Linkuri accesibilitate

Interogări inter- şi intraetnice - Judit Ferencz


Comisia specială a Parlamentului European în Voivodina. Sunt sau nu maghiarii victime ale conflictelor interetnice ? Traian Băsescu la Londra: avem sau nu nevoie de autostrada Braşov-Oradea ? Întrebări frecvente atât în presa de limbă maghiară cât şi în cea de limbă germană.

Kronika informează că, tocmai în timp ce membrii comisiei de anchetă a Parlamentului European se aflau în Voivodina, un tânăr maghiar a căzut victimă conflictelor interetnice. Iar din Szabadsag aflăm că la Subotica a fost bătut corespondentul radioului public din Ungaria.

Hargita Nepe publică primele concluzii ale comisiei Parlamentului European, conform cărora Voivodina este într-adevăr scena unor incidente cu caracter etnic, dar că acestea nu sunt organizate. Şi că autorităţile sârbeşti ar trebui să trateze problema cu mai multă seriozitate. În acest context survine tragedia: o familie maghiară cu şase membrii din Voivoidina, exterminată. Şi reacţia autorităţilor, redată în Kronika: cu siguranţă, mobilul crimei nu a fost ura interetnică.

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, conform căreia autostrada Braşov-Oradea nu este neapărat o prioritate – subiect dezbătut pe larg de majoritatea publicaţiilor. Ministrul amenajării teritoriului, Borbely Laszlo se întreabă în Kronika de ce priorităţile ar avea să fie restabilite. Apoi, declară ferm în Szabadsag: „Priorităţile rămân aceleaşi. Or, autostrada ce va traversa nordul Transilvaniei este o prioritate.

Allgemeine Deutsche Zeitung se concentrează pe declaraţiile Prinţului Charles care avertizează: construirea autostrăzii ar putea afecta localităţi săseşti.

Autostrada: prioritate sau ba ? Rămâne de văzut. Până atunci, ne informează Nepujsag, se vor înfiinţa curse aeriene între Târgu Mureş şi Budapesta.

La Cluj, probleme – dă ştire Szabadsag. De data aceasta este vorba despre interpretarea legii referitoare la despăgubirea persoanelor persecutate pe motive etnice în perioada 1940-1945.

Jurista Casei de Pensii din Cluj este de părere că maghiarii, spre exemplu, nu au dreptul la despăgubiri. De fapt, nici alţii. Funcţionara respinge cererile celor în cauză argumentând că, în Regat şi în sudul Transilvaniei nimeni nu a avut de suferit din motive etnice.

Liderul Ligii Pro Europa, Smaranda Enache este însă de altă părere. Citată de Nepujsag, ea declară că, în România, antisemitismul mai continuă să se facă simţit.

Discriminare la toate nivelele - este concluzia unui studiu realizat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cei mai afectaţi sunt romii şi homosexualii, dar alte categorii – minorităţile naţionale, femeile, persoanele infectate de HIV – au şi ele de suferit de pe urma discriminării.

Cum sunt maghiarii din România ? – se întreabă Romaniai Magyar Szo. Răspunsul îl putem afla dintr-un interviu realizat cu sociologul Biro A. Zoltan. Ei bine, ei sunt diferiţi – este concluzia sociologului.

Dar vor o limbă unitară. Tot Romaniai Magyar Szo redă declaraţia lingvistului clujean Pentek Janos care se pronunţă pentru unificarea expresiilor din întreg spaţiul lingvistic maghiar. Şi nu maghiara din Ungaria trebuie să fie etalonul - mai adaugă el.
XS
SM
MD
LG