Victorie ! Am scăpat ! - ar putea jubila Alianţa D.A. după validarea lui Bogdan Olteanu în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Numai că, de fapt, nu are motive de bucurie. Disputele care au precedat votul ne-o dovedesc din nou: coaliţia nu are nevoie de opoziţie. Reuşeşte să se distrugă singură – comentează Új Magyar Szó.
Asta în deschiderea unei săptămâni animate. Csibi István, în libertate ! - titrează Hargita Népe. A doua zi după eliberarea controversatului om de afaceri unul dintre adversarii lui Csibi susţine că a primit deja ameninţări cu moartea. Primarul din oraşul de reşedinţă al lui Csibi, bruscat la rându-i de apropiaţi ai omului de afaceri, intervine acuzându-i pe cei care au decis punerea în liberate de lipsă de discernământ.
Elie Wiesel dă înapoi. După ca a semnat o scrisoare deschisă pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai, doreşte să fie şters de pe lista semnatarilor, dându-şi seama că problema universităţii maghiare e mult mai complexă decât părea la prima vedere - informează Transindex.
Din Szabadság aflăm că preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, Tánczos Barna a fost înjunghiat în biroul său. Cotidianul redă şi declaraţia ministrului Agriculturii după tragicul incident. Ei bine, concluzia domniei sale este că trebuie întărită paza în instituţiile statului.
Ne ameninţă şi grofii. Indirect, se subînţelege. Prefectul de Mureş se plânge că Senatul a votat un proiect de lege privind retrocedarea proprietăţilor preluate de stat prin Casa Autonomă de Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), înfiinţată în 1945 – aflăm din Népújság. Dacă proiectul trece şi de camera inferioară, marii proprietari şi-ar putea recupera peste 50.000 de hectare de pădure. Fapt ce-i îngrijorează şi pe silvicultorii statului. Nu ideologic, ci pentru că peste o sută de lucrători silvici ar risca să fie concediaţi.
Allgemeine Deutsche Zeitung ridică tot problema restituirilor. Mai bine zis, a nerestituirilor. Este vorba, nu pur nostalgic, despre saşii şi şvabii plecaţi. A căror majoritate nu a reuşit să-şi recupereze terenurile. Şi asta pentru că s-a tot interpretat Constituţia revizuită. Care prevede că cetăţenii străini pot dobândi terenuri fie după aderarea României la Uniunea Europeană, fie dacă sunt moştenitori. Dar cum poţi deveni moştenitor al unor pământuri naţionalizate? Cu greu.
Anomalii sociale, relatate de Háromszék. Este vorba despre contribuţiile plătite Casei de Asigurări de Sănătate. Serios, nu este vorba despre cei care nu le plătesc. Aşadar: ce trebuie să facă o firmă să fie la zi cu plăţile ? Păi, să-şi trimită un reprezentant să stea la coadă. Dacă este vorba despre o firmă cu mulţi angajaţi, datele sunt trimise pe o dischetă. Ceea ce nu le uşurează treaba, căci calculatorul casei de asigurări se tot strică.
Sociologul Egry Gábor reflectează în paginile săptămânalului A hét asupra cauzelor eşecului politicilor naţionale din Ungaria, menite să sprijine comunităţile maghiare din alte ţări. Din punctul său de vedere, principalul motiv al insuccesului acestor politici este tocmai faptul că sunt naţionale. Dacă s-ar accepta diferenţele identitare dintre aceste comunităţi, poate s-ar ajunge la soluţii convenabile. Numai că asta ar însemna renunţarea la politice naţionale şi înlocuirea lor cu politici identitare.
Asta în deschiderea unei săptămâni animate. Csibi István, în libertate ! - titrează Hargita Népe. A doua zi după eliberarea controversatului om de afaceri unul dintre adversarii lui Csibi susţine că a primit deja ameninţări cu moartea. Primarul din oraşul de reşedinţă al lui Csibi, bruscat la rându-i de apropiaţi ai omului de afaceri, intervine acuzându-i pe cei care au decis punerea în liberate de lipsă de discernământ.
Elie Wiesel dă înapoi. După ca a semnat o scrisoare deschisă pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai, doreşte să fie şters de pe lista semnatarilor, dându-şi seama că problema universităţii maghiare e mult mai complexă decât părea la prima vedere - informează Transindex.
Din Szabadság aflăm că preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, Tánczos Barna a fost înjunghiat în biroul său. Cotidianul redă şi declaraţia ministrului Agriculturii după tragicul incident. Ei bine, concluzia domniei sale este că trebuie întărită paza în instituţiile statului.
Ne ameninţă şi grofii. Indirect, se subînţelege. Prefectul de Mureş se plânge că Senatul a votat un proiect de lege privind retrocedarea proprietăţilor preluate de stat prin Casa Autonomă de Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), înfiinţată în 1945 – aflăm din Népújság. Dacă proiectul trece şi de camera inferioară, marii proprietari şi-ar putea recupera peste 50.000 de hectare de pădure. Fapt ce-i îngrijorează şi pe silvicultorii statului. Nu ideologic, ci pentru că peste o sută de lucrători silvici ar risca să fie concediaţi.
Allgemeine Deutsche Zeitung ridică tot problema restituirilor. Mai bine zis, a nerestituirilor. Este vorba, nu pur nostalgic, despre saşii şi şvabii plecaţi. A căror majoritate nu a reuşit să-şi recupereze terenurile. Şi asta pentru că s-a tot interpretat Constituţia revizuită. Care prevede că cetăţenii străini pot dobândi terenuri fie după aderarea României la Uniunea Europeană, fie dacă sunt moştenitori. Dar cum poţi deveni moştenitor al unor pământuri naţionalizate? Cu greu.
Anomalii sociale, relatate de Háromszék. Este vorba despre contribuţiile plătite Casei de Asigurări de Sănătate. Serios, nu este vorba despre cei care nu le plătesc. Aşadar: ce trebuie să facă o firmă să fie la zi cu plăţile ? Păi, să-şi trimită un reprezentant să stea la coadă. Dacă este vorba despre o firmă cu mulţi angajaţi, datele sunt trimise pe o dischetă. Ceea ce nu le uşurează treaba, căci calculatorul casei de asigurări se tot strică.
Sociologul Egry Gábor reflectează în paginile săptămânalului A hét asupra cauzelor eşecului politicilor naţionale din Ungaria, menite să sprijine comunităţile maghiare din alte ţări. Din punctul său de vedere, principalul motiv al insuccesului acestor politici este tocmai faptul că sunt naţionale. Dacă s-ar accepta diferenţele identitare dintre aceste comunităţi, poate s-ar ajunge la soluţii convenabile. Numai că asta ar însemna renunţarea la politice naţionale şi înlocuirea lor cu politici identitare.
