Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:
-
Reforma sistemului de sănătate în regiunea transnistreană – poate fi medicina prin asigurare o soluţie din actualul impas ? -
ce cred locuitorii Tiraspolului despre calitatea şi preţul medicamentelor ? -
şi... Rusia îşi nuanţează poziţia faţă de planul pentru un statut final al provinciei Kosovo.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grâu.
Ştiri: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lipsa unui dialog politic între Chişinău şi Tiraspol trezeşte îngrijorarea mediatorilor şi observatorilor în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Reuniţi marţi la Viena, reprezentanţii acestora au lansat un apel către Chişinău şi Tiraspol pentru reluarea contactelor directe şi a negocierilor în formatul complet 5+2.
Problema Transnistriei nu poate fi o piedică în dezvoltarea cooperării dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, a declarat miercuri la Chişinău preşedintele comitetului pentru CSI al Dumei de Stat, Vadim Gustov. El s-a arătat încrezător că vinurile moldoveneşti vor reveni pe piaţa Rusiei aproximativ în 2 luni, menţionînd că problemele politice trebuiesc delimitate strict de chestiunile economice. Vadim Gustov s-a aflat la Chişinău în componenţa unei delegaţii a Parlamentului rus.
Republica Moldova va distruge în mod unilateral surplusul de armament din dotarea armatei naţionale. Seful Misiunii OSCE, Louis O'Neill, a indemnat Tiraspolul, citez, "sa dea un raspuns adecvat si sa se angajeze intr-un dialog constructiv pe marginea masurilor de promovare a increderii si securitatii, in vederea reducerii stocurilor sale militare”.
Barbatul acuzat de producerea exploziei din 13 august, 2006, intr-un troleibuz la Tiraspol, care s-a soldat cu moartea a doi calatori si ranirea altor zece, a fost condamnat la 20 de ani de detentie. Judecatoria Suprema din Transnistria nu a confirmat supoziţia iniţială a unui presupus act terorist.
Emisarul special al Natiunilor Unite pentru provincia sîrbă Kosovo, Marti Ahtisaari, a respins cererea Rusiei de a se continua discutiile intre reprezentatii Belgradului si Pristinei. Ahtisaari si-a prezentat planul de independenta supervizata international pentru Kosovo Consiliului de Securitate al ONU, spunind ca astfel iau sfirsit 13 luni de negocieri fara vreun rezultat intre Serbia si autoritatile albaneze din Kosovo.
Rusia nu va utiliza viitoarea decizie asupra regiunii Kosovo ca precedent în raport cu republicile nerecunoscute din spaţiul post-sovietic, a declarat, miercuri, 21 martie, în Duma de Stat a Rusiei, ministrul de externe, Serghei Lavrov. Totodată, el a admis că orice decizie asupra provinciei sîrbe va crea un precdedent:
"Noi nu aşteptăm cu sufletul la gură ca regiunea Kosovo să fie ruptă de Serbia, pentru ca apoi să acţionăm de aceeaşi manieră în raport cu republicile nerecunoscute. Nu este aşa şi nu ar fi o poziţie corectă. Noi sîntem pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor cu aceste republici. Acolo se află cetăţenii noştri, noi răspundem de problemele lor sociale”.
Centrul de vize al Uniunii Europene de la ambasada Ungariei din Chişinău se va deschide pe 25 aprilie. Ambasadorul maghiar, Mihaly Bayer, a anuntat ca solicitările de viză vor fi primite cu cel putin 10 zile in avans. Centrul va elibera vize pentru Ungaria, Austria si Slovenia, dar in curind vor fi incheiate negocieri si cu alte 3 tari europene – Estonia, Letonia si Danemarca.
