Linkuri accesibilitate

Candidați - schiță de portret

joi 18 aprilie 2024

Calendar
aprilie 2024
Lun Mar Mie Joi Vin Sâm Dum
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 1 2 3 4 5
Ana Gutu, prorector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova
Ana Gutu, prorector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova

Candidata Partidului Dreapta a devenit cunoscută mai ales datorită proiectelor legislative de a impune limba română în societate, precum şi unor reforme în mediul academic. Unii critici îi reproșează că ar fi făcut lobby în favoarea instituției la care lucrează, acuzații respinse de fosta deputată.

Vârstă: 54 de ani

Funcţii deţinute: deputat (aprilie 2009 – decembrie 2014); preşedinta comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană (30 mai 2013 - 2014); preşedinta comisiei cultură, ştiinţă, educaţie şi mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2014); prorector la Universitatea Liberă Internaţională (2002-prezent), angajată la ULIM din 1995.

Pentru candidata Ana Guţu scrutinul prezidenţial pare a fi mai degrabă „o trambulină pentru viitoarele alegeri parlamentare”, un test pentru formaţiunea unionistă pe care a fondat-o în urma cu câteva luni, „o promovare a mesajului unionist” sau un alt „episod de scurtă durată în politică”.

Decizia de a candida la prezidenţiale a venit la cinci ani după ce a declarat că „nu crede că Republica Moldova este suficient de matură ca să promoveze femeile pe post de şef de stat”.

Preşedinta Partidului Dreapta a spus în august 2011 că este împotriva egalităţii de gen, „ceea ce se promovează tot mai mult şi mai mult”. „Niciodată femeia nu va fi egală bărbatului”, este convinsă ea.

„Republica Moldova trebuie să dispară ca entitate statală, dar trebuie să-şi salveze oamenii”, este noul mesaj promovat de profesorul universitar Ana Guţu. Iar singura soluţie, potrivit ei, este unirea cu România. În unele declaraţii a nuanțat opțiunea sa precizând că este vorba doar de malul drept al Nistrului.

A pledat cauza reformelor din educaţie

Ana Guţu a terminat Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat şi a obţinut titlu de doctor în filologie romanică. A lucrat la universitățile de stat din Tiraspol, Agrară şi Academia de Studii Economice, iar din 1995 este angajată la Universitatea Liberă Internațională, instituție privată de învățământ.

A intrat în politică în 2008, un an mai târziu a fost aleasă deputat pe lista Partidului Liberal.

În septembrie 2009 a figurat printre posibilii miniştri ai educaţiei în primul guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană.

A combinat cu pasiune profesia de dascăl cu cea de politician, deoarece, zice ea, cele două meserii au în comun puterea de persuasiune. „Schimbarea nu ne-o va aduce niciun partid, schimbarea ne-o va aduce doar educația”, se declara convinsă în martie 2012 fosta deputată PL, formaţiune ce au promovat la alegeri mesajul „Schimbarea până la capăt”.

Cât a fost parlamentar a pledat reformarea domeniului educației şi al celui de cercetare, iar în 2010 a participat la elaborarea unui proiect al Codului Educaţiei, versiunea Leonid Bujor, după numele ministrului de la acea vreme. În ceea ce priveşte cercetarea, Ana Guţu se declara convinsă că Academia de Ştiinţe trebuie reformată, cercetarea urmând a fi concentrată în universităţi.

Lăudată de români, hulită de ruşi

A venit cu mai multe iniţiative legislative ce ţin de rolul limbii române în instituţiile publice, şcoală, presă sau în ceea ce privește posibilitatea de autoidentificare a etnicilor români în actele de stare civilă.

Fosta liberală a ajuns în atenţia publicului mai ales pentru sesizarea de la Curtea Constituţională, prin care, alături de alţi foşi colegi liberali, a cerut echivalarea «limbii moldoveneşti» din Constituţia Republicii Moldova cu limba română din Declaraţia de Independenţă. La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență prevalează Constituției, prin urmare limba română din Declaraţia de Independenţă ar fi limba oficială în Republicii Moldova, au menţionat autorii sesizărilor care au jubilat.

Mai multe voci au spus că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi pronunţat o hotărâre arbitrară, care lasă loc de interpretări.

