Linkuri accesibilitate

Cam cîte cetăţenii trebuie să aibă maghiarii din Bazinul Carpatic? Cam cînd va avea loc retrocedarea pădurilor? Cam cît de însemnată este literatura germană din România? - Judit Ferencz şi iscoditoarea presă a minorităţilor


Cam câte cetăţenii ar trebui să deţină maghiarii din Bazinul Carpatic? - este întrebarea săptămânii în presa maghiară de pretutindeni. În România, părerile sunt împărţite. Între ziare, politicieni şi specialişti din mai toate domeniile.

După ce luni parlamentul ungar a votat în unanimitate pentru organizarea referendumului privind acordarea dublei cetăţenii maghiarilor din vecinătate (vecinătatea lor, adică), s-au redeschis şi discuţiile despre actualitatea, oportunitatea şi necesitatea unui astfel de demers.

Maghiarii din vecinătate - a noastră şi a altora - se arată mulţumiţi. Printe ei cel mai mulţumit, liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina, citat de Szabadság. Cu toate că legile din Ucraina nu permit deţinerea dublei cetăţenii. Da' noi să fim sănătoşi !

În cotidianul Háromszék, liderul UDMR Marko Bela susţine că, prin organizarea referendumului, legislativul de la Budapesta nu face altceva decât să amâne luarea unei decizii, plasând mingea în fileul cetăţenilor cu drept de vot. Şi, mai adaugă Markó, peste tot s-au făcut sondaje peste sondaje în legătură cu efectele probabile, improbabile, aşteptate, posibile şi imposibile ale acordării dublei cetăţenii. La noi, lucrurile stau în felul următor: şaizeci la sută dintre maghiari şi-ar dori cetăţenie ungară. Căpătând-o, 14 sută dintre ei ar părăsi imediat România. Ceea ce dă de gândit - gândeşte şi Markó Béla.

În schimb, sociologul ungar Kántor Zoltán, citat de Szabadság, zice că nici nu se pune problema. Nu a gânditului, ci a emigrării în masă. Nu de alta, dar cetăţenii Ungariei nu se vor înghesui să participe la referendum. "Tre' să recunoaştem: problema maghiarilor care-şi duc zilele ca minoritari prin alte părţi, nu este şi problema principală a Budapestei"- conchide sociologul din Ungaria.

Drept pentru care mai vor să uite de această - complexă şi costisitoare - problemă. Drept pentru care nu mai vor prea multe emisiuni cu maghiarii de pretutindeni pe posturile publice. Drept pentru care vor mai reduce bugetul producţiei de materiale cu minoritari maghiari - aflăm din Krónika.

În schimb se configurează o programă şcolară unitară pentru predarea limbii maghiare - titrează Romániai Magyar Szó. Aflăm că ideea s-a formulat la şedinţa Uniunii Mondiale a Reformaţilor Maghiari, organizată la Satu Mare. Tot cu această ocazie s-a şi renunţat la ea.

Germanii au şi ei probleme. Din Allegemeine Deutsche Zeitung aflăm că germana ca limbă maternă este din ce în ce mai puţin prezentă în şcolile de - limbă germană. De celălalte, să nici nu mai vorbim.

Să vorbim mai degrabă despre alegeri. Preliminare, deocamdată. Şi despre informaţiile săptămânalului Kisújság care susţine că pe listele electorale ale UDMR îşi va găsi un loc călduţ, dar eligibil şi un fost director Romsilva din Gheorgheni, demis pentru neregulile din gestiunea sa. Şi a pădurilor. Care nu prea se retrocedează - spune, săptămână de săptămână, deputatul UDMR Garda Dezső citat de acelaşi săptămânal.

Şi nici imobilele. Timişorenii - potrivit unor publicaţii locale - sunt panicaţi că romano-catolicii îi vor evacua pe elevi din şcolile recăpătate. N-au motive, afirmă vicarul general al diocezei din Timişoara, Böcskei László în Allgemeine Deutsche Zeitung. Din cele 143 de cereri de retrocedare, câte a înaintat, s-au analizat vreo 12. Şi restul tăcere.

Dar literatura germană din România continuă să trăiască - ne anunţă Banater Rundschau. Ba chiar este a cincea din lume. Ca însemnătate şi dimensiuni. Chit că autorii au cam plecat.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG