Anticipate sau ba: când, cum, cine, cu cine, de ce? Cam astea-s întrebările puse în presa de limbă maghiară.
„Eminenţi la incompetenţă”, îi caracterizează Krónika pe actualii guvernanţi. După jocul premierului de-a demisia, cotidianul din Cluj pronunţă sentinţa: „Las’, că nu-i păcat de el!”. Háromszék titrează: „Peste noapte, haosul”. Analistul politic Bányai Péter arată în Szabadság: într-o democraţie normală, evenimentele politice sunt previzibile. Nu şi în România, unde politica se bazează pe bluf. Cine blufează, are mari şanse să câştige. Ca în poker. Dar poate şi pierde: ca în poker. Potrivit analistului, sondajele – asul actualei Puteri – sunt înşelătoare. Raportul, favorabil acum Alianţei D.A., se poate modifica, participarea electoratului ar putea fi extrem de redusă şi tot aşa.
Oricum, Opoziţia nu vrea alegeri anticipate. Fostul preşedinte Ion Iliescu atenţionează: nu-i momentul oportun. Ar fi altele de făcut, spre exemplu, convocarea de urgenţă a CSAT, în vederea identificării măsurilor ce trebuie luate în zonele inundate – informează Allgemeine Deutsche Zeitung.
Nici UDMR nu vrea să audă de anticipate, dar se pregăteşte să participe la ele – aflăm din Népújság. Mai mult, sursele publicaţiei virtuale Transindex au aflat că, în judeţul Bihor, udemeriştii discută cu rivalii lor, lideri ai Uniunii Civice Maghiare. În Háromszék, reprezentanţi ai UCM vorbesc deja despre alegeri preliminare transmaghiare. Cu alte cuvinte, ei vor ca toţi maghiarii, indiferent de culoare politică, să poată concura pentru obţinerea locurilor eligibile pe listele electorale ale UDMR.
În Krónika apare ştirea că UDMR a cerut reducerea pragului electoral la 4 la sută. Preşedintele executiv al formaţiunii, Takács Csaba, confirmă informaţia, spunând că, deşi UDMR se aşteaptă la rezultate bune, trebuie să ia toate măsurile de siguranţă pentru a intra în Parlament. Tot in Krónika, Markó Béla dezminte ştirea. El susţine că nu a discutat niciodată despre reducerea pragului electoral, mai mult, el se împotriveşte unei asemenea măsuri.
Deşi în mijlocul evenimentelor din ultimele zile proiectul legii minorităţilor s-a pierdut cumva, suplimentul politic-cultural Szempont continuă dezbaterile pe marginea acestuia. Se poate sau nu ca o minoritate să devină factor constituent al statului român? – este tema principală a dezbaterilor. Iar concluzia: ideal ar fi ca, înaintea adoptării legii minorităţilor, să se modifice Constituţia.
Krónika este preocupată de soarta românilor de pretutindeni. Preşedintele Fundaţiei pentru Românii din Diaspora, citat de cotidian, susţine: nicicând, românii care trăiesc în alte ţări nu au fost atât de neglijaţi ca în ultima vreme. El arată că în Bulgaria se închid şcoli româneşti, în Serbia s-a întâmplat ca oficierea slujbelor în limba română să fie împiedicată. Iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni n-a iniţiat anul acesta nici un program pentru conaţionalii de pe alte meleaguri.
Szabadság atrage atenţia asupra altei probleme: în judeţul Cluj dispar cărţi funciare. Documentele sunt păstrate de cinci instituţii distincte, în condiţii necorespunzătoare. Oficialii recunosc că primesc zilnic reclamaţii, dar, mai spun ei, nu pot face nimic. Refacerea documentelor este complicată, proprietarul păgubit fără vina sa trebuie să obţină o hotărâre judecătorească pe baza căreia, în caz fericit, se pot întocmi noile cărţi funciare.
Din Romániai Magyar Szó: se deschide Universitatea de Vară de la Balvanyos. Manifestarea a ajuns la cea de-a 16-a ediţie. Balvanyos este locul unde politicieni sau cei care aveau să devină politicieni discutau în pantaloni scurţi. Balvanyos mai este locul unde, deşi invitaţi, nu s-au întâlnit vreodată premierii român şi ungar. Balvanyos mai este locul unde, deşi invitaţi, nu vor veni liderii UDMR – spun organizatorii. Şi oricum, de ani buni, Universitatea de Vară de la Balvanyos are loc la Tuşnad.