Începînd cu 25 martie, pe întreg teritoriul RM s-a făcut trecerea la timpul de vară. În ultima duminică a acestei luni, ceasurile au fost trecute cu o oră înainte, odată cu toate ţările membre ale comunităţii europene.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
RADU: Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Victoria Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2, pe care am întrebat-o mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
GLADKOVSKAYA: „Fără îndoială, este cazul lui Serghei Kapustin, condamnat de Judecătoria Supremă. Ar trebui să ne aducem aminte de evenimentele din vara trecută, cînd ministrul securităţii Transnistriei, Vladimir Antiufeev, declara fără drept de apel că explozia din toleibuz ar fi un nou atac terorist. Nici pînă astăzi însă n-a fost înaintată nimănui învinuirea în privinţa primei explozii, din microbuz. MGB-ul preferă să păstreze tăcere la această temă. Iar în ce-l priveşte pe Serghei Kapustin, lucrcrurile sînt clare deja. Nu poate fi vorba de un act terorist. A fost într-adevăr un incident tragic, fatal şi stupid, în urma căruia au murit oameni. În final, Serghei Kapustin a fost condamnat, deşi nimănui nu-i este mai uşor din această cauză”.
Doamnă Gladkovskaya, săptămîna trecută a fost marcată şi de mai multe declaraţii privind proiectul de statut al provinciei Kosovo, care a ajuns în discuţie la Consiliul de Securitate al ONU şi eventualul impact al acestuia asupra viitorului republicilor nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic.
Europa Liberă l-a întrebat pe fostul ambasador american la Naţiunile Unite, Richard Holbrooke - considerat a fi " arhitectul" acordurilor de pace de la Dayton din 1995, care au adus sfirsitul razboiului din Bosnia - dacă pînă la urmă provincia Kosovo va obţine independenta, in ciuda opozitiei exprimate de Rusia. . „Cu siguranta Kosovo isi va dobindi independenta, este inevitabil. Rusia ii incurajeaza pe dogmaticii de la Belgrad sa se opuna planului lui Marti Ahtisari si asta nu ajuta in nici un fel. Daca planul lui Ahtisari nu va fi aprobat de consiliul de securitate al ONU, luna viitoare, cind va trebui luata decizia, vor izbucni violente in Kosovo si asta se va intimpla ca urmare a actiunilor Rusiei si Rusia va fi facuta raspunzatoare pentru asta. Si in cotidianul New York Times ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin ataca planul Ahtisari si cere inlocuirea lui Ahtisari si numirea unui alt negociator. Si asta este exact ce n-ar trebui sa faca Rusia”.
Corespondentul Europei Libere la New York l-a intrebat pe diplomatul american şi ce ar trebui atunci sa faca Rusia in legatura cu Kosovo ?
„Sper sa nu isi foloseasca dreptul de veto in cadrul Consiliului de securitate ONU. Opţiunea Rusiei, optiuea corecta a Rusiei ar trebui sa fie sa insiste pentru acordarea de garantii de securitate pentru minoritatea sirba intr-un Kosovo independent”.
Richard Holbrooke, fostul ambasador american la Naţiunile Unite în administraţia Clinton, intr-o declaratie consemnată de corespondentul Europei Libere la New York.
Doamnă Gladkovskaya, Kremlinul în ultima vreme nu mai insistă atît de ferm asupra propunerii ca statutul Kosovo să devină un precedent pentru republicile nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic, deşi continuă să se împotrivească limpede acordării de independenţă regiunii sîrbe. Cum ar putea fi explicată această schimbare de poziţie a oficialităţilor ruse?
GLADKOVSKAYA: „Desigur, Rusia se află acum într-o situaţie delicată şi complicată. Pe de o parte, ea le dă speranţe republicilor nerecunoscute, iar pe de altă parte este nevoită să facă un joc dublu, sprijinind pe toate căile Serbia în chestiunea Kosovo. Probabil că a venit acel moment cînd Moscova încearcă să găsească o cale de mijloc. Pentru că nu poate să piardă Serbia ca prieten, dar nici să renunţe la interesele sale strategice în Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia. N-o să clarificăm acum care anume sînt aceste interese, pentru că în general ar fi o discuţie mult prea lungă şi, din păcate, fără sens”.
Vă reamintim, dragi ascultători, că invitata emisiunii noastre de astăzi este Victoria Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2.
Doamnă Gladkovskaya, săptămîna trecută în interiorul administraţiei de la Tiraspol s-au încins spiritele în jurul preconizatei reforme a sistemului de sănătate prin introducerea asigurărilor medicale obligatorii. În proiect se propune ca prima de asigurare să constituie 2 procente din salariul angajatului şi alte 2 procente să le acopere angajatorul. Responsabilul in domeniu, Ivan Tkacenko, a acuzat Sovietul suprem de tergiversarea reformei, iar deputaţii, la rîndul lor, îl acuză de starea catastrofală în care se află medicina. Asta în condiţiile în care pentru bugetul sănătăţii se alocă anual un sfert din veniturile la bugetul regiunii. Care este de fapt adevărul in acest domeniu pe care stiu ca il urmariti indeaproape?
