Senatul României a aprobat proiectul legii de organizare judiciară, care stabileşte între altele modalităţile de utilizare a limbii materne în justiţie, după intrarea în vigoare a noii Constituţii. Constituţia prevede că procedura judiciară se desfăşoară în limba română, iar cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată.
Potrivit amendamentelor propuse de Comisia juridică şi acceptate de plenul senatului, în cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. În situaţia în care toate părţile solicită sau sînt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
Potrivit amendamentelor propuse de Comisia juridică şi acceptate de plenul senatului, în cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. În situaţia în care toate părţile solicită sau sînt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