Ana Guţu consideră nejustificată cheltuiala statului de bani şi timp pentru păstrarea bilingvismului român-rus, privită din perspectiva eficienţei. După părerea ei, exprimată într-un interviu din „Ziarul de gardă” din 2010, această realitate nu mai poate continua astfel şi că decidenţii trebuie să recurgă la politici lingvistice mai dure.

„Ce iese în final? Un specialist monolingv, inapt de a se integra în câmpul muncii – instituții publice -și pilotat în sectorul privat. În sectorul privat legislația lingvistică este încălcată flagrant, deoarece ni se oferă servicii și produse corespunzătoare personalului handicapat din punct de vedere lingvistic, deoarece nu vorbește decât limba ascendenților săi colonizatori”, a adăugat ea.

În replică, presa de limba rusă a acuzat-o de extremism, şovinism rusofobie.

Critici respinse de Ana Guţu, care afirmă că dimpotrivă etnicii minoritari din Republica Moldova ar avea cele mai largi drepturi din ţările regiunii.

A schimbat trei partide în trei ani

În aprilie 2013 Ana Guţu împreună cu şase colegi liberali a criticat „dictatura” instituită de Mihai Ghimpu în Partidul Liberal, cerându-i lui Dorin Chirtoacă să preia conducerea formaţiunii. „Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a deraiat de la ideea europeana, contribuind imens la căderea guvernului, chiar daca nu a votat pentru demiterea lui”, şi-a argumentat Ana Guţu pasul.

Ulterior cei şapte au votat cabinetul de miniştri condus de Iurie Leancă şi au format Partidului Liberal-Reformator. Ana Guţu a fost aleasă co-preşedinte al acestei entități.

În ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, grupul condus de Ana Guţu i-a cerut taberei lui Ion Hadârcă să se retragă din cursă „pentru a nu fi risipite voturile pro-europene”. Potrivit Publika TV, ea s-a despărțit de PLR, acuzându-şi foştii colegi că ar fi vândut partidul oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa.

În septembrie 2015, a fondat Partidul Dreapta, pe care-l reprezintă la scrutinul prezidenţial. Cei 25 de ani de statalitate, în opinia Anei Guţu, au adus în stare de colaps instituţiile statului care arată că Republica Moldova nu este capabilă să se autoguverneze. „Republica Moldova în afara trupului mamă România nu poate să existe. Şi nu mai dorim să fim stat independent unde corupţia înfloreşte”, a argumentat politiciana. Unirea cu România este cea mai scurtă cale de a deveni parte componentă a Uniunii Europene şi NATO, precum şi pentru a scăpa ţara de influența oligarhilor, sunt argumentele ei forte.

Ana Guțu promite că în cazul în care va accede în funcția de președinte va promova pe toate căile unirea cu România, va înainta proiectul legii lustraţiei şi-i va aduce în faţa unui tribunal pe acei care au comis crime în perioada regimului comunist totalitar.

Contracandidatul său principal pe segmentul unionist este fostul şef de la Partidul Liberal Mihai Ghimpu. Atât el, cât şi alţi liberali au lansat cele mai multe critici la adresa Anei Guţu. Reproşul principal al liberalilor e că preşedinta Partidului Dreapta nu ar fi atât de unionistă cât încearcă să se prezinte publicului, iar dovada ar fi procedura votului pentru ratificarea Tratatul de frontieră dintre Republica Moldova și România, din 28 iunie 2013, după părăsirea PL şi votarea cabinetului Leancă.

„Acest proiect stă de trei ani pe poliţele parlamentului. Atunci când erați în fracţiunea PL susțineați alături de noi că acest acord nu trebuie ratificat pentru că legiferează o graniţă între două state românești care în mod natural nu ar trebui să existe”, a declarat atunci fostul coleg Valeriu Munteanu.

În replică, Ana Guţu a spus că niciodată nu a fost împotriva ratificării acestui tratat, întrucât acest document ar fi unul tehnic, dar i-a ţinut isonul preşedintelui partidului „din solidaritate”.

Într-un schimb de acuzaţii, Mihai Ghimpu a spus că fosta colegă Ana Guţu ar fi confundat politica cu businessul.

Acuzată de conflict de interese

Despre interese economice sau lobby pentru universitatea la care lucrează ea, soţul şi copiii au vorbit şi alţi politicieni, mai ales în contextul votării Codului Educaţiei în iulie 2014 versiunea Maia Sandu.