GLADKOVSKAYA: „Deoarece de foarte multă vreme ministrul Ivan Tkacenko este stăpînul absolut pe moşia sa - pentru că se ştie şi nu este un secret că el este medicul personal al preşedintelui Transnistriei – desigur, pe această moşie a sa nimeni nu şi-a băgat vreo dată nasul. De aceea, trebuie să recunoaştem meritul deputaţilor de a pune această problemă în discuţie. Ministrul vorbeşte despre reformă de vreo 10 ani şi mereu în termeni roz. Dar situaţia se înrăutăţeşte pe an ce trece. Sînt tot mai multe servicii contra plată. Însă, medicii în Transnistria o spun deschis - dacă vrei să primeşti un diagnostic bun sau o asistenţă calitativă trebuie să mergi în Moldova sau cel puţin în Ucraina. A devenit deja un lucru comun. Oamenii primesc diagnosticuri catastrofale. Se duc în Moldova şi revin de acolo absolut fericiţi, pentru că, spre exemplu, din 50 de cazuri de cancer stabilite aici, la Chişinău nu se confirmă nici unul. Desigur, nerecunoaşterea Transnistriei nu face decît să contribuie la agravarea situaţiei. Noi nu avem echipamentele necesare, nu avem destui medici. În genere medicii din Transnistria pleacă pe-un cap, pentru că salariile lor sînt mizere, iar nivelul de trai nu este nici el foarte înalt. Polemica este în toi. Deocamdată însă nu se produce nici o schimbare radicală în medicina transnistrană. Poate că la capătul acestor discuţii va fi clar la ce ne putem aştepta în viitorul apropiat”.
Discuţii nu mai puţin aprinse în cadrul administraţiei şi chiar în paginile presei transnistrene le-a provocat problema asigurării populaţiei cu medicamente. Doamnă Gladkovskaya, care este situatia ?
GLADKOVSKAYA: „Sînt foarte multe medicamente contrafăcute. Dar asta nu e o informaţie oficială. Nimeni nu vorbeşte despre asta. Deşi se pare că medicamentele contrafăcute sînt fabricate chiar în Transnistria. Nu am de unde să ştiu exact acest lucu, dar foarte mulţi oameni mi s-au plăns pe această situaţie şi m-au sfătuit să nu cumpăr medicamente de aici, ci de la Chişinău sau Odesa”.
Aţi ascultat opina Victoriei Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2.
Am încercat să aflu şi părerea mai multor locuitori ai Tiraspolului despre preconizata reformă a sănătăţii în regiune, calitatea serviciilor medicale şi a medicamentelor.
„Cred că am plătit deja pentru poliţia de asigurare, municind o viaţă. Şi ar trebui să avem dreptul la o medicină gratuită sau măcar la nişte medicamente cu preţ redus. Dar, aşa, te duci la farmacie şi nu ştii ce să faci, să dai banii pe medicamente sau pe o bucată de cîrnaţ şi peşte. Pensionarii sînt cei mai năpăstuiţi oameni. Întrebaţi pe oricine. Spre exemplu, serviciile comunale, care s-au scumpit foarte mult. Ne-au spus că avem 50 sau 25 la sută reduceri, dar tot acolo e. Avem un apartament cu 3 camere. Chiar acum am fost şi am plătit 221 de ruble, avînd o pensie de numai 490 de ruble”.
Sincer să spun, sînt pentru asigurări medicale. La fel ca în Rusia, dacă vei avea asigurare, nişte servicii medicale vor fi gratis. Acum însă, toate analizele sînt cu plată. Foarte greu şi nu e pentru toţi accesibil.
Eu cred că reforma asta ne-o impune cineva, care are de cîştigat. Cîte 2 procente din salariul fiecăruia, socotiţi, iese o sumă frumuşică. Iar oamenii cum au trăit aşa şi vor trăi. Nimeni astăzi nu-i susţine. Dimpotrivă, îi ajută să-i termine. Ăsta-i cel mai groaznic lucru.
Deocamdată, de cîte ori m-am adresat la medici, am primit o îngrijire satisfăcătoare. Dar medicamentele sînt scumpe. Măcar cu 50 la sută să le reducă preţul.
În ziua de azi nu ai voie nici să te îmbolnăveşti, nici să mori. E prea costisitor. Dacă această reformă s-ar face ca în Occident, ar fi altceva, pentru că poţi cîtşiga mult din contul asigurării. Dar în situaţia noastră, nu cred.
Lumea trăieşte numai cu ziua de astăzi. Bani nu sînt, preţurile cresc, şi nu au bani îndeosebi cei care se intersectează cu medicina. De exemplu, să-şi tratezi un dinte e o mare problemă. Unde nu te-ai adresa, peste tot firme particulare. La stat nici nu se uită la tine. Medicamente nu ajung, sînt scumpe, majoritatea lor trebuie să le comanzi să ţi le aducă din altă parte. Sîntem nevoiţi să ne tratăm prin metodele medicinii populare.
Ca să treci la sistemul de asigurări în medicină trebuie să contezi pe ceva. Eu aşa cred. Dar atunci cînd un medic primeşte 700 de ruble, iar ea îi mamă-singură, cum să-şi îngrijească copilul? Tot ne spun că o să majoreze salariile medicilor, învăţătorilor, dar aceste majorări sînt mizere în comparaţie cu cît se ridică preţurile. Am auzit că nici veteranii de război nu mai pot primi medicamente gratis. Medicamentele astăzi sînt foarte scumpe.
Găseşti de toate, desigur. Dar e foarte scump. Dacă va fi reformă, va fi mai ieftin? Nu cred. Cum s-ar spune, vom trăi şi v-om vedea.
Opinii culese la intimplare pe strazile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor in emisiunile noaste viitoare vom reveni asupra subiectului, dar pina atunci, realizatorul emisiunii, Radu Benea, va doreste... sanatate si toate bune ! Aici e Radio Europa Libera.
-
Reforma sistemului de sănătate în regiunea transnistreană – poate fi medicina prin asigurare o soluţie din actualul impas ? -
ce cred locuitorii Tiraspolului despre calitatea şi preţul medicamentelor ? -
şi... Rusia îşi nuanţează poziţia faţă de planul pentru un statut final al provinciei Kosovo.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grâu.
Ştiri: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lipsa unui dialog politic între Chişinău şi Tiraspol trezeşte îngrijorarea mediatorilor şi observatorilor în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Reuniţi marţi la Viena, reprezentanţii acestora au lansat un apel către Chişinău şi Tiraspol pentru reluarea contactelor directe şi a negocierilor în formatul complet 5+2.
Problema Transnistriei nu poate fi o piedică în dezvoltarea cooperării dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, a declarat miercuri la Chişinău preşedintele comitetului pentru CSI al Dumei de Stat, Vadim Gustov. El s-a arătat încrezător că vinurile moldoveneşti vor reveni pe piaţa Rusiei aproximativ în 2 luni, menţionînd că problemele politice trebuiesc delimitate strict de chestiunile economice. Vadim Gustov s-a aflat la Chişinău în componenţa unei delegaţii a Parlamentului rus.
Republica Moldova va distruge în mod unilateral surplusul de armament din dotarea armatei naţionale. Seful Misiunii OSCE, Louis O'Neill, a indemnat Tiraspolul, citez, "sa dea un raspuns adecvat si sa se angajeze intr-un dialog constructiv pe marginea masurilor de promovare a increderii si securitatii, in vederea reducerii stocurilor sale militare”.
Barbatul acuzat de producerea exploziei din 13 august, 2006, intr-un troleibuz la Tiraspol, care s-a soldat cu moartea a doi calatori si ranirea altor zece, a fost condamnat la 20 de ani de detentie. Judecatoria Suprema din Transnistria nu a confirmat supoziţia iniţială a unui presupus act terorist.
Emisarul special al Natiunilor Unite pentru provincia sîrbă Kosovo, Marti Ahtisaari, a respins cererea Rusiei de a se continua discutiile intre reprezentatii Belgradului si Pristinei. Ahtisaari si-a prezentat planul de independenta supervizata international pentru Kosovo Consiliului de Securitate al ONU, spunind ca astfel iau sfirsit 13 luni de negocieri fara vreun rezultat intre Serbia si autoritatile albaneze din Kosovo.
