exprima liber gândurile şi opiniile şi asta nu ar trebui să aibă nici o consecinţă. Nimeni nu ar trebui să vă aresteze dacă veţi spune, pur şi simplu, „Ascultaţi, domnule Smirnov, sau domnule Shevchiuk, eu nu gândesc ca dumneavoastră, eu nu împărtăşesc opiniile dumneavoastră, viziunile pe care ni le-aţi sugerat despre ce este bine şi ce este rău. Deci, revenind la întrebarea dvs, ONG-urile care promovează libertăţile civile şi drepturile omului sunt foarte importante”.

Organizaţia neguvernamentală „Okno v Mir” de la Tiraspol, care derulează în Transnistria proiecte de promovare a principiilor democratice şi a valorilor europene, susţine că activitatea sa este stînjenită de către serviciile speciale din regiune.

Într-un comunicat difuzat de organizaţie se spune că membrii şi simpatizanţii ei sunt intimidaţi şi impiedicaţi la modul fizic să participe la seminarele derulate de organizaţie şi sunt permanent atacaţi, discreditaţi şi ameninţaţi în presa controlată de autorităţi.

Iată ce ne-a declarat prin telefon directorul de programe Igor Gavrilov: „Membrii ONG-ului sunt îngrijoraţi în mod special de evenimentele de ultimă oră, când, pe data de 23 marţie, mişcarea „Proriv!” care, potrivit comunicatului organizaţiei „Okno v Mir” ar fi controlată de ministerul securităţii de la Tiraspol, a zădărnicit un seminar cu participarea consulului Statelor Unite ale Americii în RM, David Frantz. Membrii „Proriv!” au blocat intrarea în sediul organizaţiei „Okno v Mir”, au forţat uşa şi au scandat „Yanki, go home!” Simultan cu această acţiune granicerii de la punctul de control Bender au împiedicat accesul lui David Frantz pe teritoriul Transnistriei, verificându-i paşaportul diplomatic şi ţinându-l la frontieră pentru a opera „coordonări” suplimentare”.

Echipa „Okno v Mir”, care lucrează în Transnistria din 1997şi are ca scop susţinerea femeilor, a tinerilor, a liderilor de ONG, se arată îngrijorată de ameninţările crescânde la adresa organizaţiei, care sunt trecute cu vederea de către forţele de ordine, şi solicită sprijinul opiniei publice internaţionale.

Am întrebat-o pe Mariane Mikko cum pot ajuta ţările occidentale sectorul neguvernamental din Transnistria.

Mariane Mikko: „Să le aducă alături de ţările europene să le arate cum este o societate care funţionează normal, cum este atunci când există democraţie, supremaţie a legii şi economie de piaţă. Rolul nostru este de a le arăta aceste lucruri, iar mai departe ţine de transnistreni să folosească ceea ce consideră ei necesar şi dacă le place, să le ofere aceste lucruri şi oamenilor care sunt interesaţi”.

Cu toţii venim din URSS şi probabil cel mai complicat este să schimbi mentalitatea oamenilor. Cum poate fi schimbată această mentalitate, cum pot fi convinşi oamenii că ar putea trăi mai bine?

Mariane Mikko: „Să vizitezi Transnistria, Tiraspolul, este ca şi cum ai reveni înapoi în URSS. Toate simbolurile şi elementele care ar trebui să-mi aducă aminte de imperiul sovietic, sunt prezente acolo. Primul lucru pe care îl sugerez eu şi care este la nivel de simbol este de a scoate monumentul lui Lenin. Ar fi un semnal puternic şi oamenii ar începe să gândească.

Dar, ai adreptate, a schimba mentalitatea este lucrul cel mai important şi mai greu de făcut. Se ştie că e nevoie de o întreagă generaţie ca să schimbi mentalitatea. Nu sunt foarte entusiastă, dar sunt realistă şi optimistă – totul este posibil dacă există voinţă. Acum ţine de populaţia Transnistriei, de oamenii de rând, să se gândească şi să înţeleagă în interesul cui se face totul – şi am în vedere aici că această regiune serveşte interesele actualului regim din Transnistria. Oamenii ar trebui să se întrebe - sunt oare toate preocupările in interesul transnistrenilor? Aşa începe libertatea de gândire”.

La schimbarea mentalităţii ar putea contribui mult şi acei transnistreni care revin fie de la studii, fie de la muncă din strănătate...

Mariane Mikko: „Absolut! Eu cred că mai ales cei care pleacă în ţările occidentale, să lucreze, în mare parte ilegal, dar numai nu în domeniul prostituţiei care este un business intr-adevăr murdar, dacă merg în construcţii sau la alte munci care nu au legătura cu lumea criminală, la revenire desigur că sunt schimbaţi. Pentru că mediul în care ei circulă este total diferit. Şi în mod sigur aceşti oameni vor aduce schimbare. Şi ai dreptate, va luat ceva timp, dar în secolul 21 trăim într-un aşa-zis sat mare, ceea ce înseamnă de fapt că frontierele sunt deschise, oamenii comunică. Şi în momentul în care transnistrenii încep să vorbească limbi străine – engleză, franceză, germană – şi nu rămân doar vorbitori de rusă, ei încep să comunice cu cei din afară, să discute despre sentimente, opinii şi idei. Deci, eu sunt optimistă. Aveţi dreptate, este nevoie de timp, dar schimbarea va avea loc acolo în viitor”.

