Săptămâna în presa maghiară debutează cu Statuia Libertăţii şi cu Ziua Femeii. Citându-l pe liderul UDMR Markó Béla, cotidianul clujean Szabadság conchide că cel mai însemnat eveniment politic al începutului de martie este decizia Guvernului de a reamplasa grupul statuar din Arad. O fi, n-o fi ? În orice caz, cotidianul Krónika ne atenţionează că viitorul parc al reconcilierii ne costă cam 190 de miliarde de lei.
Mai distanţat de evenimentele politice, cotidianul arădean Nyugati Jelen comentează pe prima pagină semnificaţia zilei de 8 martie. Merită sau nu să o sărbătorim ? - se-ntreabă editorialistul. Merită – conchide, dar cu anumite rezerve. Oricum, în loc de flori, femeilor li s-ar cuveni mai multe posturi de conducere.
Nu şi în cazul Rodicăi Stănoiu. Mai toate ziarele de marţi dedică spaţiu larg remanierii guvernamentale. Şi toate consideră că înlăturarea ministrului justiţiei este benefică. În rest, părerile-s împărţite.
Editorialistul cotidianului Szabadság opinează că graba guvernului de a da un nou imbold cauzei integrării nu reprezintă altceva decât o reglare de conturi dintre cele două aripi ale PSD. Mai optimist, Krónika, acordă încredere noului cabinet, admiţând totuşi că unii membrii ai guvernului remaniat sunt suspectaţi de legături cu fosta Securitate.
Între remaniere şi Statuia Libertăţii cotidianele maghiare mai dau ştire despre decesul lui Fazekas János. Fost secretar CC, fost ministru, apoi viceprim -ministru al regimului Ceauşescu, el s-a stins din viaţă la Budapesta. Personaj controversat, dar cunoscut şi, mai degrabă, îndrăgit de maghiari. După 90 se înscrisese în Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie Verdeţ. După scurt timp însă a demisionat, fiind dezamăgit de naţionalismul nebănuit până la acea dată al foştilor săi colegi.
Ziarele de miercuri şi joi se dedică protocolului de colaborare dintre PSD şi UDMR. Din Nyugati Jelen aflăm câteva amănunte tehnice, cum că documentul conţine cinci capitole, 27 de articole şi 3074 de cuvinte. Şi că liderii PSD n-au învăţat nici până astăzi cum se scrie corect numele lui Markó Béla.
Krónika însă atrage atenţia asupra altor aspecte. În editorialul său de miercuri, Gazda Árpád reaminteşte că mai multe puncte ale protocoalelor anterioare, cum ar fi ratificarea Chartei Limbilor Regionale, nu s-au realizat nici până astăzi. Editorialistul este de părere că politicienii maghiari i-au obişnuit pe colegii lor din PSD cu ideea că promisiunile nu trebuie neapărat onorate.
În ediţia de joi a ziarului Gazda Árpád îi adresează întrebări legate de protocol chiar liderului UDMR. Markó Béla admite că documentul vorbeşte despre facultăţile de limbă maghiară la Cluj doar la modul general, fără a fixa vreo dată pentru înfiinţarea acestora, deşi UDMR dorea iniţial să obţină termene fixe. „Partenerii noştri au onorat şi anul trecut promisiuni nerealizate cu doi ani în urmă. Aşa se va întâmpla şi în 2004” – formulează, cu-n oarecare optimism Markó Béla.
Sfârşitul de săptămână este marcat de raportul Nicholson şi de speculaţiile privind sărbătoarea naţională a maghiarilor de pretutindeni, 15 martie.
Krónika consideră că cererea Parlamentului European de a separa programul aderării României de cel al Bulgariei este de-a dreptul paradoxală şi nu face altceva, decât să adâncească tensiunile şi aşa existente dintre cele două ţări. Tot Krónika observă, că din raportul adoptat de plen, a dispărut articolul referitor la asigurarea educaţiei în limbă maternă pentru ceangăi, articol formulat luna trecută de comisia de politică externă a Parlamentului European.