Rusia nu va utiliza viitoarea decizie asupra regiunii Kosovo ca precedent în raport cu republicile nerecunoscute din spaţiul post-sovietic, a declarat, miercuri, 21 martie, în Duma de Stat a Rusiei, ministrul de externe, Serghei Lavrov. Totodată, el a admis că orice decizie asupra provinciei sîrbe va crea un precdedent:
"Noi nu aşteptăm cu sufletul la gură ca regiunea Kosovo să fie ruptă de Serbia, pentru ca apoi să acţionăm de aceeaşi manieră în raport cu republicile nerecunoscute. Nu este aşa şi nu ar fi o poziţie corectă. Noi sîntem pentru dezvoltarea multilaterală a relaţiilor cu aceste republici. Acolo se află cetăţenii noştri, noi răspundem de problemele lor sociale”.
Centrul de vize al Uniunii Europene de la ambasada Ungariei din Chişinău se va deschide pe 25 aprilie. Ambasadorul maghiar, Mihaly Bayer, a anuntat ca solicitările de viză vor fi primite cu cel putin 10 zile in avans. Centrul va elibera vize pentru Ungaria, Austria si Slovenia, dar in curind vor fi incheiate negocieri si cu alte 3 tari europene – Estonia, Letonia si Danemarca.
Începînd cu 25 martie, pe întreg teritoriul RM s-a făcut trecerea la timpul de vară. În ultima duminică a acestei luni, ceasurile au fost trecute cu o oră înainte, odată cu toate ţările membre ale comunităţii europene.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
RADU: Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Victoria Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2, pe care am întrebat-o mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
GLADKOVSKAYA: „Fără îndoială, este cazul lui Serghei Kapustin, condamnat de Judecătoria Supremă. Ar trebui să ne aducem aminte de evenimentele din vara trecută, cînd ministrul securităţii Transnistriei, Vladimir Antiufeev, declara fără drept de apel că explozia din toleibuz ar fi un nou atac terorist. Nici pînă astăzi însă n-a fost înaintată nimănui învinuirea în privinţa primei explozii, din microbuz. MGB-ul preferă să păstreze tăcere la această temă. Iar în ce-l priveşte pe Serghei Kapustin, lucrcrurile sînt clare deja. Nu poate fi vorba de un act terorist. A fost într-adevăr un incident tragic, fatal şi stupid, în urma căruia au murit oameni. În final, Serghei Kapustin a fost condamnat, deşi nimănui nu-i este mai uşor din această cauză”.
Doamnă Gladkovskaya, săptămîna trecută a fost marcată şi de mai multe declaraţii privind proiectul de statut al provinciei Kosovo, care a ajuns în discuţie la Consiliul de Securitate al ONU şi eventualul impact al acestuia asupra viitorului republicilor nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic.
Europa Liberă l-a întrebat pe fostul ambasador american la Naţiunile Unite, Richard Holbrooke - considerat a fi " arhitectul" acordurilor de pace de la Dayton din 1995, care au adus sfirsitul razboiului din Bosnia - dacă pînă la urmă provincia Kosovo va obţine independenta, in ciuda opozitiei exprimate de Rusia. . „Cu siguranta Kosovo isi va dobindi independenta, este inevitabil. Rusia ii incurajeaza pe dogmaticii de la Belgrad sa se opuna planului lui Marti Ahtisari si asta nu ajuta in nici un fel. Daca planul lui Ahtisari nu va fi aprobat de consiliul de securitate al ONU, luna viitoare, cind va trebui luata decizia, vor izbucni violente in Kosovo si asta se va intimpla ca urmare a actiunilor Rusiei si Rusia va fi facuta raspunzatoare pentru asta. Si in cotidianul New York Times ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin ataca planul Ahtisari si cere inlocuirea lui Ahtisari si numirea unui alt negociator. Si asta este exact ce n-ar trebui sa faca Rusia”.
Corespondentul Europei Libere la New York l-a intrebat pe diplomatul american şi ce ar trebui atunci sa faca Rusia in legatura cu Kosovo ?
