Ministrul udemerist Nagy Zsolt, acuzat de spionaj, se plânge că societatea civilă nu-şi ridică glasul în apărarea lui. El neagă acuzaţiile care i se aduc, de fapt, nici nu i se aduc, ci transpiră prin ziare. Dar cine stă în spatele campaniei de denigrare a ministrului? Cercuri apropiate preşedintelui Băsescu, susţine Krónika. Iar scopul este „îmblânzirea” UDMR.
UDMR, momit? – se întreabă Népújság, după ce PNL şi PD s-au pronunţat pentru urgentarea procesului de adoptare a Legii minorităţilor. Oricum, liderul UDMR, Markó Béla, nu pare să muşte momeala. „Acum, după pierderea majorităţii parlamentare, când adoptarea proiectului nu prea are şanse, s-au trezit şi partenerii de coaliţie să-l susţină” – remarcă sec Markó.
Sociologul Horváth István comentează în Transidex un studiu realizat recent de Institutul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, care arată intensificarea homofobiei şi a urii interetnice în România. În opinia lui Horváth, din răspunsurile xenofobe, din respingerea evidentă a romilor şi a minorităţilor sexuale nu putem trage concluzia că locuitorii României ar fi mai intoleranţi decât alte popoare. Doar că în România educaţia la toleranţă este practic inexistentă. Ceea ce îi face pe subiecţi să răspundă sincer la întrebări. Cu alte cuvinte, ei nu-şi cenzurează opiniile.
„Icoane, şcoli, stat şi biserică” se intitulează analiza lui Wolfgang Wittstock, apărută în Allgemeine Deutsche Zeitung. Autorul porneşte de la discuţia iscată pe marginea expunerii simbolurilor religioase în şcolile publice. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării consideră prezenţa crucilor şi a icoanelor ca fiind discriminatoare pentru minorităţile religioase şi atei. BOR şi Biserica Romano-catolică se împotrivesc deciziei CNCD. „Discuţia va fi încă mult timp în centrul atenţiei, căci este vorba despre delicatul subiect al relaţiei dintre biserici şi stat” – consideră autorul.
S-a adoptat legea cultelor – aflăm din Új Magyar Szó. Parlamentarii au votat în unanimitate pentru proiectul care stipulează egalitatea între culte şi pedepseşte defăimarea simbolurilor religioase.
Dispută între greco-catolici şi ortodocşi la Petroşani: enoriaşii ortodocşi au manifestat în stradă împotriva iniţiativei greco-catolicilor de a-şi recupera două biserici în instanţă – informează Nyugati Jelen.
În mai multe localităţi din judeţul Covasna se organizează referendumuri pentru autonomie. Locuitorii vor fi întrebaţi, în limbile maghiară şi română, dacă susţin autonomia Ţinutului Secuiesc. Vor fi referendumuri în toată regula: cu secţii de votare, urne mobile, observatori (membrii Consiliului Naţional Secuiesc). Cetăţenii sunt rugaţi să se prezinte la vot. Fireşte, li s-a comuncat de la bun început că rezultatul, oricare ar fi el, nu produce efecte – şi mai multe detalii în Háromszék.
În Szabadság putem citi un reportaj despre problemele micilor crescători de păsări. De fapt, gospodari cu 5-10 găini în curte. Care sunt terifiaţi de cerinţele UE în domeiu. În domeniul coteţelor, adică. Care trebuie să fie spaţioase. Şi aerisite. Iar ouăle trebuie păstrate la frigider.
UDMR, momit? – se întreabă Népújság, după ce PNL şi PD s-au pronunţat pentru urgentarea procesului de adoptare a Legii minorităţilor. Oricum, liderul UDMR, Markó Béla, nu pare să muşte momeala. „Acum, după pierderea majorităţii parlamentare, când adoptarea proiectului nu prea are şanse, s-au trezit şi partenerii de coaliţie să-l susţină” – remarcă sec Markó.
Sociologul Horváth István comentează în Transidex un studiu realizat recent de Institutul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, care arată intensificarea homofobiei şi a urii interetnice în România. În opinia lui Horváth, din răspunsurile xenofobe, din respingerea evidentă a romilor şi a minorităţilor sexuale nu putem trage concluzia că locuitorii României ar fi mai intoleranţi decât alte popoare. Doar că în România educaţia la toleranţă este practic inexistentă. Ceea ce îi face pe subiecţi să răspundă sincer la întrebări. Cu alte cuvinte, ei nu-şi cenzurează opiniile.
„Icoane, şcoli, stat şi biserică” se intitulează analiza lui Wolfgang Wittstock, apărută în Allgemeine Deutsche Zeitung. Autorul porneşte de la discuţia iscată pe marginea expunerii simbolurilor religioase în şcolile publice. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării consideră prezenţa crucilor şi a icoanelor ca fiind discriminatoare pentru minorităţile religioase şi atei. BOR şi Biserica Romano-catolică se împotrivesc deciziei CNCD. „Discuţia va fi încă mult timp în centrul atenţiei, căci este vorba despre delicatul subiect al relaţiei dintre biserici şi stat” – consideră autorul.
S-a adoptat legea cultelor – aflăm din Új Magyar Szó. Parlamentarii au votat în unanimitate pentru proiectul care stipulează egalitatea între culte şi pedepseşte defăimarea simbolurilor religioase.
Dispută între greco-catolici şi ortodocşi la Petroşani: enoriaşii ortodocşi au manifestat în stradă împotriva iniţiativei greco-catolicilor de a-şi recupera două biserici în instanţă – informează Nyugati Jelen.
În mai multe localităţi din judeţul Covasna se organizează referendumuri pentru autonomie. Locuitorii vor fi întrebaţi, în limbile maghiară şi română, dacă susţin autonomia Ţinutului Secuiesc. Vor fi referendumuri în toată regula: cu secţii de votare, urne mobile, observatori (membrii Consiliului Naţional Secuiesc). Cetăţenii sunt rugaţi să se prezinte la vot. Fireşte, li s-a comuncat de la bun început că rezultatul, oricare ar fi el, nu produce efecte – şi mai multe detalii în Háromszék.
În Szabadság putem citi un reportaj despre problemele micilor crescători de păsări. De fapt, gospodari cu 5-10 găini în curte. Care sunt terifiaţi de cerinţele UE în domeiu. În domeniul coteţelor, adică. Care trebuie să fie spaţioase. Şi aerisite. Iar ouăle trebuie păstrate la frigider.