Cât priveşte ziua de 15 martie, toate aripile ale UDMR şi cei din afara formaţiunii pregătesc festivităţi. Ziarele locale publică programul detaliat al acestora, dar şi apelul UDMR, citat din cotidianul Hargita Népe, care-i invită pe toţi maghiarii din Transilvania la o sărbătoare comună, în numele libertăţii, al egalităţii şi al fraternităţii.
Mai distanţat de evenimentele politice, cotidianul arădean Nyugati Jelen comentează pe prima pagină semnificaţia zilei de 8 martie. Merită sau nu să o sărbătorim ? - se-ntreabă editorialistul. Merită – conchide, dar cu anumite rezerve. Oricum, în loc de flori, femeilor li s-ar cuveni mai multe posturi de conducere.
Nu şi în cazul Rodicăi Stănoiu. Mai toate ziarele de marţi dedică spaţiu larg remanierii guvernamentale. Şi toate consideră că înlăturarea ministrului justiţiei este benefică. În rest, părerile-s împărţite.
Editorialistul cotidianului Szabadság opinează că graba guvernului de a da un nou imbold cauzei integrării nu reprezintă altceva decât o reglare de conturi dintre cele două aripi ale PSD. Mai optimist, Krónika, acordă încredere noului cabinet, admiţând totuşi că unii membrii ai guvernului remaniat sunt suspectaţi de legături cu fosta Securitate.
Între remaniere şi Statuia Libertăţii cotidianele maghiare mai dau ştire despre decesul lui Fazekas János. Fost secretar CC, fost ministru, apoi viceprim -ministru al regimului Ceauşescu, el s-a stins din viaţă la Budapesta. Personaj controversat, dar cunoscut şi, mai degrabă, îndrăgit de maghiari. După 90 se înscrisese în Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie Verdeţ. După scurt timp însă a demisionat, fiind dezamăgit de naţionalismul nebănuit până la acea dată al foştilor săi colegi.
Ziarele de miercuri şi joi se dedică protocolului de colaborare dintre PSD şi UDMR. Din Nyugati Jelen aflăm câteva amănunte tehnice, cum că documentul conţine cinci capitole, 27 de articole şi 3074 de cuvinte. Şi că liderii PSD n-au învăţat nici până astăzi cum se scrie corect numele lui Markó Béla.
Krónika însă atrage atenţia asupra altor aspecte. În editorialul său de miercuri, Gazda Árpád reaminteşte că mai multe puncte ale protocoalelor anterioare, cum ar fi ratificarea Chartei Limbilor Regionale, nu s-au realizat nici până astăzi. Editorialistul este de părere că politicienii maghiari i-au obişnuit pe colegii lor din PSD cu ideea că promisiunile nu trebuie neapărat onorate.
În ediţia de joi a ziarului Gazda Árpád îi adresează întrebări legate de protocol chiar liderului UDMR. Markó Béla admite că documentul vorbeşte despre facultăţile de limbă maghiară la Cluj doar la modul general, fără a fixa vreo dată pentru înfiinţarea acestora, deşi UDMR dorea iniţial să obţină termene fixe. „Partenerii noştri au onorat şi anul trecut promisiuni nerealizate cu doi ani în urmă. Aşa se va întâmpla şi în 2004” – formulează, cu-n oarecare optimism Markó Béla.
Sfârşitul de săptămână este marcat de raportul Nicholson şi de speculaţiile privind sărbătoarea naţională a maghiarilor de pretutindeni, 15 martie.
Krónika consideră că cererea Parlamentului European de a separa programul aderării României de cel al Bulgariei este de-a dreptul paradoxală şi nu face altceva, decât să adâncească tensiunile şi aşa existente dintre cele două ţări. Tot Krónika observă, că din raportul adoptat de plen, a dispărut articolul referitor la asigurarea educaţiei în limbă maternă pentru ceangăi, articol formulat luna trecută de comisia de politică externă a Parlamentului European.
Cât priveşte ziua de 15 martie, toate aripile ale UDMR şi cei din afara formaţiunii pregătesc festivităţi. Ziarele locale publică programul detaliat al acestora, dar şi apelul UDMR, citat din cotidianul Hargita Népe, care-i invită pe toţi maghiarii din Transilvania la o sărbătoare comună, în numele libertăţii, al egalităţii şi al fraternităţii.
