Linkuri accesibilitate

Producătorii moldoveni de fructe se îndreaptă încet-încet spre pieţele europene (GALERIE FOTO)


Un reportaj de sezon despre posibilele pieţe pentru cireşele din R. Moldova.

Un reportaj de sezon despre posibilele pieţe pentru cireşele din R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:29 0:00
Link direct

Agricultorul Igor Ivanov, trecut de 30 de ani, îngrijește o livadă de cireşi de aproape 4 hectare pe dealurile satului Mălăieşti din raionul Orhei. Livada sa are 7 ani şi este considerată una „tânără”. Are soiuri moderne de cireşi, copaci pitici, de pe care poţi culege uşor fructele. De curând a început să exporte cireşe în Federaţia Rusă şi Belarus. Marea provocare, spune agricultorul, e să ajungă pe piaţa din Vest:

„E o livadă de cireşi cu soiuri de perspectivă, pe care le putem comercializa la un preţ mai convenabil faţă de soiurile autohtone.”

Igor Ivanov
Igor Ivanov

Europa Liberă: Vindeţi pe piaţa locală sau doar exportaţi?

„Nu, cireşele din livada dată sunt doar pentru export, spre Est, Moscova deocamdată. Vreo doi ani am exportat în Belarus. În ce priveşte piaţa europeană, am încercat în România şi cred că practica dată va fi aplicată şi la anul viitor, încet-încet să ne îndreptăm spre pieţele europene”.

Europa Liberă: Dle Ivanov, dar care-i diferenţa dintre a face comerţ pe piaţa din Est şi cea din Vest?

Trebuie să învăţăm şi noi să realizăm o producţie competitivă, o producţie calitativă şi, iarăşi, mai avem restanţe la partea logistică, cum să comercializăm...

„În est e o piaţă destul de imprevizibilă. Trebuie să învăţăm şi noi să realizăm o producţie competitivă, o producţie calitativă şi, iarăşi, mai avem restanţe la partea logistică, cum să comercializăm, cum să facem un marketing corect pentru a obţine beneficiile dorite.”

În Republica Moldova piaţa este suprasaturată cu soiuri de cireşe de pe timpurile sovietice: Valerii Cikalov, Taina, Krupnoplodnaia sau Pozdniaia Lermontova, cireşe mărunte, care nu prea rezistă la transportarea pe distanţe mari. Pentru a ajunge pe piaţa din Vest, producătorii locali ar urma să-şi îmbogăţească gama pomilor pe care îi cultivă.

Iurie Dodon, administratorul unei livezi din Negureni, Teleneşti, spune că a mers în Italia ca să cumpere copaci pentru noua sa livadă:

Ion Dodon
Ion Dodon

„Din istorie ştim că pe piaţa Federaţiei Ruse şi cu fructe, şi cu vinurile, au fost cazuri când s-a schimbat radical politica sau au fost anumite neînţelegeri. Noi nu vrem ca într-o zi să rămânem cu marfa necomercializată. Cireşele sunt produse persisabile, pe care dacă nu le-ai cules la timp, nu-ţi rămâne decât să faci din ele ţuică. Vrem să ne orientăm şi spre alte pieţe. Este piaţă în Federaţia Rusă, bine, dar vrem să vedem cum va fi aprieciată marfa noastră şi pe alte pieţe.”

Agricultorii din Republica Moldova produc anual mai mult de 12 mii de tone de cireşe pe aproximativ 4 mii de hectare. Această suprafaţă reprezintă puţin peste 3 la sută din totalul livezilor de pe teritoriul ţării. Tradiţional, aproape 80 la sută din cantitatea totală de cireşe au fost până nu demult exportate în Federaţia Rusă şi 20 la sută în Belarus. Pentru că piaţa din Est este una instabilă, producătorii locali sunt încurajaţi să livreze producţie care corespunde standardelor internaţionale, astfel încât fructele să poată fi exportate şi pe alte pieţe: cele din Uniunea Europeană, Asia sau nordul Africii, unde există deficit de cireşe, spune directorul executiv al Asociaţiei Moldova-Fruct, Iurie Fală:

Iurie Fală
Iurie Fală

„Este necesar suport mai consistent din partea statului pentru a ne ajuta pe noi, producătorii, să devenim competitivi, ca să oferim pe termen lung locuri de muncă în sate. Pentru că un hectar sau două hectare de cireşe aduce venit mult mai mult decât poate să aducă şi o sută de hectare de culturi de câmp.”

În prezent, producătorii moldoveni reuşesc să obţină o recoltă de cireşe de aproape 3 tone la hectar, pe când agricultorii din alte state se pot lăuda cu o recoltă de peste 7 tone la hectar. Pentru a putea face faţă concurenţei, agricultorii locali au nevoie de soiuri performante, de tehnologii noi şi de infrastructura moderne pentru perioada post-recoltare, spune expertul Andrei Cumpanici din cadrul proiectului Agricultura Performantă în Moldova, finanţat de Agenţia SUA pentru dezvoltare internaţională. Proiectul, cu un buget de peste 20 de milioane de dolari, a fost lansat anul trecut şi şi-a propus să încurajeze fermierii moldoveni să-şi modernizeze afacerile şi să-şi diversifice piețele de export.

XS
SM
MD
LG