Linkuri accesibilitate

„În alegeri, cea mai înverșunată luptă se dă între partidele care se numesc pro-europene” (N. Negru/Ziarul Național)


Mitropolia Chișinăului și a „Întregii Moldove” nu este Biserica Ortodoxă din Moldova, cum pretinde (Petru Bogatu/Deschide.md).

Într-un articol publicat de adevarul.ro, editorialistul Iulian Chifu scrie despre o suspectă campanie de recrutare în regiunea transnistreană, unde la 3 decembrie „pretinsele comisariate militare din stânga Nistrului vor desfăşura înrolarea populaţiei pentru a oferi resursă militară contingentului aşa-numiților „pacificatori“, trupele de menţinere a păcii. Întrebându-se de ce e nevoie de suplimentarea trupelor separatiste exact în perioadă electorală în R. Moldova, autorul afirmă că recrutările respective ar trebui să fie „un semnal de alarmă ce trebuie luat în serios şi investigat cu mare atenţie şi minuțiozitate. Şi e responsabilitatea misiunii OSCE să pună întrebările grele la Tiraspol, şi a statelor membre UE, acreditate la Chişinău, să se gândească de două ori în faţa deschiderilor excesive şi a vizitelor ce legitimează autorităţile separatiste, mai ales în această perioadă”, mai spune Chifu.

Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00
Link direct

O ştire de luni arată că reprezentanții PL, PLDM și ai blocului ACUM format din PAS și Platforma DA au purtat negocieri. Ipn.md îl citează pe președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care susține că partidele extraparlamentare de opoziție pro-europene au dat curs invitației liberalilor de a discuta despre participarea la următoarele alegeri parlamentare. Ghimpu mai este citat cu afirmaţia: „mie mi-a fost clar de la început că n-o să formăm un bloc electoral. Noi vorbim de coordonarea circumscripțiilor, adică susținerea deputaților, așa încât să nu ne batem noi și să treacă socialistul sau PD-istul sau omul lui Plahotniuc”.

Într-un articol pentru cotidianul.md, editorialistul Vitalie Călugăreanu îşi exprimă punctul critic de vedere asupra acestei opţiuni a liderului liberal. Autorul amintește de comportamentul colaboraționist pe care Ghimpu l-a avut față de PDM și excesele acestui partid. El mai amintește că „în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016, din care Mihai Ghimpu nu s-a retras în favoarea Maiei Sandu (la fel ca și Iurie Leancă) - liderul PL a acumulat 1,8%. Atât. Nu mai e nimic de comentat”. Călugăreanu scrie că „acum Mihai Ghimpu, liderul PL, vrea dialog cu forțele antioligarhice la nivelul circumscripțiilor uninominale. „Aici noi susținem candidatul lor – dincolo ei susțin candidatul nostru”. Și vrea ca nimeni să nu-i supună candidații săi testului de integritate, pentru că el e jurist și, de 26 de ani, luptă pentru „libertate, stat de drept și democratic””.

În editorialul său pentru ziarulnational.md Nicolae Negru scrie că „în aceste alegeri, cea mai înverșunată luptă nu se mai dă între forțele pro-europene și pro-estice, ci între partidele care se numesc pro-europene. Pe flancul stâng, concurența între PSRM și PCRM nu este atât de crâncenă ca pe cel drept. Cel mai intens schimb de „focuri” are loc între PD, pe de o parte, și mai multe partide pro-europene și unioniste, pe cealaltă parte”. Referindu-se la lansarea campaniei blocului PAS-PPDA, autorul remarcă între altele: „Pare ciudat că blocul PAS-PPDA nu s-a angajat să recupereze cât mai repede miliardul furat, despre care a vorbit atâta! Și dacă îl tot deplângem pe cetățean că miliardul scos din rezervele BNM îl va plăti el, de ce „ACUM” nu și-a înscris în programul electoral anularea acestei poveri, în cazul în care se întâmplă să ia puterea?”.

Deschide.md publică un editorial semnat de Petru Bogatu în care acesta afirmă că „așa-zisa” Biserică Ortodoxă din Moldova, aflată sub jurisdicția Patriarhiei de la Moscova, a intrat în războiul dezlănțuit împotriva marii majorități a Creștinătății de Răsărit. „De partea rușilor, bineînțeles”.„Incredibil, dar adevărat!”, scrie Bogatu şi continuă: „Înalt Prea Sfințitul Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și „al Întregii Moldove” s-a rugat lui Dumnezeu să nu-l ierte pe Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu pentru că acordă autocefalie Bisericii Ortodoxe Ucrainene”. Potrivit lui Bogatu, „prin declarația sa, Mitropolitul Vladimir nu face decât să grăbească revenirea la normalitate a Ortodoxiei din Basarabia”. Bogatu mai afirmă că pentru el e limpede că Mitropolia Chișinăului și a „Întregii Moldove” nu este Biserica Ortodoxă din Moldova, după cum pretinde. Nu are dreptul canonic să se autointituleze astfel. În mod normal, aceasta ar urma să se numească Biserica Ortodoxă Rusă din Moldova.

Radiochisinau.md relatează că declinul natural al populaţiei înregistrat în Transnistria din ianuarie până în septembrie 2018 a fost 1924 de oameni, cu 20% mai mult decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2017. Potrivit statisticilor oficiale de la Tiraspol, în regiunea separatistă din stânga Nistrului au fost înregistraţi 3 068 de nou-născuţi, cu aproape 10% mai puțini decât acum un an, pe când numărul persoanelor decedate este aproape cu 63% mai mare. În ultimii zece ani, numărul populaţiei s-a redus cu 58,5 mii de persoane sau peste 11%, constituind la sfârşitul anului trecut 469 mii oameni, notează postul de radio.

Tribuna.md scrie că deputatul democrat Corneliu Dudnic a cerut Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (CNA) să inițieze o anchetă cu privire la administrarea resurselor publice din Găgăuzia. Cu referire la un raport foarte negativ al Curții de Conturi cu privire la situația financiară a regiunii, deputatul, exprimă suspiciuni, între altele, că autoritățile autonomiei ar fi solicitat Chișinăului fonduri pe care le-ar fi folosit în alte scopuri decât cele declarate.

Ziarulnational.md îl citează pe deputatul de la București, Matei Dobrovie, care a scris pe o rețea de socializare că „România a susținut stabilitatea fără reforme până în pânzele albe. România a finanțat R. Moldova, atunci când UE și ceilalți parteneri au încetat s-o facă. Acum Plahotniuc mulțumește României pentru sprijin. PD nu a votat introducerea limbii române în Constituție! Asta deși avea majoritatea pentru necesară și acest lucru trebuia să fie o simplă formalitate. În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, este cea mai mare palmă pentru România primită de la frații de peste Prut, de la prioritatea numărul unu a politicii externe române”. În opinia deputatului, decizia de a nu introduce limba română în Constituție are mai mult decât efecte simbolice. „Aceasta se răsfrânge direct și asupra românilor din Ucraina. Kievul face în continuare o divizare artificială, mai ales în regiunea Odessa, între limba română și așa-zisa limbă moldovenească, prevalându-se de faptul că la Chișinău nu s-a făcut transpunerea în Constituție. Mai mult, această poziție nu ajută Bucureștiul nici în negocierile pe noul protocol de colaborare în domeniul învățământului dintre România și Ucraina”, a conchis deputatul.

XS
SM
MD
LG