În mai 2013, Comisia Națională de Integritate a inițiat o procedură de control în privința Anei Guţu, bănuind-o de încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Peste o lună, CNI a spus că funcţia de prim-vicerector la ULIM este compatibilă cu cea de deputat.

În campania din iulie 2009 profesorul universitar şi prim-vicerectorul ULIM s-a arătat deranjată de faptul că numărul studenţilor, potrivit unei strategii adoptate de guvernarea comunistă, ar fi urmat să fie redus cu 30%, mărindu-se în schimb numărul studenților ce ar urma să ajungă la şcolile profesionale.

Reacţia sa de asemenea a fost atribuită zonei sale de interese de ordin economic. Acuzaţii negate de fosta deputată.

La capitolul venituri, a declarat două apartamente (unul la Chişinău şi unul la Cahul), aproape 40 de mii de euro pe conturi şi o firmă prin intermediul căreia gestionează afacerea cu o cafenea de la parterul ULIM.

„Afacerea cu cafeneaua merge foarte prost că nu mă ocup de ea. Ce poţi să scoţi dintr-o cafenea? Nu este restaurant de lux. Este un venit suficient pentru a mă menţine pe linia de plutire, mai mult nici nu-mi doresc”, a declarat ea pentru portalul unimedia.md.

Are sloganul: Împreună facem unirea

Deputatul Valeriu Ghileţchi
Deputatul Valeriu Ghileţchi

Deputatul Valeriu Ghileţchi deţine recordul de voturi înregistrat vreodată de un pretendent independent care a participat la alegeri – peste 27 mii de voturi la parlamentarele din 2001. La scrutinul prezidențial din acest an pune accent pe familie „aşa cum a creat-o Dumnezeu” şi pe educație.

Vârstă: 56 de ani

Funcţii deţinute: deputat (22 martie 1998 – 25 februarie 2001; 5 aprilie 2009 - prezent); episcop al Uniunii bisericilor creştin-evanghelice baptiste din Republica Moldova (2001-2009); preşedinte al Federaţiei baptiste europene (2009-2011); preşedinte al Federaţiei baptiste euroasitice (2002–2004); preşedinte al Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2014-2015).

Valeriu Ghileţchi a reușit să cumuleze popularitatea sa în mediul creștinilor baptiști cu cea dobândită din activități politice în cadrul a două partide.

„Sunt ferm convins că ţara noastră nu are viitor fără Dumnezeu. Am venit în politică cu o dorinţă sinceră crezând că în politica Republicii Moldova pot fi puse în aplicare principii morale creştine”, şi-a definit el crezul politic de la tribuna centrală a parlamentului.

În campania electorală din anul 2016 s-a angajat să promoveze „pace şi unitatea fără de care Republica Moldova nu poate ajunge la bunăstare”. Ghileţchi se declară convins că viitorul preşedinte trebuie să sprijine „familia aşa cum a creat-o Dumnezeu şi cum este definită în Constituţia Republicii Moldova”. Un alt pilon al discursului său este educaţia care trebuie să se realizeze în spiritul valorilor morale creştine, în spiritul patriotismului, al gândirii critice şi al inovaţiilor.

„Avem nevoie de un preşedinte care să reîntregească societatea, dezbinată până acum în mod artificial în scop politic. Avem nevoie de un președinte care să readucă încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Avem nevoie de un președinte integru, care să nu fi fost implicat în vreun scandal de corupție. Avem nevoie de un președinte care are suficientă experiență politică pentru a face față tuturor provocărilor”, a afirmat el.

Împotriva legalizării avorturilor

Valeriu Ghileţchi a fost în perioada 22 martie 1998 – 25 februarie 2001 deputat pe lista Partidului Forţelor Democratice, condus la Valeriu Matei. În anul 2000, când a fost votat Codul Civil, pastorul baptist de la Bălţi la acea vreme a votat împotriva articolelor ce legalizau întreruperile de sarcină. „Avortul trebuie să fie permis doar în cazul în care sarcina este o ameninţare iminentă pentru viaţa mamei. Nu dreptul la alegere, ci dreptul la viaţă este un drept suprem”, a declarat atunci Valeriu Ghileţchi.

La alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001 a participat în calitate de candidat independent. A reuşit să adune peste 27 mii de voturi (1,73%), număr insuficient pentru a accede în legislativ. A fost cel mai bun scor înregistrat vreodată de un candidat independent. În acea campanie promitea că dacă va deveni deputat va urmări „dreptatea Lui Dumnezeu şi binele poporului”.

A revenit în politică în 2009, fiind ales deputat pe lista Partidului Liberal Democrat. În iunie 2012 Ghileţchi alături de colegii de partid a votat împotriva naşterilor cu ajutorul mamelor surogat în cazul femeilor rude până la gradul trei. A invocat motive religioase şi sociale.

Cât timp a reprezentat Republica Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a pledat pentru retragerea armatei şi munițiilor ruse din regiunea transnistreană, inclusiv a promovat amendamente la acest subiect. Valeriu Ghileţchi a spus că la APCE a reprezentat toţi creștinii, indiferent de cult, dovadă fiind rezoluţia promovată de el ce vizează combaterea intoleranţei şi discriminării creştinilor din Europa.

Acuzat de homofobie şi lobby religios

În 2011 Valeriu Ghileţchi deşi făcea parte din majoritatea parlamentară şi se declara un adept al integrării europene, a avut opinie separată la votarea legii antidiscriminare, condiţie a UE în cadrul dialogului pentru abolirea regimului de vize. Legea interzicea, printre alte forme de discriminare la angajare, şi cea pe motiv de orientare sexuală. Şi de acea dată a invocat motive religioase. Din punctul său de vedere, acest proiect deschidea portiţa pentru promovarea unor drepturi ale minorităților sexuale improprii pentru Republica Moldova, cum ar fi căsătoriile între persoane de același sex sau adopţiile de către aceste cupluri. El s-a arătat convins că Republica Moldova putea să nu accepte această condiţie a negociatorilor de la Bruxelles.

În luna mai 2013, Valeriu Ghileţchi a făcut parte din grupul de autori care au înaintat un amendament la Codul Contravenţional care prevedea pedepsirea persoanelor care propagă „pedofilia, pornografia sau alte relaţii decât cele legate de căsnicie şi familie în conformitate cu Constituţia şi Codul Familie”. În timp ce autorii amendamentului insistau că iniţiativa legislativă are ca scop protecţia minorilor, mai mulţi exponenţi ai societăţii civile au remarcat o asemănare izbitoare cu prevederile legii din Rusia privind pedepsirea aşa-zisei „propagande homosexuale. În replică, Ghilețchi a spus că s-a inspirat din norma legală valabilă în Lituania.

Amendamentul a fost anulat la câteva luni de la votare, după ce guvernanţii şi-au atras critici din Occident. În 2015, Valeriu Ghileţchi a fost propus la postul de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. Potrivit unor surse, acel amendament perceput în Occident drept unul scandalos l-ar fi împiedicat pe Ghilețchi să obțină postul de ambasador la Washington.

Liderul cultului baptist a negat în repetate rânduri că ar fi homofob.Eu am opţiuni conservatoare în ce priveşte familia”, a ţinut el să precizeze.

Valeriu Ghileţchi a fost acuzat de reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale care ar fi făcut lobby în favoarea cultelor religioase atunci când a promovat legea celor 2% (redirecționarea opţională a impozitelor pe venit către ONG-uri). Iniţial aceste venituri ar fi urmat să ajungă doar la organizaţii neguvernamentale, dar prin intervenţia lui Ghileţchi ar fi fost înlocuit proiectul iniţial. „De ce ar trebui în Republica Moldova să creăm o lege în care să nu se regăsească cultele, când în toată comunitatea europeană cultele se regăsesc în legea 2 % şi să inventăm o nouă lege de finanţare a cultelor. A venit timpul când ar trebui să le finanţăm şi cu bani din interiorul ţării”, a argumentat deputatul. Legea a fost adoptată, însă a fost declarată neconstituţională.

Votarea guvernului şi revenirea la alegerea directă a şefului statului

Valeriu Ghileţchi, alături de alţi şapte colegi liberal-democraţi, a votat pe 21 ianuarie 2016 guvernul condus de Pavel Filip, contrar deciziilor grupului parlamentar din care făcea parte. Potrivit unor surse avizate, votul pe contrasens ar fi cauzat excluderea sa din partid în aprilie 2016.

Unele surse susțin că Ghileţchi ar fi votat guvernul Filip în speranța să obțină ulterior postul de ambasador. „Când am votat guvernul nu am avut niciun interes financiar sau de alt ordin. Decizia mea pe această chestiunea nu a fost legată de situaţia nominalizării în calitate de ambasador”, a spus el.

La 4 martie 2016 Curtea Constituțională a hotărât că modificarea Legii Supreme din anul 2000 privind modalitatea de alegere a președintelui au fost neconstituționale. Urmare a acestei decizii a fost reactivată alegerea șefului de stat prin votul direct al cetățeniilor. Sesizarea la Curtea Constituţională fusese înaintată de un grup de deputaţi PLDM, printre care şi Valeriu Ghileţchi.

Decizia Curţii Constituţionale a fost adoptată în plin avânt al protestelor antiguvernamentale de amploare, la care s-a cerut inclusiv revenirea la alegerea directă a șefului statului de către cetăţeni. Organizatorii protestelor reuşiseră să adune peste 400 de mii de semnături pentru iniţierea unui referendumul constituțional.

Din cauza acestei coincidențe unii politicieni l-au bănuit de afinități cu democraţii, care conduc coaliţia de guvernare şi care ar avea, spun mai mulți analiști, pârghii de influență asupra unor membri ai Curții Constituţională. Valeriu Ghileţchi a spus că din punctul său de vedere argumentele Înaltei curţi sunt pertinente. „Eu am făcut parte din grupul care a inițiat reforma constituțională în anul 2000. (…) În ultimele minute a fost introdus un amendament de Partidul Comuniștilor prin care s-a majorat numărul de deputați pentru a alege președintele țării, ceea ce a dus la un blocaj”, a explicat el pentru Europa Liberă.

La fel unii contracandidați au pus la îndoială legalitatea înregistrării lui în cursa electorală. Membrii CEC au explicat că nu au verificat electronic toate semnăturile din lipsă de timp. Valeriu Ghileţchi a susţinut că sunt acuzaţii politice fără probe.

Averea i-a sporit cât timp a fost episcop

Potrivit agenţiei Basa-press, Valeriu Ghileţchi a refuzat în 2001 să elibereze locuinţa de serviciu pusă la dispoziţie de stat pe durata exercitării mandatului de deputat. La acea vreme el susţinea că statutul deputatului le garantează asigurarea cu locuințe atât în timpul deținerii mandatului, cât şi după expirarea acestuia. Ghileţchi, alături de patru foşti parlamentari, au dat în judecată statul, invocând investițiile importante în reparații şi reamenajarea locuințelor.

Mai mulţi jurnalişti au observat că Valeriu Ghileţchi a achiziţionat o casă de 180 m.p. în Chișinău în 2003, peste doi ani a procurat o jumătate dintr-o altă vilă de 170 de m.p., amplasată la fel în capitală. În această perioadă parlamentarul era episcop al Uniunii bisericilor creştin-evanghelice baptiste. Totodată, el a indicat în declaraţia de venit depusă la CEC circa o treime dintr-un spațiu comercial, de 183,50 m.p., spaţiu pe care-l dă în chirie, în propietarea căruia a intrat în 2012. A mai spus că deţine o maşină ce ar valora cinci mii de lei, dar care ar valora cel puţin patru mii de euro, de asemenea mai are aproximativ 6 mii de dolari în conturi.

În ultimii doi ani deputatul a câştigat din salariu 300 mii de lei, fiind unul dintre parlamentarii care a călătorit de cele mai multe ori peste hotare. De asemenea, a avut peste 220 de mii de lei venituri din alte surse.

Ghilețchi este asociat în trei firme - Invest credit 25% (o întreprindere de microfinanţare), Management Institut – 10% (compania de consultanţă) şi FPC Nucet – 2,5% (firmă cu profil agricol) - şi este fondatorul mai multor ONG-uri cu caracter religios, activităţi care i-ar fi sporit veniturile de-a lungul anilor.

Valeriu Ghilețchi a declarat în repetate rânduri că poate proba legalitatea averilor sale și că nu are ce să-și reproșeze.

Are sloganul: Pace în familie, unitatea poporului, bunăstarea ţării

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG