Experții de la Chişinău și cei din Ucraina avertizează asupra ceea ce ei numesc amenințările hibride pentru ambele țări care provin din regiunea transnistreană controlată politic de Federaţia Rusă. Acestea sunt printre principalele amenințări de securitate comune pentru Republica Moldova și Ucraina care au fost discutate astăzi la Chişinău în cadrul unei conferințe organizate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul. Experții atrag, de asemenea, atenția asupra faptului că deciziile care se adoptă acum în reglementarea transnistreană ar putea știrbi din suveranitatea și viabilitatea statului Republicii Moldova și servi în viitor drept precedent pentru reglementarea conflictului din Donbasul ucrainean.
Directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu atenționează asupra faptului că prin intermediul procesului de negocieri activizat în ultima perioadă, inclusiv în formatul 5+2, Federaţia Rusă încearcă să impună partenerilor internaționali ca fiind de la sine înțelese câteva narative false: ideea că Tiraspolul și Chişinăul sunt părți egale în negocieri, că pașii mici aduc încrederea între părți și că prezența militară rusă în stânga Nistrului este tolerabilă.
Igor Munteanu: „Are loc o schimbare a agendei jucătorilor internaționali implicați ca mediatori sau observatori în formatul 5+2. Anumite voci susțin că asta ar însemna o anumită acceptabilitate a structurii statului de fapt din Transnistria și asta ar însemna un fel de încercare de a aplica instrumente soft de mobilizare sau de atragere a actorilor din regiunea transnistreană la o discuție mai serioasă din Republica Moldova pentru statutul politic al acestei regiuni. Din punctul meu de vedere, este o iluzie, pentru că noi avem de a face nu cu niște actori autonomi, ci cu proxi, deci actori care sunt gestionați de la distanță, așa cum gestionezi televizorul cu telecomanda, de la Moscova. Moscova își impune agenda în acest moment într-o formulă soft, care ar putea fi transferată teoretic și Ucrainei.”
Igor Munteanu mai spune că oricare elemente de suveranitate delegate regiunii transnistrene sunt toxice pentru suveranitatea Republicii Moldova. În plus, Chişinăul trebuie să respingă orice idee de garanții străine în cadrul negocierilor pentru reglementarea transnistreană, o altă teză asupra căreia insistă Tiraspolul și Moscova, și iată de ce:
„Singurul jucător activ care este interesat să dea garanții, mai ales militare, este Federaţia Rusă. Iar acceptarea garanțiilor militare ar însemna protectorat care întotdeauna va avea efecte perverse asupra caracterului pașnic al discuțiilor. Suntem plasați sub un mare pericol de a ne fi impuse soluții din exterior fără a se ține cont de interesul național pe care noi în vedem aici.”
Expertul pe securitate Dumitru Mânzărari a atras atenția asupra faptului că partenerii externi percep conflictul transnistrean drept conflict intern, și nu ca o agresiune externă, iar riscul în această situație este transnistrizarea tării.
Expertul ucrainean Artiom Filipenko este și el de părere că o eventuală transnistrizare a Republicii Moldova, adică un model de reglementare care ar da regiunii separatiste prea multe pârghii de influență asupra politicilor Chişinăului, este un precedent foarte periculos pentru Ucraina.
„Ucraina nu înțelege încă până la capăt riscurile legate de Transnistria. Acestea nu sunt doar de natură militară, dar și faptul că Transnistria poate deveni un poligon unde să fie elaborat modelul de reglementare. Transnistria este un poligon ideal. De ce? Pentru că aici se poate testa ce fel de cedări se pot obține, se poate obține o așa-numită legitimizare voalat-treptată a regimului separatist. De exemplu, se recunosc diplomele… Iar în consecință acest model poate fi folosit și în Ucraina. Și Kievul trebuie să înțeleagă că dacă aici vor fi decizii proaste, respectiv și nouă ni se va impune același lucru în Donbas. Mai ales că vedem acum că ceea ce cer aceste entități separatiste este același lucru care se conținea în Memorandumul Kozak – federație asimetrică cu drept de veto asupra deciziilor de politică externă. Acesta este scopul de bază.”
Deputatul Partidului Liberal, Roman Boțan, recent demisionat din funcția de președinte al Comisei pentru securitate din parlament, spune că la Chişinău nu există o abordare unitară la nivelul instituțiilor și a forțelor politice în ceea ce privește reglementarea transnistreană.
„O viziune comună nu există. Ceea ce face Republica Moldova este o politică lipsită de demnitate. Eu personal sunt pentru o politică cu demnitate. În cazul în care s-au făcut niște pași în ceea ce privește numerele de înmatriculare, iar dumnealor (administrația transnistreană – n.red.) pun posturi administrative pe podul de la Gura Bâcului – de ce facem pași de felul acesta fără condiționări? De ce nu se consultă parlamentul în sensul acesta? De ce guvernul își asumă și în numele parlamentului asemenea acțiuni?”
Experții de la Chişinău și Kiev și-am mai exprimat regretul, în contextul amenințărilor comune pentru Ucraina și Republica Moldova care vin din regiunea transnistreană, că în formatul 5+2 nu se discută retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, un element esențial pentru garantarea securității în regiune.
