Linkuri accesibilitate

12 argumente seculare şi secuieşti în favoarea autonomiei - Judit Ferencz


Autonomie revendicată, susţinută, arogată, disputată şi repudiată – în mai multe publicaţii de limbă maghiară.

Consiliul Naţional Secuiesc – considerat organizaţie civică de UDMR şi adevăratul susţinător al autonomiei secuieşti de adversarii lui Marko Bela – şi-a organizat congresul la Gheorgheni. Prilej cu care, aflăm din săptămânalul Kisujsag, organizaţia a formulat 12 argumente în favoarea autonomiei teritoriale. „Ce-şi doreşte poporul secuiesc?” – se intitulează apelul consiliului secuiesc.

Ei, ce ? Autonomie administrativă, pentru că secuii au o experienţă de 900 ani într-ale autodeterminării. Mai vor referendum pentru autonomie. De ce ? Pentru că au o experienţă multimilenară într-ale referendumului.

Numai că, relatează Kronika, aspiraţiile secuilor autonomişti sunt condimentate cu antisemitism. Un reprezentant al Consiliului Naţional Secuiesc a susţinut, în plin congres, că Ungaria riscă să devină un al doilea Israel, deoarece are prea mulţi lideri politici evrei. Liderii Consiliului nu au dorit să comenteze incidentul, argumentând că fiecare membru al organizaţiei are drept la opinie.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este însă de altă părere. Opusă, spune el, pe care însă nu doreşte să o dezvolte. Iar Kronika dă verdictul: degeaba doreşte consiliul secuiesc să-ţi aroge statutul de susţinător al aspiraţiilor neamului, căci şi-a pierdut credibilitatea. Şi nu şi-o mai poate recâştiga nici măcar scriind cu rune secuieşti.

În acest context apare, în Romaniai Magyar Szo, ştirea: UDMR nu susţine nici un proiect de autonomie venit din exterior, ci îşi va elabora propriul proiect pe care îl va înainta Parlamentului.

Cu ce succes, vom vedea. Căci, informează Szabadsag, cele patru partide parlamentare au semnat un protocol de colaborare. În care se stipulează: deciziile se iau consensual. Pentru a evita penibilele certuri cu care ne-am obişnuit între 1996 şi 2000 – adaugă gazetarul cotidianului.

De fapt, pentru a ne ascunde informaţii de interes public – opinează însă editorialistul ziarului Nepujsag. Şi se explică: dacă deciziile se iau în consens, părerile exprimate de fiecare partid în parte ne vor rămâne ascunse.

Ca şi numele celor care au activat în cadrul fostelor servicii secrete. De data asta fiind vorba de cele ungare. Kronika relatează despre noua listă cu agenţi făcută publică în Ungaria. Lista ce conţine aprox. 20 de nume este nouă. Numele, printre care cel al ex-premierului Medgyessy Peter, al liderului naţionalist Csurka Istvan şi al câtorva scriitori cunoscuţi, însă nu. Toate fuseseră publicate, cu ani în urmă, în presă.

În Polonia s-au făcut însă publice 240.000 de nume. Allgemeine Deutsche Zeitung dedică un amplu articol publicării, pe Internet, a listei celor care au colaborat cu poliţia politică.

Publicaţia virtuală Transidex dezvăluie: personalităţi marcante ale literaturii maghiare din România şi-au reclamat colegii la Partid în anii ’50. Este vorba despre Galfalvi Zsolt, membrul udemerist în Consiliului de Administraţie al TVR şi preşedintele PEN CLUB – România, respectiv despre cunoscutul scriitor Suto Andras. Ambii au semnat un denunţ prin care îşi acuzau un coleg de revizionism şi de aderare la ideologia „liberalismului extremist”.

Ştirea n-a avut ecou. Dar, după cum s-a formulat la un seminar de jurnalism relatat de Allgemeine Deutsche Zeitung: „Presa nu reprezintă a patra putere în stat”.
XS
SM
MD
LG