Linkuri accesibilitate

Ou est Faludy György le bon traducteur? - Judit Ferencz


Legendarul Faludy György s-a stins din viaţă la vârsta de 96 ani - toate publicaţiile de limbă maghiară aduc un ultim omagiu celui care a fost: în anii ’30 autorul unor transcrieri după Villon, care i-au indignat pe mai-marii vieţii publice, apoi luptător antinazist, apoi refugiat în Franţa, apoi refugiat în Maroc, apoi ofiţer în US Army, apoi deţinut politic în Ungaria anilor ’50, apoi cetăţean liber în diferite ţări europene, de unde s-a retras în Canada. A mai fost: autor al multor volume de poezii, traducător a peste o mie de poeme, autor al romanului autobiografic apărut în SUA, „My Happy Days in Hell”, apropiat al multor personalităţi, care apar în memoriile lui anecdotice, ca Arthur Koestler, Henirich Böll, Bertrand Russel. „N-am crezut că şi el poate muri” – iată necrologul semnat de preşedintele Ligii Scriitorilor Maghiari din Transilvania, al cărei membru a fost şi Faludy.

În rest: reforma UDMR, mai exact, reforma din UDMR. Senatorul Eckstein-Kovács Péter constată într-un interviu apărut în Erdélyi Riport că „veni vremea schimbării”. Care, spune, el, ar trebui să se axeze pe comunicare. „Uniunea este mult mai bună decât imaginea creată despre ea” – consideră senatorul, care sugerează că ar trebui găsite modalităţi eficiente de comunicare cu presa, cu ONG-urile şi cu adversarii politici.

Háromszék dedică un editorial preconizatei reforme. Şi se întreabă; de ce acum, în ultimul moment? De ce nu s-au gândit liderii UDMR la unitate când şi-au înlăturat, rând pe rând toţi adversarii ? Oricum, faptul că Markó Béla vrea că candideze din nou la şefia UDMR arată clar: se doreşte reforma, dar aceasta nu trebuie să afecteze actualele structuri. Un deputat al Uniunii, citat de Hargita Népe, îşi prezintă propria viziune despre reformă: UDMR ar trebui să se regionalizeze, adică ar trebui să înfiinţeze structuri autonome în Secuime, în nordul, respectiv în sudul Transilvaniei.

Népújság relatează despre întrevederea miniştrilor de externe al Ungariei şi al Slovaciei, pe marginea incidentelor antimaghiare semnalate în ultima vreme. Contrar aşteptărilor, întrevederea celor doi nu s-a încheiat cu semnarea declaraţiei comune privind condamnarea manifestărilor extremiste, dar s-a convocat Comisia mixtă slovaco-ungară pentru minorităţi, de la care părţile aşteaptă detensionarea situaţiei. Într-un interviu acordat cotidianului Új Magyar Szó, congresmanul american Tom Lantos condamnă ferm incidentele din Slovacia, amintind totuşi că „nici ungurii nu-s curaţi ca lacrima”, din moment ce în stadioanele din Ungaria se scandează frecvent sloganuri antisemite.

Din Szabadság aflăm că Ungaria doreşte să menţină restricţiile pieţei forţei de muncă pentru cetăţenii români şi bulgari şi după aderarea celor două ţări la UE. Oficialii ungari consideră să restricţiile trebuie menţinute timp de cel puţin doi ani. O veste bună însă din Allgemeine Deutsche Zeitung: Finlanda va ridica toate restricţiile şi va deschide piaţa forţei de muncă, întrucât nu se teme de o creştere masivă a numărului de muncitori provenind din România şi Bulgaria. Mai trebuie adăugat: momentan în Finlanda lucrează 900 de cetăţeni români, peste 33 % dintre ei fiind angajaţi în sectorul IT.

Iar în Krónika, o definiţie pentru „poliţia politică”, dată de Csendes László, membru al CNSAS. Ei bine, în opinia sa, poliţia politică n-are de-a face în mod direct cu Securitatea. Csendes se plânge că recentele acuzaţii de administrarea incorectă a fondurilor instituţiei au substrat nu politic ci mafiot. El spune că se confruntă de mult timp cu ameninţări telefonice din partea mafiei. Nu, nu din partea partidelor sau a politicienilor, ci a mafiei. Deranjată de activitatea CNSAS. „Asta este adevărata poliţie politică” – conchide Csendes László.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG