"opinie care se regăseşte într-o recentă decizie a Curţii Supreme de Justiţie". Joi, Curtea Supremă a decis eliberarea din arest a judecătoarei Andreea Ciucă şi a hotărât că o nouă arestare nu poată fi efectuată decât de un judecător.
Potrivit Ministerului Public, decizia Curţii Supreme ar încălca normele europene. Acestea ar impune, în concepţia Ministerului Public, doar obligaţia prezentării celui arestat în faţa unui magistrat, după ce arestarea a fost făcută de instituţia abilitată, în cazul României de către procuratură.
Un complet de 9 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul înaintat de Parchetul Naţional Anticorupţie împotriva eliberării din arest a judecătoarei Andreea Ciucă. Eliberarea fusese decisă în urma cu o săptămână de un alt complet de la Curtea Supremă, format din trei judecători.
Decizia a fost imediat contestată de Parchetul Naţional Anticorupţie, care a susţinut că Andreea Ciucă ar reprezenta un pericol social, că ar putea influenţa martorii şi ar putea fugi din ţară, aşa încât a solicitat judecarea ei în stare de arest.
Curtea Supremă de Justiţie a considerat că PNA nu-şi poate susţine cu probe afirmaţiile şi a dispus eliberarea din arest a Andreei Ciucă şi judecarea ei în libertate. Ulterior, judecătoarea a declarat la BBC că reţinerea sa in închisoare ar fi fost marcată de numeroase nereguli procedurale.
România a fost criticată de mai multe ori în rapoartele internaţionale, inclusiv în cele referitoare la drepturile omului pentru menţinerea actualelor prevederi legale care permit procurorului să acorde mandate de arestare. În statele Uniunii Europene mandatele de arestare pot fi eliberate doar de judecători.
Potrivit Ministerului Public, decizia Curţii Supreme ar încălca normele europene. Acestea ar impune, în concepţia Ministerului Public, doar obligaţia prezentării celui arestat în faţa unui magistrat, după ce arestarea a fost făcută de instituţia abilitată, în cazul României de către procuratură.
Un complet de 9 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul înaintat de Parchetul Naţional Anticorupţie împotriva eliberării din arest a judecătoarei Andreea Ciucă. Eliberarea fusese decisă în urma cu o săptămână de un alt complet de la Curtea Supremă, format din trei judecători.
Decizia a fost imediat contestată de Parchetul Naţional Anticorupţie, care a susţinut că Andreea Ciucă ar reprezenta un pericol social, că ar putea influenţa martorii şi ar putea fugi din ţară, aşa încât a solicitat judecarea ei în stare de arest.
Curtea Supremă de Justiţie a considerat că PNA nu-şi poate susţine cu probe afirmaţiile şi a dispus eliberarea din arest a Andreei Ciucă şi judecarea ei în libertate. Ulterior, judecătoarea a declarat la BBC că reţinerea sa in închisoare ar fi fost marcată de numeroase nereguli procedurale.
România a fost criticată de mai multe ori în rapoartele internaţionale, inclusiv în cele referitoare la drepturile omului pentru menţinerea actualelor prevederi legale care permit procurorului să acorde mandate de arestare. În statele Uniunii Europene mandatele de arestare pot fi eliberate doar de judecători.
