Guvernul a aprobat proiectul de lege a minorităţilor naţionale, care va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă – informează Népújság. Preşedintele UDMR Markó Béla, citat de portalul Transindex, salută călduros decizia.
Preşedintele PSD Mircea Geoană, citat de Krónika, remarcă sec: există pericolul ca legea să ţină cont exclusiv de interesele maghiarilor, defavorizând celelalte minorităţi.
Preşedintele APADOR-CH, Gabriel Adreescu comentează proiectul într-un interviu apărut în săptămânalul Erdélyi Riport. Potrivit lui, proiectul este cam pripit. Exagerează în unele cazuri, şi, pe de altă parte, nu acordă suficientă atenţie amănuntelor. Şi continuă să conţină prevederi discriminatorii, favorizând tendinţele monopolizatoare ale organizaţiilor care s-au văzut deja în Parlament. Or, UDMR face parte dintre acestea.
În Krónika, despre acuzele pe care, de data aceasta, preşedintele TVR Valentin Nicolau le aduce premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Ei, preşedintele postului public de televiziune spune că Guvernul se amestecă în treburile interne ale instituţiei conduse de către el. Spre exemplu, îşi dezvoltă ideea Valentin Nicolau, programul de guvernare prevede creşterea timpului de emisie pentru emisiunile în limba maghiară. Ceea ce este o dovadă clară a imixtiunii guvernanţilor în politica de programe a postului public– mai susţine el.
Preşedintele director general al TVR îşi găseşte un aliat în persoana vicepreşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului, Gáspárik Attila care face o analiză a situaţiei create la posturile publice de radio şi televiziune. În articolul publicat de portalul Transindex, Gáspárik Attila arată că, indiferent de culoarea lor politică, toate administraţiile postdecembriste au iniţiat, imediat după preluarea puterii, demersuri pentru schimbarea conducerii celor două instituţii. În opinia vicepreşedintelui CNA, demersurile similare are actualei Puteri nu au temei. Admite totuşi că dragostea preşedinţilor celor două instituţii pentru Adrian Năstase „cam depăşea media pe ţară”. Dar, mai spune el, unii dintre actualii guvernanţi, printre care o nominalizează pe Mona Muscă, „vor execuţii publice doar pentru a se răzbuna”.
În alte cazuri, demnitarii încearcă să găsească soluţii pentru a depăşi situaţiile de criză. Cum ar fi cea din Sănătate. Spitale fără medicamente, bolnavi netrataţi din lipsă de bani şi furnizori de materiale sanitare furioşi că statul nu le mai achită datoriile. Drept pentru care ei refuză să mai furnizeze medicamente. Şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Székely Ervin, care se arată, pe de o parte, indignat de faptul că furnizorii au ales tocmai acest moment pentru a se revolta, iar pe da altă parte oferă şi Soluţia: ministerul va căuta să achiziţioneze medicamente pentru suferinzi pe alte căi – despre toate acestea, dar fără a specifica căile alternative prin care se pot procura doctorii, în Krónika.
Népújság, interesat la rându-i de problemele din sistemul de sănătate. Cotidianul relatează paradoxurile spitalelor din Târgu Mureş. Unele secţii sunt superdotate, în altele, bolnavii se interenează cu pilule, pansamente, seringi şi mâncare aduse de acasă.
Inegalităţi însă şi la alt nivel. Allgemeine Deutsche Zeitung prezintă un studiu despre situaţia femeii, studiu realizat în 58 de ţări, studiu din care reiese că, în România, femeile continuă să fie discriminate din mai multe puncte de vedere. Lucrarea compară situaţia materială a femeilor din cele 58 de ţări, asistenţa medicală de care ele beneficiază, gradul lor de participare în viaţa publică şi politică. Şi se stabileşte o ierarhie. România ocupă ce de-al 41-lea loc.
În final, o ştire din Hargita Népe: războiul graniţelor continuă. Este vorba despre graniţa dintre judeţe Harghita şi Neamţ, zona Cheilor Bicazului. Iar pentru a pune capăt discuţiilor ce durează de aproape 15 ani, s-a înfiinţat o nouă comisie – mai aflăm din cotidianul harghitean.
Preşedintele PSD Mircea Geoană, citat de Krónika, remarcă sec: există pericolul ca legea să ţină cont exclusiv de interesele maghiarilor, defavorizând celelalte minorităţi.
Preşedintele APADOR-CH, Gabriel Adreescu comentează proiectul într-un interviu apărut în săptămânalul Erdélyi Riport. Potrivit lui, proiectul este cam pripit. Exagerează în unele cazuri, şi, pe de altă parte, nu acordă suficientă atenţie amănuntelor. Şi continuă să conţină prevederi discriminatorii, favorizând tendinţele monopolizatoare ale organizaţiilor care s-au văzut deja în Parlament. Or, UDMR face parte dintre acestea.
În Krónika, despre acuzele pe care, de data aceasta, preşedintele TVR Valentin Nicolau le aduce premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Ei, preşedintele postului public de televiziune spune că Guvernul se amestecă în treburile interne ale instituţiei conduse de către el. Spre exemplu, îşi dezvoltă ideea Valentin Nicolau, programul de guvernare prevede creşterea timpului de emisie pentru emisiunile în limba maghiară. Ceea ce este o dovadă clară a imixtiunii guvernanţilor în politica de programe a postului public– mai susţine el.
Preşedintele director general al TVR îşi găseşte un aliat în persoana vicepreşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului, Gáspárik Attila care face o analiză a situaţiei create la posturile publice de radio şi televiziune. În articolul publicat de portalul Transindex, Gáspárik Attila arată că, indiferent de culoarea lor politică, toate administraţiile postdecembriste au iniţiat, imediat după preluarea puterii, demersuri pentru schimbarea conducerii celor două instituţii. În opinia vicepreşedintelui CNA, demersurile similare are actualei Puteri nu au temei. Admite totuşi că dragostea preşedinţilor celor două instituţii pentru Adrian Năstase „cam depăşea media pe ţară”. Dar, mai spune el, unii dintre actualii guvernanţi, printre care o nominalizează pe Mona Muscă, „vor execuţii publice doar pentru a se răzbuna”.
În alte cazuri, demnitarii încearcă să găsească soluţii pentru a depăşi situaţiile de criză. Cum ar fi cea din Sănătate. Spitale fără medicamente, bolnavi netrataţi din lipsă de bani şi furnizori de materiale sanitare furioşi că statul nu le mai achită datoriile. Drept pentru care ei refuză să mai furnizeze medicamente. Şi secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Székely Ervin, care se arată, pe de o parte, indignat de faptul că furnizorii au ales tocmai acest moment pentru a se revolta, iar pe da altă parte oferă şi Soluţia: ministerul va căuta să achiziţioneze medicamente pentru suferinzi pe alte căi – despre toate acestea, dar fără a specifica căile alternative prin care se pot procura doctorii, în Krónika.
Népújság, interesat la rându-i de problemele din sistemul de sănătate. Cotidianul relatează paradoxurile spitalelor din Târgu Mureş. Unele secţii sunt superdotate, în altele, bolnavii se interenează cu pilule, pansamente, seringi şi mâncare aduse de acasă.
Inegalităţi însă şi la alt nivel. Allgemeine Deutsche Zeitung prezintă un studiu despre situaţia femeii, studiu realizat în 58 de ţări, studiu din care reiese că, în România, femeile continuă să fie discriminate din mai multe puncte de vedere. Lucrarea compară situaţia materială a femeilor din cele 58 de ţări, asistenţa medicală de care ele beneficiază, gradul lor de participare în viaţa publică şi politică. Şi se stabileşte o ierarhie. România ocupă ce de-al 41-lea loc.
În final, o ştire din Hargita Népe: războiul graniţelor continuă. Este vorba despre graniţa dintre judeţe Harghita şi Neamţ, zona Cheilor Bicazului. Iar pentru a pune capăt discuţiilor ce durează de aproape 15 ani, s-a înfiinţat o nouă comisie – mai aflăm din cotidianul harghitean.