„Sper sa nu isi foloseasca dreptul de veto in cadrul Consiliului de securitate ONU. Opţiunea Rusiei, optiuea corecta a Rusiei ar trebui sa fie sa insiste pentru acordarea de garantii de securitate pentru minoritatea sirba intr-un Kosovo independent”.
Richard Holbrooke, fostul ambasador american la Naţiunile Unite în administraţia Clinton, intr-o declaratie consemnată de corespondentul Europei Libere la New York.
Doamnă Gladkovskaya, Kremlinul în ultima vreme nu mai insistă atît de ferm asupra propunerii ca statutul Kosovo să devină un precedent pentru republicile nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic, deşi continuă să se împotrivească limpede acordării de independenţă regiunii sîrbe. Cum ar putea fi explicată această schimbare de poziţie a oficialităţilor ruse?
GLADKOVSKAYA: „Desigur, Rusia se află acum într-o situaţie delicată şi complicată. Pe de o parte, ea le dă speranţe republicilor nerecunoscute, iar pe de altă parte este nevoită să facă un joc dublu, sprijinind pe toate căile Serbia în chestiunea Kosovo. Probabil că a venit acel moment cînd Moscova încearcă să găsească o cale de mijloc. Pentru că nu poate să piardă Serbia ca prieten, dar nici să renunţe la interesele sale strategice în Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia. N-o să clarificăm acum care anume sînt aceste interese, pentru că în general ar fi o discuţie mult prea lungă şi, din păcate, fără sens”.
Vă reamintim, dragi ascultători, că invitata emisiunii noastre de astăzi este Victoria Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2.
Doamnă Gladkovskaya, săptămîna trecută în interiorul administraţiei de la Tiraspol s-au încins spiritele în jurul preconizatei reforme a sistemului de sănătate prin introducerea asigurărilor medicale obligatorii. În proiect se propune ca prima de asigurare să constituie 2 procente din salariul angajatului şi alte 2 procente să le acopere angajatorul. Responsabilul in domeniu, Ivan Tkacenko, a acuzat Sovietul suprem de tergiversarea reformei, iar deputaţii, la rîndul lor, îl acuză de starea catastrofală în care se află medicina. Asta în condiţiile în care pentru bugetul sănătăţii se alocă anual un sfert din veniturile la bugetul regiunii. Care este de fapt adevărul in acest domeniu pe care stiu ca il urmariti indeaproape?
GLADKOVSKAYA: „Deoarece de foarte multă vreme ministrul Ivan Tkacenko este stăpînul absolut pe moşia sa - pentru că se ştie şi nu este un secret că el este medicul personal al preşedintelui Transnistriei – desigur, pe această moşie a sa nimeni nu şi-a băgat vreo dată nasul. De aceea, trebuie să recunoaştem meritul deputaţilor de a pune această problemă în discuţie. Ministrul vorbeşte despre reformă de vreo 10 ani şi mereu în termeni roz. Dar situaţia se înrăutăţeşte pe an ce trece. Sînt tot mai multe servicii contra plată. Însă, medicii în Transnistria o spun deschis - dacă vrei să primeşti un diagnostic bun sau o asistenţă calitativă trebuie să mergi în Moldova sau cel puţin în Ucraina. A devenit deja un lucru comun. Oamenii primesc diagnosticuri catastrofale. Se duc în Moldova şi revin de acolo absolut fericiţi, pentru că, spre exemplu, din 50 de cazuri de cancer stabilite aici, la Chişinău nu se confirmă nici unul. Desigur, nerecunoaşterea Transnistriei nu face decît să contribuie la agravarea situaţiei. Noi nu avem echipamentele necesare, nu avem destui medici. În genere medicii din Transnistria pleacă pe-un cap, pentru că salariile lor sînt mizere, iar nivelul de trai nu este nici el foarte înalt. Polemica este în toi. Deocamdată însă nu se produce nici o schimbare radicală în medicina transnistrană. Poate că la capătul acestor discuţii va fi clar la ce ne putem aştepta în viitorul apropiat”.
Discuţii nu mai puţin aprinse în cadrul administraţiei şi chiar în paginile presei transnistrene le-a provocat problema asigurării populaţiei cu medicamente. Doamnă Gladkovskaya, care este situatia ?
