O şedinţă de guvern, o şedinţă comună de guvern, o şedinţă comună de guvern româno-maghiară de însemnătate istorică. Astfel caracterizează politicieni şi jurnalişti reuniunea guvernelor român şi ungar, ce a avut loc la Bucureşti. Doar că unii pun între ghilimele sintagma din urmă.
Pateu de ficat de raţă cu garnitură de smochine, peşte cu cartofi şi sos de lămâie, tort cu ciocolată albă şi fructe de pădure şi vinuri alese - a fost meniul, ei nu al şedinţei de guvern, ci al recepţiei de după – detalii din Új Magyar Szó.
Din meniul reuniunii: „Reconcilierea – ca şi înfăptuită” – titrează Transindex şi face bilanţul şedinţei: „Consulate, Universitatea Sapientia, Roşia Montană: cazuri rezolvate. În privinţa autostrăzii, oficialii români şi maghiari s-au informat reciproc”.
Szabadság explică pe larg: la şedinţa comună de guvern s-a hotărât dezvoltarea reţelei consulare, adică deschiderea la Miercurea-Ciuc a consulatului ungar, iar la Gyula, a unui consulat român. Partea română şi-a asumat să sprijine Universitatea Sapientia, o instituţie particulară cu predare în limba maghiară, înfiinţată din fonduri bugetare ungare. S-a convenit de asemenea asupra administrării comune a Fundaţiei Emanoil Gojdu.
La reuniune s-au semnat în total 15 documente comune. Dar nu tocmai cele la care se aştepta editorialistul cotidianului Háromszék, care îi acuză de cinism pe demnitarii români şi maghiari deopotrivă. „În loc de dublă cetăţenie, autonomie şi Universitatea Bolyai, ne-am ales cu un consulat, un centru cultural şi bani mărunţi pentru câteva instituţii de învăţământ” – îşi exprimă el nemulţumirea.
Despre problema dublei cetăţenii vorbeşte pe larg premierul ungar Gyurcsány Ferenc într-un interviu acordat săptămânalului A hét. El explică în câteva paragrafe, pe înţelesul tuturor: nici vorbă de aşa ceva, cel puţin nu într-un viitor previzibil. Iar cei care insistă pe ideea acordării dublei cetăţenii nu fac altceva decât să învenineze relaţiile maghiaro-maghiare.
Între timp, România aşteaptă Raportul de ţară al Comisiei Europene. Cu oareşce emoţii, probabil. „În România domneşte corupţia generalizată” – titrează Allgemeine Deutsche Zeitung. Din raportul întocmit de organizaţia Transparency International reiese: România este cel mai corupt stat european după Albania, Serbia-Muntenegru şi Macedonia. Concluzia: lupta anticorupţie din acest an nu a dat roade.
Krónika relatează despre demersurile reprezentanţilor bisericilor minoritare din România, adică evanghelică, reformată, unitariană, greco-catolică şi romano-catolică, care s-au deplasat la Bruxelles pentru a atrage atenţia asupra problemelor legate de retrocedarea bunurilor bisericeşti. Prelaţii s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Parlamentul European, solicitând monitorizarea atentă şi permanentă a procesului de restituţie, respectiv includerea problemelor sesizate în Raportul de ţară.
În Háromszék, despre retrocedarea pădurilor. Mai bine zis, despre retrocedarea a ceea ce rămâne după defrişările masive efectuate de direcţiile silvice. Cotidianul îi citează pe deputatul UDMR Tamás Sándor, care se plânge că direcţia silvică taie în grabă păduri ce urmează să fie retrocedate. Oficialii neagă, pădurile se răresc.
Pateu de ficat de raţă cu garnitură de smochine, peşte cu cartofi şi sos de lămâie, tort cu ciocolată albă şi fructe de pădure şi vinuri alese - a fost meniul, ei nu al şedinţei de guvern, ci al recepţiei de după – detalii din Új Magyar Szó.
Din meniul reuniunii: „Reconcilierea – ca şi înfăptuită” – titrează Transindex şi face bilanţul şedinţei: „Consulate, Universitatea Sapientia, Roşia Montană: cazuri rezolvate. În privinţa autostrăzii, oficialii români şi maghiari s-au informat reciproc”.
Szabadság explică pe larg: la şedinţa comună de guvern s-a hotărât dezvoltarea reţelei consulare, adică deschiderea la Miercurea-Ciuc a consulatului ungar, iar la Gyula, a unui consulat român. Partea română şi-a asumat să sprijine Universitatea Sapientia, o instituţie particulară cu predare în limba maghiară, înfiinţată din fonduri bugetare ungare. S-a convenit de asemenea asupra administrării comune a Fundaţiei Emanoil Gojdu.
La reuniune s-au semnat în total 15 documente comune. Dar nu tocmai cele la care se aştepta editorialistul cotidianului Háromszék, care îi acuză de cinism pe demnitarii români şi maghiari deopotrivă. „În loc de dublă cetăţenie, autonomie şi Universitatea Bolyai, ne-am ales cu un consulat, un centru cultural şi bani mărunţi pentru câteva instituţii de învăţământ” – îşi exprimă el nemulţumirea.
Despre problema dublei cetăţenii vorbeşte pe larg premierul ungar Gyurcsány Ferenc într-un interviu acordat săptămânalului A hét. El explică în câteva paragrafe, pe înţelesul tuturor: nici vorbă de aşa ceva, cel puţin nu într-un viitor previzibil. Iar cei care insistă pe ideea acordării dublei cetăţenii nu fac altceva decât să învenineze relaţiile maghiaro-maghiare.
Între timp, România aşteaptă Raportul de ţară al Comisiei Europene. Cu oareşce emoţii, probabil. „În România domneşte corupţia generalizată” – titrează Allgemeine Deutsche Zeitung. Din raportul întocmit de organizaţia Transparency International reiese: România este cel mai corupt stat european după Albania, Serbia-Muntenegru şi Macedonia. Concluzia: lupta anticorupţie din acest an nu a dat roade.
Krónika relatează despre demersurile reprezentanţilor bisericilor minoritare din România, adică evanghelică, reformată, unitariană, greco-catolică şi romano-catolică, care s-au deplasat la Bruxelles pentru a atrage atenţia asupra problemelor legate de retrocedarea bunurilor bisericeşti. Prelaţii s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Parlamentul European, solicitând monitorizarea atentă şi permanentă a procesului de restituţie, respectiv includerea problemelor sesizate în Raportul de ţară.
În Háromszék, despre retrocedarea pădurilor. Mai bine zis, despre retrocedarea a ceea ce rămâne după defrişările masive efectuate de direcţiile silvice. Cotidianul îi citează pe deputatul UDMR Tamás Sándor, care se plânge că direcţia silvică taie în grabă păduri ce urmează să fie retrocedate. Oficialii neagă, pădurile se răresc.