Ce greşeli credeţi că s-au făcut până acum în raport cu societatea civilă din Transnistria?

Mariane Mikko: „Nu cred că s-au făcut greşeli, ci cred că timpul lucrează în beneficiul democraţiei, în sensul libertăţii cuvântului şi libertăţii de expresie. Asta înseamnă că mai devreme sau mai târziu cetăţenii de rând, transnistrenii vor înţelege că sunt daţi deoparte, ca sunt excluşi din lumea civilizată. Oamenii devin din ce în ce mai deschişi, primesc tot mai multă informaţie, accesează internetul şi prin internet pot primi orice informaţie de oriunde din lume. Şi din această perspectivă eu cred că timpul lucrează împotriva actualului regim transnistrean”.

Doamnă Mariane Mikko, dacă v-aţi imagina pentru o clipă că nu mai sunteţi parlamentar european, ci o tânără de 25 de ani din Transnistria, ce aţi face pentru a vă schimba viaţa?

Mariane Mikko: „În primul rînd aş studia limbile străine, aş încerca să-mi fac prieteni, oameni din afară Transnistriei, cu care să comunic. În felul asta oamenii încep să înţeleagă că lumea e globală şi încearcă să găsească soluţii pentru propria viaţă. Este un sentiment excelent atunci când ai controlul asupra propriei tale vieţi. Şi atunci apare întrebarea – de ce ar trebui să fiu eu în acea situaţie, când unii conducătorii decid că cel mai bine pentru mine e să rămân în spatele cortinei de fier? Deoarece pentru transnistrieni situaţia este echivalentă cu o cortină de fier. Nu este un stat recunoscut, şi nimeni, niciodată, nici o ţară din lume nu va recunoaşte această entitate numită Transnistria. Deci, sfatul meu este să studiaţi limbile străine, să accesaţi internetul şi să comuncaţi pe chat cu alţi oameni, din afara Transnistriei, şi să începeţi să vă gândiţi la ce fel de viitor vă doriţi”.

A fost Marianne Mikko, şefa delegaţiei Parlamentului European din cadrul Comitetului de cooperare parlamentară UE-RM, cu câteva sugestii pentru ascultătorii Europei Libere din Transnistria.

Să încercăm, fiecare dintre noi, să ne asumăm responsabilitatea pentru propriul nostru viitor– acesta este mesajul deputatului european Mariane Mikko. Am încercat să aflăm de la câţiva oameni din Râbniţa ce fac ei pentru a-şi îmbunătăţi viaţa.

„Pentru a-ţi îmbunătăţi viaţa, trebuie să-şi cunoşti mai bine drepturile. Cunoscându-mi cu mult mai bine drepturile, voi obţine cu mult mai multe lucruri în viaţă. Mulţi oameni nu încearcă să facă ceva şi mizează doar pe ajutorul statului nu-şi dau seama că îşi pot rezolva problemele datorită constituţiei republicii moldoveneşti nistrene sau codului munci, si asa mai departe”.

„Pentru viaţa mea? Pur şi simplu nu trebuie să te dai bătut şi să mergi mereu înainte, să încerci să obţii mai multe, poate uneori chiar forţând un pic lucrurile, să baţi la toate uşile şi – cum spune şi Biblia – celui ce cere, i se va da...”

„Munca, munca si iar munca. Sănătate să fie şi să avem de lucru – e cel mai important”.

„Particip la viaţa socială a oraşului nostru, particip la mai multe cercuri de interese şiorganizaţii de tineret, şi vreau să contribui la îmbunătăţirea vieţii tineretului nostru. Şi în felul asta se îmbunătăţeşte şi viaţa mea”.

„Cel mai mult îşi pare rău de lucrurile neterminate. Încerc să stau mai aproape de cei tineri, pentru că lângă ei mă simt şi eu mai tânăr”.

„Încerc să mai câştig nişte bani lucrând mai mult. Mă găndesc chiar să plec la lucru în străinătate, şi vreau să-l iau şi pe fiul meu cu mine”.

„Nu aştept nimic de la stat. Consider că omul trebuie să obţină singul totul în viaţă. Şi încer să mă consacru lucrurilor care îmi plac. Pentru că dacă omul face ceea ce îi place în viaţă, asta îi va aduce cu mult mai multă satisfactie decât dacă s-ar ocupa cu nişte lucruri care nu-i plac, chiar dacă ele îi aduc mai mulţi bani. Dacă omul este ferm în scopul său, dacă vrea să-l obţină chiar cu preţul unor sacrificii, el nu va aştepta ajutor nici de la stat, nici de la rude sau prieteni, el va munci pentru asta şi va obţine ceea ce îşi propune cu forţe proprii”.

Dragi ascultărori, realizatoarea emisiunii de astăzi Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămâna viitoare pe aceeaşi frecvenţă la 15 minute de dialog, aici, la Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG