Înlăturarea lui Ion Iliescu de la conducerea PSD, comentată pe larg de publicaţiile de limbă maghiară. Semnarea tratatului de aderare, un subiect de analiză amănunţită. Calvarul ostatecilor din Irak – subiect tratat cu chibzuinţă atât de presa de limbă maghiară cât şi cea de limbă germană.
„La graniţă” se intitulează editorialul semnat de politologul Bakk Miklós în cotidianul Krónika, care tratează momentul semnării tratatului de aderare în contextul înlăturării lui Ion Iliescu de la conducerea PSD. „Semnarea, la Luxemburg, a tratatului de aderare capătă semnificaţie istorică sporită prin faptul că PSD l-a eliminat, pe neaşteptate, definitiv pe Ion Iliescu din tranziţie, trimiţându-l în istorie”.
„E rândul UDMR-ului” e titlul editorialului dedicat aceluiaşi subiect în cotidianul Háromszék. Acum, când schimbarea s-a produs chiar şi în PSD, UDMR a rămas singura formaţiune a cărei conducere este în funcţie de mai bine de zece ani – arată autorul. Ceea ce, în opinia sa, este o dovadă clară a deficitului de democraţie din cadrul Uniunii. Dar realitatea dinamică – îşi continuă el ideea – îşi va spune cuvântul şi, mai devreme sau mai târziu, se va produce o schimbare şi în UDMR.
Din Népújság aflăm: adversarii UDMR-ului, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania şi Uniunea Civică Maghiară, cer, în cazul României, aplicarea clauzei de salvgardare, adică amânarea aderării cu un an, dacă nu se va asigura autonomie totală maghiarilor din Ardeal.
Din Háromszék: Cum privim noi Marea Aderare ? Răspunsuri: - ştiind că nu există altă cale pentru o viaţă mai civilizată - conştientizând totodată că aderarea nu e chiar raiul pe Pământ Iar în privinţa drepturilor minorităţilor: cu speranţe, dar fără certitudini. E adevărat – susţine autorul articolului - că UE oferă un cadru preferabil celui creat de statul naţional, dar garanţii nu prezintă. Declaraţiile şi recomandările în domeniu sunt ilare şi nu obligă la nimic.
Despre minorităţi şi în săptămânalul A hét. Sociologul Csepeli György din Ungaria compară comunitatea maghiară din România cu cea din Slovacia. Şi trage concluzii: maghiarii din România au o elită mult mai bine formată decât conaţionalii lor din Slovacia. În acelaşi timp, spune renumitul sociolog, conştiinţa populaţiei maghiare compacte din Secuime se hrăneşte dintr-un sentiment al separaţiei. Poate tocmai din această cauză, potenţialul de conflict este mult mai accentuat în Ardeal decât în Slovacia.
Allgemeine Deutsche Zeitung şi Krónika publică zilnic ştiri despre cazul ziariştilor răpiţi în Irak. Comentariile sunt sumare. Doar Háromszék se întreabă ce poate însemna ferm-susţinutul „facem totul”. Se pregătesc oare autorităţile române de o spectaculoasă acţiune de eliberare a ostatecilor ? – se întreabă cotidianul covăsnean.
Allgemeine Deutsche Zeitung este preocupată de situaţia din Banat. Inundaţiile au cauzat şi o criză a apei potabile, iar pagubele materiale depăşesc 780 de miliarde de lei. Pentru reconstrucţiile necesare în judeţul Timiş, preşedintele Traian Băsescu, aflat într-o vizită în zona afectată, promite 60 de miliarde.
Veşti bune în Szabadság: criza manualelor în limba minorităţilor naţionale ar putea lua sfârşit. Ministrul Educaţiei Mircea Miclea a semnat ordinul care reglementează situaţia acestora şi permite redactarea de manuale în limbile minorităţilor. Căci din 2001 şi până acum, manualele se editau, pe baza licitaţiilor anuale, exclusiv în limba română, după care urma traducerea lor. Numai că până la momentul traducerii se epuizau şi fondurile şi timpul: elevii primeau manualele pline de greşeli cu câteva luni întârziere.
„La graniţă” se intitulează editorialul semnat de politologul Bakk Miklós în cotidianul Krónika, care tratează momentul semnării tratatului de aderare în contextul înlăturării lui Ion Iliescu de la conducerea PSD. „Semnarea, la Luxemburg, a tratatului de aderare capătă semnificaţie istorică sporită prin faptul că PSD l-a eliminat, pe neaşteptate, definitiv pe Ion Iliescu din tranziţie, trimiţându-l în istorie”.
„E rândul UDMR-ului” e titlul editorialului dedicat aceluiaşi subiect în cotidianul Háromszék. Acum, când schimbarea s-a produs chiar şi în PSD, UDMR a rămas singura formaţiune a cărei conducere este în funcţie de mai bine de zece ani – arată autorul. Ceea ce, în opinia sa, este o dovadă clară a deficitului de democraţie din cadrul Uniunii. Dar realitatea dinamică – îşi continuă el ideea – îşi va spune cuvântul şi, mai devreme sau mai târziu, se va produce o schimbare şi în UDMR.
Din Népújság aflăm: adversarii UDMR-ului, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania şi Uniunea Civică Maghiară, cer, în cazul României, aplicarea clauzei de salvgardare, adică amânarea aderării cu un an, dacă nu se va asigura autonomie totală maghiarilor din Ardeal.
Din Háromszék: Cum privim noi Marea Aderare ? Răspunsuri: - ştiind că nu există altă cale pentru o viaţă mai civilizată - conştientizând totodată că aderarea nu e chiar raiul pe Pământ Iar în privinţa drepturilor minorităţilor: cu speranţe, dar fără certitudini. E adevărat – susţine autorul articolului - că UE oferă un cadru preferabil celui creat de statul naţional, dar garanţii nu prezintă. Declaraţiile şi recomandările în domeniu sunt ilare şi nu obligă la nimic.
Despre minorităţi şi în săptămânalul A hét. Sociologul Csepeli György din Ungaria compară comunitatea maghiară din România cu cea din Slovacia. Şi trage concluzii: maghiarii din România au o elită mult mai bine formată decât conaţionalii lor din Slovacia. În acelaşi timp, spune renumitul sociolog, conştiinţa populaţiei maghiare compacte din Secuime se hrăneşte dintr-un sentiment al separaţiei. Poate tocmai din această cauză, potenţialul de conflict este mult mai accentuat în Ardeal decât în Slovacia.
Allgemeine Deutsche Zeitung şi Krónika publică zilnic ştiri despre cazul ziariştilor răpiţi în Irak. Comentariile sunt sumare. Doar Háromszék se întreabă ce poate însemna ferm-susţinutul „facem totul”. Se pregătesc oare autorităţile române de o spectaculoasă acţiune de eliberare a ostatecilor ? – se întreabă cotidianul covăsnean.
Allgemeine Deutsche Zeitung este preocupată de situaţia din Banat. Inundaţiile au cauzat şi o criză a apei potabile, iar pagubele materiale depăşesc 780 de miliarde de lei. Pentru reconstrucţiile necesare în judeţul Timiş, preşedintele Traian Băsescu, aflat într-o vizită în zona afectată, promite 60 de miliarde.
Veşti bune în Szabadság: criza manualelor în limba minorităţilor naţionale ar putea lua sfârşit. Ministrul Educaţiei Mircea Miclea a semnat ordinul care reglementează situaţia acestora şi permite redactarea de manuale în limbile minorităţilor. Căci din 2001 şi până acum, manualele se editau, pe baza licitaţiilor anuale, exclusiv în limba română, după care urma traducerea lor. Numai că până la momentul traducerii se epuizau şi fondurile şi timpul: elevii primeau manualele pline de greşeli cu câteva luni întârziere.