„Eminenţi la incompetenţă”, îi caracterizează Krónika pe actualii guvernanţi. După jocul premierului de-a demisia, cotidianul din Cluj pronunţă sentinţa: „Las’, că nu-i păcat de el!”. Háromszék titrează: „Peste noapte, haosul”. Analistul politic Bányai Péter arată în Szabadság: într-o democraţie normală, evenimentele politice sunt previzibile. Nu şi în România, unde politica se bazează pe bluf. Cine blufează, are mari şanse să câştige. Ca în poker. Dar poate şi pierde: ca în poker. Potrivit analistului, sondajele – asul actualei Puteri – sunt înşelătoare. Raportul, favorabil acum Alianţei D.A., se poate modifica, participarea electoratului ar putea fi extrem de redusă şi tot aşa.
Oricum, Opoziţia nu vrea alegeri anticipate. Fostul preşedinte Ion Iliescu atenţionează: nu-i momentul oportun. Ar fi altele de făcut, spre exemplu, convocarea de urgenţă a CSAT, în vederea identificării măsurilor ce trebuie luate în zonele inundate – informează Allgemeine Deutsche Zeitung.
Nici UDMR nu vrea să audă de anticipate, dar se pregăteşte să participe la ele – aflăm din Népújság. Mai mult, sursele publicaţiei virtuale Transindex au aflat că, în judeţul Bihor, udemeriştii discută cu rivalii lor, lideri ai Uniunii Civice Maghiare. În Háromszék, reprezentanţi ai UCM vorbesc deja despre alegeri preliminare transmaghiare. Cu alte cuvinte, ei vor ca toţi maghiarii, indiferent de culoare politică, să poată concura pentru obţinerea locurilor eligibile pe listele electorale ale UDMR.
În Krónika apare ştirea că UDMR a cerut reducerea pragului electoral la 4 la sută. Preşedintele executiv al formaţiunii, Takács Csaba, confirmă informaţia, spunând că, deşi UDMR se aşteaptă la rezultate bune, trebuie să ia toate măsurile de siguranţă pentru a intra în Parlament. Tot in Krónika, Markó Béla dezminte ştirea. El susţine că nu a discutat niciodată despre reducerea pragului electoral, mai mult, el se împotriveşte unei asemenea măsuri.
Deşi în mijlocul evenimentelor din ultimele zile proiectul legii minorităţilor s-a pierdut cumva, suplimentul politic-cultural Szempont continuă dezbaterile pe marginea acestuia. Se poate sau nu ca o minoritate să devină factor constituent al statului român? – este tema principală a dezbaterilor. Iar concluzia: ideal ar fi ca, înaintea adoptării legii minorităţilor, să se modifice Constituţia.
Krónika este preocupată de soarta românilor de pretutindeni. Preşedintele Fundaţiei pentru Românii din Diaspora, citat de cotidian, susţine: nicicând, românii care trăiesc în alte ţări nu au fost atât de neglijaţi ca în ultima vreme. El arată că în Bulgaria se închid şcoli româneşti, în Serbia s-a întâmplat ca oficierea slujbelor în limba română să fie împiedicată. Iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni n-a iniţiat anul acesta nici un program pentru conaţionalii de pe alte meleaguri.
Szabadság atrage atenţia asupra altei probleme: în judeţul Cluj dispar cărţi funciare. Documentele sunt păstrate de cinci instituţii distincte, în condiţii necorespunzătoare. Oficialii recunosc că primesc zilnic reclamaţii, dar, mai spun ei, nu pot face nimic. Refacerea documentelor este complicată, proprietarul păgubit fără vina sa trebuie să obţină o hotărâre judecătorească pe baza căreia, în caz fericit, se pot întocmi noile cărţi funciare.
Din Romániai Magyar Szó: se deschide Universitatea de Vară de la Balvanyos. Manifestarea a ajuns la cea de-a 16-a ediţie. Balvanyos este locul unde politicieni sau cei care aveau să devină politicieni discutau în pantaloni scurţi. Balvanyos mai este locul unde, deşi invitaţi, nu s-au întâlnit vreodată premierii român şi ungar. Balvanyos mai este locul unde, deşi invitaţi, nu vor veni liderii UDMR – spun organizatorii. Şi oricum, de ani buni, Universitatea de Vară de la Balvanyos are loc la Tuşnad.