GLADKOVSKAYA: „Sînt foarte multe medicamente contrafăcute. Dar asta nu e o informaţie oficială. Nimeni nu vorbeşte despre asta. Deşi se pare că medicamentele contrafăcute sînt fabricate chiar în Transnistria. Nu am de unde să ştiu exact acest lucu, dar foarte mulţi oameni mi s-au plăns pe această situaţie şi m-au sfătuit să nu cumpăr medicamente de aici, ci de la Chişinău sau Odesa”.
Aţi ascultat opina Victoriei Gladkovskaya, redactor-şef al filialei din Transnistria a agenţiei ruse de ştiri Novyi Reghion 2.
Am încercat să aflu şi părerea mai multor locuitori ai Tiraspolului despre preconizata reformă a sănătăţii în regiune, calitatea serviciilor medicale şi a medicamentelor.
„Cred că am plătit deja pentru poliţia de asigurare, municind o viaţă. Şi ar trebui să avem dreptul la o medicină gratuită sau măcar la nişte medicamente cu preţ redus. Dar, aşa, te duci la farmacie şi nu ştii ce să faci, să dai banii pe medicamente sau pe o bucată de cîrnaţ şi peşte. Pensionarii sînt cei mai năpăstuiţi oameni. Întrebaţi pe oricine. Spre exemplu, serviciile comunale, care s-au scumpit foarte mult. Ne-au spus că avem 50 sau 25 la sută reduceri, dar tot acolo e. Avem un apartament cu 3 camere. Chiar acum am fost şi am plătit 221 de ruble, avînd o pensie de numai 490 de ruble”.
Sincer să spun, sînt pentru asigurări medicale. La fel ca în Rusia, dacă vei avea asigurare, nişte servicii medicale vor fi gratis. Acum însă, toate analizele sînt cu plată. Foarte greu şi nu e pentru toţi accesibil.
Eu cred că reforma asta ne-o impune cineva, care are de cîştigat. Cîte 2 procente din salariul fiecăruia, socotiţi, iese o sumă frumuşică. Iar oamenii cum au trăit aşa şi vor trăi. Nimeni astăzi nu-i susţine. Dimpotrivă, îi ajută să-i termine. Ăsta-i cel mai groaznic lucru.
Deocamdată, de cîte ori m-am adresat la medici, am primit o îngrijire satisfăcătoare. Dar medicamentele sînt scumpe. Măcar cu 50 la sută să le reducă preţul.
În ziua de azi nu ai voie nici să te îmbolnăveşti, nici să mori. E prea costisitor. Dacă această reformă s-ar face ca în Occident, ar fi altceva, pentru că poţi cîtşiga mult din contul asigurării. Dar în situaţia noastră, nu cred.
Lumea trăieşte numai cu ziua de astăzi. Bani nu sînt, preţurile cresc, şi nu au bani îndeosebi cei care se intersectează cu medicina. De exemplu, să-şi tratezi un dinte e o mare problemă. Unde nu te-ai adresa, peste tot firme particulare. La stat nici nu se uită la tine. Medicamente nu ajung, sînt scumpe, majoritatea lor trebuie să le comanzi să ţi le aducă din altă parte. Sîntem nevoiţi să ne tratăm prin metodele medicinii populare.
Ca să treci la sistemul de asigurări în medicină trebuie să contezi pe ceva. Eu aşa cred. Dar atunci cînd un medic primeşte 700 de ruble, iar ea îi mamă-singură, cum să-şi îngrijească copilul? Tot ne spun că o să majoreze salariile medicilor, învăţătorilor, dar aceste majorări sînt mizere în comparaţie cu cît se ridică preţurile. Am auzit că nici veteranii de război nu mai pot primi medicamente gratis. Medicamentele astăzi sînt foarte scumpe.
Găseşti de toate, desigur. Dar e foarte scump. Dacă va fi reformă, va fi mai ieftin? Nu cred. Cum s-ar spune, vom trăi şi v-om vedea.
Opinii culese la intimplare pe strazile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor in emisiunile noaste viitoare vom reveni asupra subiectului, dar pina atunci, realizatorul emisiunii, Radu Benea, va doreste... sanatate si toate bune ! Aici e Radio Europa Libera.